Uneori lista de ingrediente de pe eticheta unui aliment ambalat ne face să ne simțim ca și când am descifra un cod. Găsim adesea printre ingredientele de pe etichetă aditivi, acele ingrediente misterioase adăugate pentru a spori aroma, a prelungi durata de valabilitate sau pentru a oferi un aspect mai atrăgător.
Pentru Dna. Prof. Dr. Ing. Nastasia Belc și echipa de la Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare, aceste etichete nu mai au secrete iar aditivii alimentari reprezintă progrese științifice care ne mențin alimentele sigure și delicioase.
Alimentele pe care le consumăm au un impact surprinzător de mare asupra sănătății planetei noastre și, invers, starea mediului influențează tipurile de alimente disponibile. Această relație complexă creează o nevoie critică pentru o abordare mai durabilă a producției și consumului de alimente la nivel global. Am invitat-o pe Dna. Prof. Dr. Ing. Nastasia Belc – Director General, Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare, IBA București pentru a discuta despre aditivi, ingrediente dar și despre felul în care ar trebui să avem mai mare grijă de mediu, toate acestea din punctul de vedere al cercetătorului în alimentație.
Citește și – Impactul alimentelor ultraprocesate asupra sănătății . Acad. Prof. Dr. Irinel Popescu ne răspunde. InfoCons Protecția Consumatorului te informează !
Sursă foto – bioresurse.ro
În cadrul activității pe care o desfășurați la Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare ați testat multe alimente. Care sunt ingredientele din alimente la care ar trebui să fim mai atenți atunci când citim eticheta unui produs pe care dorim să îl achiziționăm ?
Dna. Prof. Dr. Ing. Nastasia Belc – „Pentru un aliment care poate are ingrediente bune, o etichetă curată, contează și procesarea și ce iese în urma procesării din punct de vedere nutritiv. Dacă alimentul acela mai este hrănitor sau nu. Și acesta este una dintre activitățile noastre de cercetare la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare – IBA București. Uneori nu este suficient să alegem un aliment în funcție de etichetă.
Dacă discutăm despre sare, să nu fie prea multă sare, având directivele Organizației Mondiale a Sănătății, de 5g /zi recomandate. Dar, când analizăm un produs din carne, cum ar fi parizerul, să spunem, responsabil pentru hipertensiunea arterială nu este sarea în sine, ci sodiul din compoziția clorurii de sodiu care înseamnă sarea de bucătărie. Și pe langă sodiu provenit din clorura de sodiu, am mai găsit nitrit de sodiu, alginat de sodiu (folosit pentru îngroșare), difosfați sau trifosfați de sodiu, monoglutamat de sodiu. Deci la analiza în laborator am găsit diferse săruri de sodiu, care sunt folosite pentru diferite scopuri. Poate fiecare, separat, nu se regăsește în cantitate foarte mare, dar cumulat și cu sarea, se adună. Ceea ce înseamnă că, sarea are un mic impact, față de toate celelalte cantități de aditivi sau ingrediente care conțin sodiu.
Atât la alimente ultraprocesate, cât și la cele procesate, problema este de cantitate de zahăr, sare și grăsimi, unde avem aceste ingrediente în cantitate mai mare. Aici ar trebui să fim atenți „
InfoCons Protecția Consumatorilor lanseaza Campania „ Cumpara Romaneste ” ! Fii Informat !
Ce ne puteți spune despre aditivii alimentari și despre rolul lor în alimentație ?
Dna. Prof. Dr. Ing. Nastasia Belc – „Din punct de vedere al ingredientelor, așa cum am învățat în facultate, ceea ce regăsim peste 5% în compoziția unui aliment, acea substanță se numește materie primă, dacă este între 1%-5% se numește ingredient, dacă este sub 1% și este menit doar să facă niște corecturi, se numește aditiv. Aditiv înseamnă că este în cantitate foarte mică.
Lista aditivilor care este aprobată la nivel european și se regăsesc cu E pe etichete, ne ajută să ținem sub control acești aditivi, să cunoaștem limitele lor, care, așa cum le spune și numele, se folosesc în cantități foarte mici. Aditivii nu contribuie la fel ca un ingredient sau ca o materie primă la produsul finit.
Pot fi și aditivi care nu dau nicio reacție, nu intervin în niciun fel asupra organismului uman, dacă sunt folosiți în limitele stabilite. Aditivii sunt aprobați cu o limită maximă pentru care au fost testați. Testarea se face crescând ușor, ușor cantitatea, până se produce o reacție nefavorabilă. Din cantitatea aceea mare, unde acel aditiv a produs o reacție nefavorabilă, se ia doar 10% ca fiind cantitatea maxim admisă. Și acea cantitate de 10% se aprobă pentru a putea fi folosită în alimente. Evidențele științifice se schimbă în permanență, și acest lucru se întâmplă și cu aditivii, care sunt testați o dată la câțiva ani. Domeniul nutriției, al siguranței alimentelor, al materiilor prime, sunt domenii în continuă dezvoltare. „
Citește și – Alimentele ultraprocesate pot modifica microbiomul intestinal InfoCons Protecția Consumatorului te ajută să rămâi informat
Care considerați că este impactul alimentației asupra sănătății noastre dar și asupra sănătății mediului ?
Dna. Prof. Dr. Ing. Nastasia Belc – „Alimentația contribuie cu peste 75% la starea noastră de sănătate. Că mai sunt și factorii genetici, de mediu, de stres, care pot influența, dar alimentația este extrem de importantă. Este important să fim atenți la ceea ce consumăm, la cum preparăm hrana, pentru că orice activitate umană pe care o avem, distruge mediul. Inclusiv atunci când producem alimente. Atunci trebuie să avem grijă cum producem și cum consumăm alimentele pentru a proteja mai mult mediul.
În cadrul IBA am implementat și promovat în România conceptul „One Health”, care recunoaște că sănătatea oamenilor, animalelor, solului, apei, a plantelor și a ecosistemelor sunt strâns interconectate, fapt ce presupune aplicarea unei abordări coordonate, colaborative, multidisciplinare și intersectoriale pentru a identifica riscurile potențiale sau existente care apar la interfața dintre sistemul integrat „sol – plantă – animal – om” și ecosistemele în care trăiesc. Acest concept a fost lansat de către SUA la începutul anilor 2000 şi se referă la necesitatea şi obligativitatea luării deciziilor majore referitoare la sănătatea umană în concordanţă cu datele furnizate de medicina umană, medicina veterinară şi mediul de viaţă înconjurător, privite ca un tot indisolubil.
Există acum programul de cercetare Horizon Europe care abordează schimbările climatice, ajută la atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU și stimulează competitivitatea și creșterea Uniunii Europene. S-au creat niște parteneriate între statele care au dorit să adere la acest program și unul dintre parteneriate este Sustainable Food Systems. Sistemul alimentar cuprinzând industria de procesare dar și industriile adiacente ( de aditivi, de utilaje, de ingrediente, etc). Există strategii pentru fiecare dintre aceste parteneriate prin care se vor dezvolta proiecte. Pentru Sustainable Food Systems strategia este că trebuie să ne schimbăm modul de producție, de procesare și foarte important, trebuie să schimbăm modul de consum.
În colaborare cu ONU, urmărim obiectivele de dezvoltare durabilă la care s-au stabilit indicatori și pe care îi monitorizăm până în 2030. Există niște ținte de atins, care se pare că din cauza schimbării climatice, războaielor și altor factori care impactează mediul, sunt tot mai greu de atins.
Dacă aruncăm un ambalaj plastic pe jos, el va ajunge în sol, plantele absorb microparticule și acele microparticule de plastic ajung la noi în farfurie. Este un circuit pe care trebuie să îl respectăm pentru a proteja mediul dar și pentru a ne proteja pe noi, pentru a consuma alimente sănătoase. O nouă mentalitate, o nouă abordare, ar trebui dezvoltată.”
Aplicația InfoCons Protecția Consumatorilor te poate ajuta să controlezi cantitatea de alimente procesate și aditivii alimentari din dietă
Citiți cu atenție eticheta: acest lucru vă ajută să identificați și să evitați alimentele cu aditivi, sare, zahăr sau grăsimi saturate în exces. Alegeți produse cu ingrediente minime .
Aplicația InfoCons, vă oferă direct pe telefonul mobil, numărul de E-uri, ingredientele, cantitățile de sare și de zahăr. Informațiile sunt esențiale pentru consumatori, fiindu-le de ajutor în alegerea produselor în cunoștință de cauză.
Articol redactat de Cosmina Nițu
Masterand în nutriție și consultant în diversificare
InfoCons – Organizatie Europeana pentru Protectia Consumatorului si Promovarea Programelor si Strategiilor membra cu drepturi depline in Organizatia Mondiala Consumers International , membra fondatoare a Federatiei Asociatiilor de Consumatori , avand Secretariatul General in Bucuresti, Bd. Marasesti, nr. 127-129, sector 4, tel: 021/319.32.66; fax: 031/101.25.15, mail : secretariat@infocons.ro
