Alimentele ultraprocesate au devenit o parte semnificativă a dietei moderne. Aceste alimente, caracterizate prin termen mare de valabilitate, ambalaje atractive și preț scăzut sunt obținute prin diferite procese industriale. Deși sunt accesibile și extrem de gustoase, specialiștii în domeniu ne avertizează că adesea consumul lor este legat de numeroase probleme de sănătate.
Concepute pentru prepararea sau consumul rapid, alimentele ultraprocesate sunt adesea comercializate ca și alimente care ne ajută să economisim timp, deoarece includ mese gata de consumat, gustări și băuturi care necesită timp minim de gătit sau sunt deja gătite.
Ce sunt alimentele ultraprocesate ?
Alimentele ultraprocesate sunt o categorie de produse alimentare create prin procese industriale. Astfel se transformă ingredientele brute în produse alimentare, gata de consum sau gata de încălzit, preparat. Spre deosebire de alimentele procesate minim (de exemplu, gustale spălate și ambalate) sau chiar de ingredientele culinare procesate (de exemplu, făină, zahăr), alimentele ultraprocesate conțin ingrediente și aditivi care nu sunt utilizați în mod obișnuit sau cel puțin, nu în cantități atât de mari. În producerea alimentelor ultraprocesate se folosesc adesea ingrediente care sunt sintetizate în laboratoare, cum ar fi îndulcitori artificiali, coloranți și arome.
Aceste alimente conțin numeroși aditivi pentru a îmbunătăți aroma, textura, culoarea și perioada de valabilitate. Aditivii folosiți în mod obișnuit includ emulgatori, conservanți, stabilizatori și agenți antiaglomeranți.
Exemple de alimente ultraprocesate:
- Băuturi cu zahăr: băuturi răcoritoare, băuturi energizante și sucuri de fructe îndulcite.
- Gustări: chipsuri, prăjituri și bomboane.
- Alimente instant: tăiței instant, supe înstant.
- Carne procesată: crenvuști, cârnați și mezeluri.
- Cereale pentru micul dejun: cereale îndulcite și aromate.
- Produse de patiserie: prăjituri, produse de patiserie și pâine cu termen mare de
- Produse congelate: preparate pe bază de legume, peste, carne sau deserturi congelate.
Citește și – Studiu comparativ – Pateuri de post InfoCons Protecția Consumatorului conțin cu până la 15 aditivi alimentari (E-uri) !
OIPA (Organizația Interprofesională a Producătorilor de Legume și Fructe) este o organizație interprofesională din România, înființată cu obiectivul principal de a reprezenta și promova interesele producătorilor din sectorul legume-fructe. Prin angajamentul său neobosit pentru dezvoltarea durabilă a sectorului legume-fructe, OIPA Legume Fructe se impune ca un pilon esențial în sprijinirea producătorilor din România, promovând în același timp potențialul imens al agriculturii românești pe scena națională și internațională.
L-am invitat pe , Președinte OIPA Legume Fructe, pentru a discuta pe tema alimentelor ultraprocesate, un subiect care ne ridică multe întrebări și pentru care dorim să adunăm răspunsuri pentru consumator, de la persoane acreditate din diferite ramuri ale industriei alimentare.
Sursa foto – agrointel.ro
1. „ Ultraprocesat ” poate însemna multe lucruri diferite. Inclusiv legume în conservă sau diverse produse congelate. Ultraprocesat înseamnă automat „ rău pentru sănătatea mea ” ?
Dl. Vlad Gheorghe – “Da, la alimentele ultraprocesate, ar trebuie să existe o monitorizare foarte strictă. Dau un exemplu: conservele de legume, cu 3-4 zile înainte de data expirării ar trebui retrase. Dacă este permis în ciclul industriei alimentare, să pot să mai utilizez acea conservă neexpirată sau o integrez într-o producție nouă și-mi permite procesarea să fac asta, altfel o pot trimite la compostare, la distrugere.
Pe partea de mezeluri, carne, este observabil faptul că cele care sunt retrase de la consum, cum nu mai există cuptoarele de distrugere, nu știm unde ajung. Dar cert este că mezelurile sunt măcinate, este un măciniș acolo. Nu mai avem o fibră a cărnii pe care să o putem distinge cu ușurință în orice mezel. Cred că se adaugă carne proaspătă, la cele retrase din magazine, poate 150%, nu 10%. Si experiența îmi spune, pentru că în anii 1985, până în 1990, am lucrat într-un IAS (Întreprindere Agricolă de Stat) și adăugam 10% procent de carne proaspătă la cele pe care le retrăgeam. Dar astăzi nu am mai văzut nicio groapă de gunoi să distrugă aceste produse din carne.
Ultraprocesarea duce la dublarea dozelor de aditivi, nitrați, ce se adaugă în componența produselor, lucru care nu este sub nicio formă benefic. Clar, cele care au termen de expirare, duse la compostare, produc energie, produc compost, numai să nu mai revină în hrana umană. „
-
Care sunt riscurile asupra sănătății la care sunt supuse persoanele care consumă alimente ultraprocesate ?
Dl. Vlad Gheorghe – “Imaginați-vă că organismul uman suportă produșii chimici într-un procent în limitele normalului. Că sunt pesticide sau reziduri de pesticide, că sunt azotați, nitrați, sodiu, ce se mai adaugă în salamuri, mezeluri. Acea doză, dacă ajungem să completăm permanent, la a doua, a treia completare, este supradoză.
Categoric nu sunt benefice și aici nu ar trebui să încapă nicio discuție. Poate în hrana animalelor, dar nici acolo , pentru că ele, săracele, sunt obligate sa consume ce le oferim. Avem compostarea și ar trebui ca planul de producție și planul de procesare să fie într-un ritm și într-un consum corelat între producție și procesare.”
-
Care considerați că sunt cele mai mari capcane de pe eticheta unui produs ultraprocesat? Și aici ne putem duce cu gandul la „ etichetă curată ” sau „ fără zahăr adăugat ” .
Dl. Vlad Gheorghe – “În primul rând, jocul de cuvinte adăugat pe etichetă. Etichetele ar trebui branduite. Pentru că la noi, în România, au dispărut branduri de țară. Aveam DERO, Salamul de Sibiu, Salamul Victoria, toate cu rețete strict autentice. Ar trebui un brand clasic, fără etichete multicolore, care pot ascunde ceva. Este simplu, o etichetă alba, cu un scris simplu, țara de origine, îmbuteliat sau ambalat, firma, termen de valabilitate. Eticheta multicoloră, diversificată, îți atrage atenția și scrisul rămâne cea mai mica parte pe care uneori nu o poti descifra, nici cu ochelari.”
Citește și – Impactul alimentelor ultraprocesate asupra sănătății . Acad. Prof. Dr. Irinel Popescu ne răspunde. InfoCons Protecția Consumatorului te informează !
-
Ar trebui îmbunătățită legislația, astfel încât să poată fi mai bine informați consumatorii cu privire la alimentele ultraprocesate ? Daca da, cum am putea îmbunăți legislația ?
Dl. Vlad Gheorghe – „Legislația ar trebui să primeze, dar în primul rând ar trebui aplicată de către autorități. Ar trebui găsită o modalitate, un parteneriat privat, public-privat, indiferent cum, numai să nu mai aparțină în totalitate statului, pentru că am vazut și stim foarte bine ce se întâmplă cu autoritățile statului când trebuie să intervină la controale. Noi , ca și privați, găsim marfă de altă țară, cu o etichetă mai bună și mai valoroasă în nutrienți, fără ca cineva să analizeze consistența sau concentrația ingredientelor.
Este inexplicabil pentru mine, când vinzi crenvuștii de porc sau de pasăre, și scrie acolo 2-3% carne de porc sau pasăre și restul sunt, ce? Nu e mai indicat să iau o pulpă de porc care să fie undeva la 28- 35 lei pe kilogram, dar este carne masivă? De ce este atât de scump un kilogram de crenvuști, când un kilogram de carne este 28-35 lei? Platesc procesarea? Si nici nu știu ce e bagat în acei crenvuști. „
-
Sunt alimentele ultraprocesate bogate în sare și zahăr pe placul creierului ? Putem vorbi despre o adicție ?
Dl. Vlad Gheorghe –„ E posibil ca acea combinație după care sunt făcute rețetele în laborator, să fie cu predilecție pentru a atrage consumatorul să consume cantități mai mari din acele alimente.
Înainte, la sfatul bunicii, mă trimitea la alimentară și luam decât zahăr și ulei. În rest, totul se gospodărea în casă. Profit de acest lucru și transmit consumatorilor, să revenim la cămara pe care o aveau buncii noștri. Acolo să găsim un borcan de zacuscă, de gem, zahărul, dulceața. Ar trebuie ca 60% din produsele dulci pe care le consumăm, să ni le fabricăm în casă. În borcanele noastre de acasă știm că ajung fructe și legume.
Mare atenție și la prăjituri și produse de cofetărie. Fabricile de mezeluri, nu lucrează cu usturoi, lucrează cu praf de usturoi din China, cele de produse de cofetărie, nu lucrează cu lapte sau ouă, lucrează cu lapte praf, ou praf. Au recurs la aceste prafuri pentru termen de valabilitate, e posibil să nu aducă o fermentație.
Trebuie să ne dorim ca hrana să ajungă în farfurie în stare cât mai naturală. Când s-a recoltat tomata, să ajungă la raft, când s-a recoltat pepenele, să ajungă la raft. „
6. Având în vedere că sunt mereu la îndemână, gustoase și ieftine, este mai ușor să le consumăm în exces, fără să ne dăm seama ?
Dl. Vlad Gheorghe – „Prețul, într-adevăr, ne-a dat un restart, pentru că este scăzut nivelul de trai. Știm foarte bine puterea de cumpărare. Sunt situații în care, într-adevăr recurgem la a cumpăra ieftin. Dar cumpărăm și ce e mai scump, din curiozitate. De ce un produs are un preț de 5 lei și un altul similar costă 1 leu? La raft ar trebui introdusă o separare a produselor ultraprocesate, printr-o reetichetare. O atenționare pentru că, poate ar trebui fiert mai bine sau ar trebui adăugat un produs natural la el, pentru a crea un echilibru. Dacă acel produs a fost ultraprocesat, aleg să gătesc felul unu cu un astfel de produs și la felul doi aduc o carne cu fibră sau o mâncare pe bază de legume. Să existe un echilibru. „
Tu știi Ce sunt Aditivii Alimentari ? Poți afla, accesând site-ul Info Cons Protecția Consumatorilor
-
Care este impactul asupra sănătății copiilor, dacă acest tip de alimente ultraprocesate se regăsesc în alimentația celor mici încă de la vârste fragede ?
Dl. Vlad Gheorghe – “N-aș dori să speriem consumatorul, însă am întâlnit cazuri în urmă cu câțiva ani, când copiilor le-au ieșit în sânge la analize anumite pesticide. De la 6 luni, copilul trece pe consum de fructe și legume pasate. Acest lucru ne lasă un semn foarte mare de întrebare și poate fi vorba despre o remanență a solului sau de aprovizionarea cu legume în extrasezon, când România nu produce, din țări în care solul nu permite creșterea și dezvoltarea plantei și este necesară administrarea de îngrășăminte pentru ca planta să fie în ritmul ei normal de dezvoltare.
Sunt necesare laboratoare mai stricte la intrarea în granițe pentru analizarea produselor care se introduc și conțin anumite procente peste limita admisă. “
-
Care este impactul consumului de alimente ultraprocesate asupra stării de sănătate și asupra calității vieții persoanelor vârstnice ?
Dl. Vlad Gheorghe – “Pentru persoanele vârstnice, impactul este dezastruos. Consumă ceva ce nu are nutrienți, practic o malnutriție. Nu aduce niciun beneficiu organismului vârstnicilor. Mai rau face, în loc să asimileze la vârsta aceasta vitamine. “
Citește și – Alimentele ultraprocesate pot modifica microbiomul intestinal InfoCons Protecția Consumatorului te ajută să rămâi informat
-
Cum ne impactează sănătatea pe termen lung consumul de alimente ultraprocesate care conțin cantități mari de sare, zaharuri adăugate și grăsimi saturate ?
Dl. Vlad Gheorghe – “Nu am auzit pe vremea bunicilor mei să fie boli neuro-degenerative precum Alzheimer. Nu aș vrea să știu ce duce la acestă boală, este un lucru trist să îi și pronunț numele acestei boli, însă cu siguranță alimentația are rolul ei.
Suprasaturația de aditivi, zahăr, sare din alimentația noastră duce la un impact negativ asupra sănătății.”
-
Care dintre categoriile de alimente ultraprocesate au cel mai mare impact asupra sănătății ?
Dl. Vlad Gheorghe – “Cel mai mare impact îl au alimentele uzuale. Vă dau un exemplu, bulionul, pe care îl folosim des. Nu cred că gătim ceva fără bulion. Brânzeturile, mezelurile, care conțin aditivi. Ar trebui să revenim la alimente cu o etichetă curată, cu termen scurt de valabilitate, dar produs în cantități mai mici.
Si către consumator, să încerce să se limiteze, să își ia tot timpul hrană proaspătă. “
-
Cum putem schimba obiceiurile alimentare greșite, astfel încât să încorporăm tot mai des alimente benefice pentru atât pentru sanatate cât și pentru o mai bună calitate a vieții ?
Dl. Vlad Gheorghe – “Observ că tinerii sunt foarte receptivi și doresc să consume sănătos, citesc mult, deschid internetul , citesc pe telefon și au rămas neplăcut surprinși de ceea ce conțin alimentele.
Să facem următorul exercițiu. Dacă o familie care locuiește la țară ar ține minim 10 familii ( a câte 2 persoane) cu produse din gospodăria lor, ar insemna în total 20 de persoane. România are peste 4 milioane de gospodării. Dacă aceste 4 milioane de gospodării ar ține, nu 20 de persoane per gospodărie, ci 3-4 persoane să spunem, ar însemna 12-16 milioane de locuitori. Ceea ce înseamnă că micile gospodării ar putea întreține populația țării, fără a avea o cultură intensivă sau industrială de produs lapte, carne, ouă sau fructe și legume.
Să se formeze relația socială care exista în trecut, o deplasare a oamenilor din orașe către periferii sau către piețe, să își facă o aprovizionare de la micii producători, de la oameni de încredere. Va lega o relație, poate vor cumpăra o grădină în timp, pentru că, țara noastră este o țară agrară orin definiție. 87% avem teritoriu rural în România. „
Aplicația InfoCons Protecția Consumatorilor te poate ajuta să controlezi cantitatea de alimente procesate din dietă
Citiți cu atenție eticheta: acest lucru vă ajută să identificați și să evitați alimentele cu aditivi, sare, zahăr sau grăsimi saturate în exces. Alegeți produse cu ingrediente minime .
Aplicația InfoCons, vă oferă direct pe telefonul mobil, numărul de E-uri, ingredientele, cantitățile de sare și de zahăr. Informațiile sunt esențiale pentru consumatori, fiindu-le de ajutor în alegerea produselor în cunoștință de cauză.
Articol redactat de Cosmina Nițu
Masterand în nutriție și consultant în diversificare
InfoCons – Organizatie Europeana pentru Protectia Consumatorului si Promovarea Programelor si Strategiilor membra cu drepturi depline in Organizatia Mondiala Consumers International , membra fondatoare a Federatiei Asociatiilor de Consumatori , avand Secretariatul General in Bucuresti, Bd. Marasesti, nr. 127-129, sector 4, tel: 021/319.32.66; fax: 031/101.25.15, mail : secretariat@infocons.ro
 ne răspunde){kind=link}