În prezentul interviu am invitat-o pe Doamna Doctor Alina Tomescu, Medic Primar Medicină Internă, Medic Primar Gastroenterologie, la Spitalul Universitar de Urgență București pentru a discuta pe tema alimentelor ultraprocesate, un subiect care ne ridică multe semne de întrebare și pentru care dorim să oferim răspunsuri avizate consumatorilor.
Dr. Alina Tomescu – „Pentru mine, nutriția este o pasiune, încă din adolescență și până la vârsta maturității și vă mulțumesc pentru această invitație. Consider că tema discuției aleasă de dumneavoastră pentru astăzi este o provocare: să vorbim despre mâncare, este un subiect sensibil, ca fotbalul și politica… oamenii pot deveni irationali în această privință.
Cu toții știm că a mânca este o nevoie de bază pentru supravietuire, însă am ajuns la punctul în care societatea din ziua de astăzi ar trebui să se oprească din acest caleidoscop care se numește viață modernă și fiecare dintre noi să ne întrebăm dacă mâncăm pentru supraviețuire, sau pentru plăcere, dacă ceea ce punem pe masă sunt alimente, sau pseudomâncare.
Citește și – Impactul alimentelor ultraprocesate asupra sănătății . Acad. Prof. Dr. Irinel Popescu ne răspunde. InfoCons Protecția Consumatorului te informează !
Ce sunt alimentele ultraprocesate ?
Dr. Alina Tomescu – „Revenind la subiectul nostru, consider că alimentele ultraprocesate au apărut pentru că noi le-am cerut: sunt accesibile, apetisante, ieftine, gata pentru consum, greu perisabile, ușor de procurat (reprezintă peste 50% din produsele alimentare vândute în supermarketuri) !
Termenul de alimente ultraprocesate este utilizat pe scară largă în vocabularul revistelor de sănătate, al conferințelor de nutriție, însă știm cu adevărat ce înseamnă, de fapt ?
Așadar, majoritatea alimentelor, așa cum sunt cumpărate și consumate, sunt procesate într-o oarecare măsură. Bucătăriile tradiționale din întreaga lume se bazează pe feluri de mâncare preparate din alimente și ingrediente neprocesate și procesate.
Conceptul de alimente ultraprocesate a fost dezvoltat de către nutriționistul Carlos Monteiro, care împreună cu echipa sa în anul 2009 a propus un sistem de clasificare a alimentelor numit Nova, utilizat la nivel mondial, care stabilește patru „categorii” în funcție de amploarea și scopul procesării.
- Alimentele neprocesate împreună cu cele minim procesate, alcătuiesc grupa NOVA 1: aceste alimente au fost modificate puțin de la starea lor naturală prin metode mecanice/ chimice simple (îndepărtarea părților necomestibile, fracționarea, uscarea, zdrobirea, măcinarea, prăjirea, fierberea, pasteurizarea, refrigerarea, congelarea, sau fermentația nonalcoolică plasarea în recipiente, ambalarea în vid) pentru a le face mai sigure sau mai gustoase.
Exemple: pasteurizarea laptelui și a sucurilor de fructe: procesul de încălzire distruge bacteriile dăunătoare, prelungind durata de valabilitate sau congelarea și conservarea legumelor și fructelor: menținerea prospețimii și valorii nutritive .
Menționăm că în niciunul dintre aceste procese nu s-au adăugat sare, zahăr, grăsimi sau alte substanțe alimentare la alimentele originale.
- Grupa NOVA 2 include ingrediente culinare prelucrate. Acestea sunt substanțe obținute din natură sau direct din alimentele din prima grupa prin procese industriale, cum ar fi presarea, centrifugarea, rafinarea, extracția sau mineritul. Sunt utilizate în prepararea și condimentarea alimentelor din grupa 1. Ca exemple: zahărul,sarea, uleiurile și grăsimile.
- Grupa NOVA 3 este alcătuită din alimente procesate. Acestea sunt produse industriale obținute prin adăugarea produselor alimentare din grupa 2 la grupa 1, având ca scop creșterea valabilității alimentelor din grupa 1 și modificarea sau îmbunătățirea calităților lor senzoriale.
- Alimentele ultraprocesate – în grupa NOVA 4 au fost încadrate:
- alimentele care au suferit o modificare semnificativă a structurii sale originale printr-un proces de producție sofisticat.
- alimentele în care s-au adăugat una sau mai multe substanțe neutilizate în mod obișnuit în bucătăria tradițională (aditivi tehnologici, coloranți, agenți de aromatizare),
- alimentele în care s-au adăugat ingrediente din produse alimentare foarte procesate (sirop de glucoză, lecitină, uleiuri rafinate etc)
- alimente în care s-au adăugat ingrediente pentru a îmbunătăți gustul, textura sau durata de valabilitate.
Procesul se încheie cu ambalarea sofisticată, de obicei cu materiale sintetice.
Aceste produse sunt în general foarte procesate:
- Băuturi carbogazoase: Sucuri și băuturi îndulcite artificial.
- Snacksuri sărate și dulciuri: Chipsuri, biscuiți, bomboane.
- Produse de patiserie industriale: Pâine feliată preambalată, brioșe, prăjituri.
- Mâncare gata preparată: Pizza congelată, lasagna preambalată, supe instant.
În concluzie, alimentele ultraprocesate nu sunt chiar “alimente reale” deoarece trec prin multiple etape de procesare și sunt în general foarte modificate față de forma lor originală, conțin adesea aditivi, conservanți, îndulcitori artificiali, coloranți și alte substanțe chimice,
Aceste alimente tind să aibă o valoare nutritivă scăzută, oferind „calorii goale” din zahăr și grăsimi nesănătoase, cu puține fibre, vitamine și minerale. Toate aceste lucruri nu îl fac automat nesănătoase dar consumul frecvent de alimente ultraprocesate cauzează o serie de probleme de sănătate.
Ca și exemplu, pâinea industrială făcută numai din făină de grâu, apă, sare și drojdie este aliment procesat, în timp ce dacă pe lista de ingrediente sunt incluși emulgatori sau coloranți devine ultraprocesat. Ovăzul simplu tăiat, fulgii de porumb simpli și grâul mărunțit sunt alimente minim procesate, în timp ce aceleași alimente sunt procesate atunci când conțin și zahăr și ultraprocesate dacă conțin și arome sau coloranți.
Laptele fortificat cu vit D și Ca, cerealele integrale îmbogățite cu vitamine, sardine în suc propriu, produsele bază de soia (tofu, laptele de soia ) pot face parte dintr-o dietă echilibrată.”
Citește și – Produse BIO – știi ce conțin? Peste 80% din produsele analizate de InfoCons Protecția Consumatorului conțin Aditivi alimentari (E-uri)!
-
„ Ultraprocesat ” poate însemna multe lucruri diferite. Inclusiv legume în conservă sau diverse produse congelate. Ultraprocesat înseamnă automat „ rău pentru sănătatea mea ” ?
Dr. Alina Tomescu -„ Categoric! Alimentele ultraprocesate sunt nocive din mai multe motive : au un conținut bogat de sare, zahăr și grăsimi, putând în felulul acesta să contribuie la apariția bolilor cardiovasculare și obezității. De asemenea, conțin aditivi care în general sunt considerați siguri în cantitate limitată. Însă dacă îi folosim frecvent în cantitate mare, acești aditivi pot avea efecte controversate asupra sănătății.
Alimentele ultraprocesate oferă multe calorii goale, fără minerale, vitamine, fibre și pot induce un comportament alimentar de dependență.
Studiile arată că un consum ridicat de alimente ultraprocesate pot genera boli cronice foarte grave, precum :
- Obezitatea: alimentele ultraprocesate nu numai că sunt hipercalorice, dar adesea fiind bogate în carbohidrați și lipide generează senzația de sațietate mai greu decât alimentele naturale care conțin fibre.
- Consumul ridicat de grăsimi trans artificiale și saturate poate duce la creșterea nivelului de colesterol, a sindromului metabolic și a bolilor cardiovasculare.
- Aportul mare de zaharuri și lipsa fibrelor poate genera rezistență la insulină și Diabet de tip 2.
- Studiile sugerează o legătură între consumul de alimente ultraprocesate și un risc crescut de anumite tipuri de cancer (cancerul colorectal și mamar).
- Tulburări digestive: lipsa de fibre și prezența aditivilor în special a conservanților pot duce perturbarea tranzitului, sindromul intestinului iritabil, inclusiv inflamație prin dezechilibrul microbiotei intestinale, care joacă un rol esențial în sistemul nostru imunitar.
- Creșterea prevalenței bolii Alzheimer ( există studii în curs de desfășurare) .
- Risc de deces precoce. Asocierea pozitivă este determinată în principal de câteva subgrupuri, cu ar fi carnea procesată și băuturile îndulcite cu zahăr sau îndulcite artificial.”
Citește și – Alimentele ultraprocesate pot modifica microbiomul intestinal ? InfoCons Protecția Consumatorului te informează
-
Care sunt riscurile asupra sănătății la care sunt supuse persoanele care consumă alimente ultraprocesate ?
Dr. Alina Tomescu – „Studiile arată că un consum ridicat de alimente ultraprocesate pot genera boli cronice foarte grave, precum :
- Obezitatea: alimentele ultraprocesate nu numai că sunt hipercalorice, dar adesea fiind bogate în carbohidrați și lipide generează senzația de sațietate mai greu decât alimentele naturale care conțin fibre
- Consumul ridicat de grăsimi trans artificiale și saturate poate duce la creșterea nivelului de colesterol, a sindromului metabolic și a bolilor cardiovasculare
- Aportul mare de zaharuri și lipsa fibrelor poate genera rezistență la insulină și Diabet de tip 2
- Studiile sugerează o legătură între consumul de alimente ultraprocesate și un risc crescut de anumite tipuri de cancer (cancerul colorectal și mamar)
- Tulburări digestive: lipsa de fibre și prezența aditivilor în special a conservanților pot duce perturbarea tranzitului, sindromul intestinului iritabil, inclusiv inflamație prin dezechilibrul microbiotei intestinale, care joacă un rol esențial în sistemul nostru imunitar.
- Creșterea prevalenței bolii Alzheimer ( există studii în curs de desfășurare)
- Risc de deces precoce. Asocierea pozitivă este determinată în principal de câteva subgrupuri, cum ar fi carnea procesată și băuturile îndulcite cu zahăr sau îndulcite artificial.”
-
Care considerați că sunt cele mai mari capcane de pe eticheta unui produs ultraprocesat? Și aici ne putem duce cu gandul la „ etichetă curată ” sau „ fără zahăr adăugat ”.
Dr. Alina Tomescu – „Sunt mai multe capcane, incluse în etichete. Termeni precum „fără zahar adăugat „ pot fi periculoși de multe ori, deoarece de multe ori aceste produse nu au zahăr, dar au alte zaharuri incluse, care pot fi la fel de nocive. Un exemplu ar fi siropul de porumb care un conținut ridicat în fructoză.
Din observația mea personală, toate produsele care nu au zahăr adăugat conțin un procent ridicat de grăsimi pentru că ele trebuie să fie savuroase. Este o capcană pe care pacienții cu diabet sau persoanele care doresc să țină o dietă, pot cădea foarte ușor în această capcană.
Și termeni precum natural sau organic pot fi periculoși, nu elimină prezența aditivilor sau a ultraprocesării. Listele de ingrediente complicate pot induce în eroare consumatorii și de obicei, pe lângă banala sare de bucătărie și acid citric, sunt incluși aditivi care uneori pot fi periculoși.
Si mai este un amănunt care mie mi se pare important: atunci când valorile nutriționale sunt calculate pe porție, nu pentru 100 g iar producătorul consideră porțiile mai mici decât porția pe care o consumăm în mod normal. „
Tu știi Ce sunt Aditivii Alimentari ? Poți afla, accesând site-ul Info Cons Protecția Consumatorilor
-
Ar trebui îmbunătățită legislația, astfel încât să poată fi mai bine informați consumatorii cu privire la alimentele ultraprocesate ? Daca da, cum am putea îmbunăți legislația ?
Dr. Alina Tomescu -„ Desigur! Aici este un subiect foarte complicat. Principala lege pe care ar trebui să o respectăm este legea bunului simț. Ar trebui educați atât consumatorii, cât și producătorii. Consumatorii ar trebui educați încă din copilărie. Obiceiurile alimentare sunt foarte greu de schimbat la adolescență, la maturitate, așa că noi ca și părinți, suntem obligați să ne educăm copiii încă de la diversificare. Din fericire, propriul nostru exemplu este mai importantă decât orice educație pe care le-o facem copiilor.
În ceea ce priveste modurile prin care legislația ar putea fi modificată, mă gândesc la o etichetare mult mai clară în care să fie explicate pe înțelesul consumatorului : procentul de calorii, nutrienții, aditivii, care să arate calitatea nutritivă a produsului respectiv. De asemenea, ar trebui să existe o obligativitate de a lista toate ingredientele prezente în produsul respectiv.
Ar trebui reglementată publicitatea si marketingul produselor care se adresează copiilor. Ar trebui făcută și o educație de informare publică prin campanii educaționale la nivel național, la nivelul școlilor. Ar trebui investit în cercetare și supraveghere, în primul rând pentru a fi monitorizate produsele, pentru a se evalua impactul pe care îl au aceste produse asupra sănătății.
Nu în ultimul rând, ar trebui oferite stimulente pentru producători, pentru a-i încuraja să își reformuleze rețetele în vederea scăderii procentului de grăsimi, de zaharuri, de sare. Încurajarea producătorilor să fie transparenți în privința proceselor de producție. Pentru ca fiecare dintre noi să știm cum a fost făcut acel produs.
Eu sfătuiesc pacienții să fie atenți la două lucruri : cu cât are produsul respectiv mai puține ingrediente și o valabilitate mai scurtă, cu atât mai bine. „
Citește și – Carnea ultraprocesată și mezelurile din dieta copiilor – Recomandarea InfoCons Protecția Consumatorului
-
Sunt alimentele ultraprocesate bogate în sare și zahăr pe placul creierului ? Putem vorbi despre o adicție ?
Dr. Alina Tomescu – „Ooo, da! Avem pacienți cu sindrom metabolic care nu pot renunța la sucurile carbogazoase. Este o dependență la fel ca nicotina. Pacienții realizează ca există o problemă medicală și nu pot renunța pentru că sunt niște mecanisme foarte sofisticate care crează această dependență. De exemplu, unele dintre aceste alimente ultraprocesate stimulează eliberarea de dopamină, un neurotransmițător asociat cu plăcerea și recompensa. Aceasta duce la sentimente de satisfacție și plăcere, într-un mod similar cu ceea se întâmplă când consumăm alcool, nicotină și morfină.
Combinarea zahărului, a grăsimilor și a sării în moduri specifice intensifică gustul și crește dorința de a consuma aceste alimente în cantități mai mari. Ultraprocesarea le modifică textura, devenind mai moi. Asta înseamnă că le ingerăm repede, consumăm mai multe calorii pe minut și senzația de sațietate apare mai târziu. Un pahar de suc de portocale care se obține din 4-5 portocale, îl bei în 5 minute. Ca să cureți 5 portocale, să le desfaci, să le mesteci- durează minim 30 minute, timp în care se instalează senzația de sațietate mai ușor.
Sunt niște mecanisme prin care creierul nostru nu este obișnuit. El a fost obișnuit în alte condiții timp de mii de ani. Putem vorbi de un concept de adicție alimentară pentru că s-a observat că substanțele adictive din alimentele ultraprocesate poate să ducă la un fel de toleranță la fel ca în cazul picăturilor de nas. Mănânci, mănânci și la un moment dat nu mai simți plăcerea și ai tendința de a mânca mai mult.
Sau există un fel de sevraj la întrerupere. La fel ca la nicotină, morfină. Pacienții pot pierde controlul asupra consumului, știind că le face rău. Motivația este greu de găsit. Aici este nevoie de suportul psihologilor, în primul rând.”
Tu știi Ce sunt Aditivii Alimentari ? Poți afla, accesând site-ul Info Cons Protecția Consumatorilor
-
Având în vedere că sunt mereu la îndemână, gustoase și ieftine, este mai ușor să le consumăm în exces, fără să ne dăm seama ? Ce înseamnă excesul ?
Dr. Alina Tomescu – „Aceste alimente sunt făcute special pentru a fi gustoase, ieftine și accesibile și acesta este motivul petru care consumăm exagerat alimentele ultraprocesate. Excesiv înseamnă porții mari, frecvent. Dacă am consuma la o masă alimente ultraprocesate, nu ar fi o problemă. Dar când toate mesele sunt înlocuite doar cu aceste alimente ultraprocesate deja începe să fie o problemă de sănătate. „
Aplicația InfoCons Protecția Consumatorului te poate ajuta să controlezi cantitatea de alimente ultraprocesate din dietă
Citiți cu atenție eticheta: acest lucru vă ajută să identificați și să evitați alimentele cu aditivi, sare, zahăr sau grăsimi saturate în exces. Alegeți produse cu ingrediente minime .
Aplicația InfoCons, vă oferă direct pe telefonul mobil, numărul de E-uri, ingredientele, cantitățile de sare și de zahăr. Informațiile sunt esențiale pentru consumatori, fiindu-le de ajutor în alegerea produselor în cunoștință de cauză.
Articol redactat de Cosmina Nițu
Masterand în nutriție și consultant în diversificare
InfoCons – Organizatie Europeana pentru Protectia Consumatorului si Promovarea Programelor si Strategiilor membra cu drepturi depline in Organizatia Mondiala Consumers International , membra fondatoare a Federatiei Asociatiilor de Consumatori , avand Secretariatul General in Bucuresti, Bd. Marasesti, nr. 127-129, sector 4, tel: 021/319.32.66; fax: 031/101.25.15, mail : secretariat@infocons.ro
