InfoCons Protectia Consumatorilor Protectia Consumatorului informare educare control

În prima parte a acestei contribuții am prezentat contextul istoric, motivațiile, obstacolele, geneza, rolul și importanța primei reglementări din România privind drepturile și protecția consumatorilor – Ordonanța Guvernului nr.21/1992, publicată la 21.08.1992.

În a doua parte a acestei contribuții am prezentat 3 concepte esențiale („societate de consum”, „consumerism”, „calitatea produsului”), cele mai importante și utile prevederi ale legislației protecției consumatorilor din România precum și organizațiile noastre dedicate statutar protecției consumatorilor (guvernamentale – OPC și ANPC, neguvernamentale – asociațiile) cu unele publicații ale lor….

În a treia parte a acestei contribuții am prezentat 2 obstacole importante ale societății de consum și consumerismului în România anilor 1990-2022 precum și modul în care au fost respectate în România (cu multiple exemple), pe parcursul acestor ultimi 32 de ani, cele 8 drepturi fundamentale ale consumatorilor.

Citeste si : Ai grijă ce semnezi! Dicționarul cu termeni din asigurări disponibil în Aplicația InfoCons!

În această a patra (și ultima) parte a acestei contribuții, mi-am propus să prezint o analiză SWOT a situației protecției consumatorilor în România precum și propunerile mele de soluționare fiabilă, eficace și eficientă a numeroaselor provocări/ probleme identificate.

1.CONTEXTUL ECONOMIC-SOCIAL-POLITIC ROMÂNESC

1.1.România are economie de piață funcțională și este membră a Uniunii Europene

După evenimentele din decembrie 1989, noile forțe politice multipartinice, Legislativul și Executivul României au orientat țara noastră – prin noua legislație – spre democrație și economie de piață liberă, conform voinței alegătorilor și unor modele relevante (validate timp de decenii) în statele dezvoltate democrate din Europa occidentală și centrală. “Economia de piață este sistemul social al diviziunii muncii bazat pe proprietatea privată asupra mijloacelor de producție. Este un sistem cooperativ în care fiecare individ se integrează din și în vederea propriului interes. Statul nu intervine în acțiunile ce fac obiectul pieței.” (Economie de piață – Wikipedia)

Citeste si : Ai grijă ce semnezi! Dicționarul cu termeni din asigurări disponibil în Aplicația InfoCons!

În viziunea economistului austriac-american Ludwig von Mises, economia de piață are următoarele caracteristici (Economie de piață – Wikipedia):
1.se sprijină pe proprietatea privată,
2.suveranitatea consumatorului (esența capitalismului este dată de punerea producției economice la dispoziția consumatorului),
3.capitalismul, prin sistemul concurenței sociale, își asigură proprii stimuli
4.așează libertatea la baza edificiului economic și social (individul este în măsură să aleagă felul în care dorește să se integreze în ansamblul societății, libertatea economică include și libertatea de a greși),
5.face din profit și urmărirea acestuia de către întreprinzător o forță motrice perpetuă,
6.își asigură dinamica și vitalitatea printr-un permanent proces de selecție.”

În toamna anului 2004, după implementarea dispozițiilor din numeroase noi Legi și Hotărâri de Guvern (bazate pe Acquis-ul comunitar, transpus treptat integral la noi) – prin care au fost introduse multiple modificări structurale, organizaționale și operaționale (unele complexe, dificile și/ sau chiar dureroase), în perspectiva aderării la Uniunea Europeană 2 (eveniment produs la 01.01.2007) – Comisia Europeană a acordat economiei României calificativul „economie de piață funcțională”. Cele mai importante caracteristici ale unei economii funcționale sunt următoarele (conform Comisiei Europene):

Citeste si : Reducerea amprentei de carbon – sfaturi și sugestii

– cadru de reglementare – stabil și transparent (aliniat Acquis-ului comunitar și standardelor europene)
– sistem juridic – funcțional
– drept de proprietate – garantat
– stabilitate macroeconomică, politici economice – coerente, inflație și arierate – reduse
– creștere economică – sustenabilă
– sector financiar-bancar – dezvoltat
– libera concurență – protejată prin cadrul legislativ
– absența barierelor semnificative la intrarea/ ieșirea întreprinderilor pe/ de pe piață
– prețurile și comerțul – liberalizate
– ponderi semnificative pe piață ale întreprinderilor mici și mijlocii (IMM)

1.2.Studiile de preaderare solicitate de Comisia Europeană înainte de 2007 au inclus recomandări importante pentru Guvernul României dar de care acesta a ținut mai mult sau mai puțin cont, uneori chiar deloc

De exemplu, în Studiul de preaderare nr.6 intitulat „Impactul transpunerii sistemului calităţii din Uniunea europeană în anumite sectoare industriale româneşti” (elaborat în limbile română și engleză, între anii 2003-2004, la cererea beneficiarilor, pentru Institutul European din România, IER și Comisia Europeană, de Nicolae George Drăgulănescu și Lucian Șerban Broche, cu sprijinul consultantului UE francez Bernard Vaucelle, fost Director general al AFNOR – Asociația Franceză pentru Standardizare, 62 pagini, IER, 2004), autorii au formulat următoarele recomandări pentru Guvernul României:

Citeste si : Reducerea amprentei de carbon – sfaturi și sugestii

1.Abordarea la nivel macroeconomic – guvernamental și neguvernamental – a milioanelor de relații furnizori – consumatori stabilite la nivel microeconomic, pe piața liberă funcțională, prin intermediul unei Politici naționale pentru calitate (PNC), incluzând atât furnizorii (producătorii, prestatorii, distribuitorii, importatorii, comercianții, etc. – în cadrul unui Sistem național de management al calității, SNMC) cât și consumatorii (persoane fizice), în cadrul unui Sistem național de protecție a consumatorilor, SNPC, cu definirea unor politici, obiective și strategii sectoriale adecvate, în scopul realizării și comercializării în România de tot mai numeroase și diversificate produse și servicii care să fie tot mai mult adecvate cerințelor/ nevoilor/ așteptărilor consumatorilor (persoane fizice) din România – deci de calitate – conform drepturilor consumatorilor (instituite legal și structural încă din 1992).

2.Politicile și obiectivele sectoriale ale unei asemenea Politici naționale pentru calitate, PNC, ar trebui să includă:
– pentru FURNIZORI : Promovarea competitivităţii (mai ales prin calitate dar și prin prețuri/ tarife, rețeaua/ facilitățile de finanțare, comercializare și asistența post-vânzare, etc.),
Dezvoltarea, promovarea și utilizarea Infrastructurii pentru evaluarea conformității, Asigurarea liberei circulații a produselor și serviciilor, Promovarea responsabilităților pentru securitatea produselor, pentru produsele cu defect și pentru neresepctarea drepturilor consumatorilor, Soluționarea transparentă, obiectivă și promptă a litigiilor furnizorilor cu consumatorii, etc.

Citeste si : Reducerea amprentei de carbon – sfaturi și sugestii

– pentru CONSUMATORI : Promovarea și apărarea drepturilor și intereselor economice ale consumatorilor, Testarea comparativă a produselor și a servicilor oferite pe piață,
Informarea și educarea eficace/ eficientă a consumatorilor, Supravegherea continuă, obiectivă, transparentă și eficace a piețelor produselor/ serviciilor și a publicității acestora

3.Definirea clară și corelată a rolurilor și responsabilităților structurilor aparținând

Sistemului naţional de management al calităţii, SNMC (incluzând sub-sistemele de Standardizare, Metrologie și Evaluare a conformității) şi Sistemului național de protecţie a consumatorilor, SNPC (incluzând, la nivel național/ central și local, Consilii consultative pentru protecția consumatorilor – menite să asigure corelarea organismelor guvernamentale cu cele neguvernamentale pentru protecția consumatorilor și având ca misiune asigurarea tuturor factorilor economici, tehnici, informaţionali şi educaţionali necesari pentru protejarea vieţii, sănătăţii şi intereselor economice ale consumatorilor).

4.Pentru corelarea intra-ministerială este necesară constituirea Unității de coordonare a Sistemului naţional de management al calităţii, SNMC, în cadrul fostului Minister al Industriei şi Resurselor (având ca misiune: elaborarea şi promovarea Politicii naţionale pentru calitate, PNC) – actualmente în cadrul Ministerului Economiei.
5.Pentru coordonarea inter-ministerială (la nivelul Guvernului) este necesară constituirea Consiliului Interministerial pentru Infrastructura Calităţii şi Armonizarea Reglementărilor Tehnice, CIICART (pentru furnizori) și a Comitetul Interministerial pentru Supravegherea Pieţei Produselor şi Serviciilor şi Protecţia Consumatorilor, CISPPSPC (pentru consumatori).

Citeste si : Conducătorii auto pot prezenta asigurarea RCA în format electronic

După aproape două decenii de la publicarea acestor recomandări se poate constata că:
A.Niciuna dintre aceste recomandări nu a fost aplicată de Guvernele României astfel încât țara noastră nu are, nici în anul 2023, o Politică națională pentru calitate și o Politică națională pentru educarea consumatorilor (așa cum au avut și/ sau mai au statele democrate avansate), iar colaborarea inter-ministerială și cooperarea OPC/ANPC cu ONG-urile pentru protecția consumatorilor sunt fie ignorate public, fie ineficace, fie inexistente.

Fundația română pentru promovarea calității, FRPC, a solicitat – între anii 1992-2010 – fiecărui Premier și Președinte al României stabilirea, aprobarea, promovarea și aplicarea acestor politici naționale, dar – cu o singură și notabilă excepție – aceștia nici nu au binevoit să răspundă, tratând cu suficiență și aroganță solicitarea FRPC!

Apărută cu mare întârziere – la solicitarea Comisiei Europene, desigur – Strategia pentru competitivitate a României (fără referiri la calitate și protecția consumatorilor!) este de fapt un document publicitar, o colecție de idei, dorințe și cvasi-principii, toate fiind practic inutile/ inaplicabile, întrucât nu au precizate responsabilitățile și resursele necesare și asigurate.

Citește și : Ce fac când ajunge coletul deteriorat ?

Mai mult, “Premiul Român pentru Calitate J.M.Juran”, PRC-JMJ – proiectat și înființat de mine, între anii 1999-200l cu finanțare europeană, la inițiativa FRPC – a fost blocat în anul 2009 (după ce fundația aferentă acordase, în 8 ani de funcționare, după evaluări și jurizări adecvate, un număr de 32 premii) prin retragerea unor importanți membri fondatori în frunte cu CCIR (ale căror proprii interese deveniseră incompatibile cu cele ale PRC-JMJ) dar și prin refuzurile succesive ale noilor Președinți ai României de-a aproba proiectele de OUG aferente (realizate de FRPC) și a decerna personal premiile celor desemnați câștigători (așa cum se procedează de decenii în statele dezvoltate și cum acceptase și făcuse, timp de 8 ani, primul Președinte al României post-decembriste).

În plus, în 30 de ani, nicio organizație românească nu a putut obține Premiul European pentru Calitate/ Excelență în Afaceri acordat periodic – din 1992 – de European Foundation for Quality Management, EFQM, deși unele organizații din fostele state socialiste l-au putut obține, chiar repetat…

B.Principiul suveranității consumatorului în economia de piață – prin care cerințele/ nevoile/ așteptările și reacțiile consumatorilor ar trebui să fie prioritar și permanent în atenția furnizorilor (întrucât profiturile lor depind primordial și esențial de modul de realizare/ soluționare a acestora), astfel încât consumatorii să poată decide CE produs/ serviciu să achiziționeze și în funcție de calitatea maximă, nu doar de prețul/ tariful minim –
4 este nerecunoscut oficial și chiar ocultat în discursurile membrilor Legislativului/ Executivului și abordările massmediei, conform cărora pentru furnizori ar conta doar cifra de afaceri și profitul asociate (indiferent cum au fost obținute!). În consecință, în România, presiunea exercitată de consumatori asupra furnizorilor nu poate atinge cotele existente în alte state cu economie de piață, mai ales dezvoltate. Boicotarea acelor furnizori care nu respectă drepturile consumatorilor, deși este o practică uzuală în alte state, la noi nu este cunoscută și răspândită întrucât, până în 2022, identitatea agenților economici sancționați de OPC/ ANPC și alte entități publice nu a fost comunicată public, deși unii consumatori și unele asociații de protecție a consumatorilor au solicitat repetat aceste detalii importante…

Citește și: Șase milioane de persoane lucrează în UE în domeniul transporturilor în 2021 conform Eurostat

Mai mult, în România – „țara drepturilor și libertăților” – se consideră oficial (de exemplu în răspunsurile unor autorități publice) că nu numai consumatorii dar nici Statul nu ar trebui să influențeze/ cenzureze în vreun fel deciziile manageriale ale furnizorilor (denumiți la noi, generic și istoric, dar confuz, fie societăți comerciale sau regii autonome, fie companii, IMMuri, firme, agenți/ operatori economici, profesioniști, afaceriști, etc.) chiar dacă nu se respectă drepturile consumatorilor și este necesară intervenția autorităților naționale (mai ales ANPC, ANCOM, ANRE, etc.) și a Justiției. Dar aceste autorități, deși prezintă, uneori, numeroase necorelări sau redundanțe legislativ reglementare, se sesizează rareori din oficiu, preferând să respingă – în lipsa unor responsabilități/ atribuții legale, din comoditate sau chiar nejustificat – solicitările consumatorilor (atunci când și acolo unde acestea există!)…

1.3. Deși nu mai avem aproape deloc industrie națională (proprietate de stat), ca urmare a privatizărilor, PIB-ul actual al României este mult mai mare decât cel din 1989 și crește mai rapid decât cel al altor state membre ale UE Conform Wikipedia (Produs intern brut – Wikipedia) “Produsul intern brut (prescurtat PIB) este un indicator macroeconomic care reflectă suma valorii de piață a tuturor mărfurilor și serviciilor destinate consumului final, produse în toate ramurile economiei, în interiorul unei țări, în decurs de un an. Acesta se poate calcula și la nivelul unei regiuni sau localități.

 

PIB-ul este suma cheltuielilor pentru consum ale gospodăriilor private și ale organizațiilor private non-profit, a cheltuielilor brute pentru investiții, a cheltuielilor statului, a investițiilor în scopul depozitării ca și a câștigurilore din export, din care se scad cheltuielile pentru importuri.” PIB = consum + investiții + exporturi − importuri PIB = consum privat + consumul sectorului public + investiții + (exporturi − importuri) Se definesc:
“Consumul privat – este în mod normal cea mai mare componentă a PIB, reprezentând cheltuielile gospodăriilor în economie. Aceste cheltuieli pot fi clasificate în: bunuri durabile, bunuri perisabile și servicii. Exemple: hrană, chirie, bijuterii.

Citește și: Fumatul în spații publice interzis minorilor

Cheltuielile statului (sau consumul sectorului public) – reprezintă suma tuturor cheltuielilor guvernamentale pentru bunuri finite și servicii. Include salariile angajaților din sectorul public, cumpărarea de armament etc.
Investițiile – includ investiții în fabrici, echipamente, inventar și nu include schimburile de active existente. De exemplu: construcția unei mine, cumpărarea de software, cumpărarea de mașini și echipamente. Cheltuielile gospodăriilor pentru noi locuințe fac
parte din investiții.
Exporturile – reprezintă exporturile brute ale unei țări, incluzând bunuri și servicii, destinate consumului într-o altă țară.
Importurile – reprezintă importurile brute. Importul este definit prin vânzarea de produse ale unei țări altei țări.”
5
„Notă: În calculul PIB se iau în considerare doar bunurile și serviciile destinate consumului final. Exemplu: un calculator = bun finit, un microprocesor = bun intermediar.”
De văzut și Produsul intern brut al României – Wikipedia – conform căruia PIB al României între anii 1985-1990 a avut valorile menționate în acest tabel (conform Institutului Național de Statistică, INS)

PIB InfoCons Protectia Consumatorilor Protectia Consumatorilor
PIB InfoCons Protectia Consumatorilor Protectia Consumatorilor

Conform articolului „România, creștere economică de aproape 800% între 2000-2022, cea mai mare din Uniunea Europeană” (autor Claudiu Vuță) publicat de republica.ro (România, creștere economică de aproape 800% între 2000-2022, cea mai mare din Uniunea Europeană (republica.ro), „România a înregistrat cea mai ridicată creștere economică din UE în intervalul 2000-2022. Fotografia arată clar cât de benefică este apartenența României la Uniunea Europeană.”
ROMÂNIA / Anul 1990 1989 1988 1987 1986 1985
PIB – miliarde ROL 858 800 857 845 838 817
PIB – miliarde USD 40,8 53,6 60 58 52 47,6
6 „Dacă la nivelul anului 2000 România avea un PIB de cca. 37 miliarde de dolari, în 2021 România înregistra un produs intern brut de peste 284 miliarde dolari. În 2022, PIB-ul țării noastre se va apropia de 300 miliarde dolari. La această performanță economică a contribuit masiv apartenența la Uniunea Europeană. Mai mult decât atât, creșterea economică a României va avansa și mai mult în anii următori. Conform Comisiei Europene, previziunile economice de toamnă pentru România: 1,8% creștere economică în 2023 și 2,2% în 2024. România va sparge pragul de 300 de miliarde de dolari. România a înregistrat o creștere economică record, în ultimii 22 de ani, cea mai mare din Uniunea Europeană. Conform Economic Tradings, România, va înregistra o creștere economică susținută și va trece de un PIB de 300 de miliarde de dolari. (…). De remarcat că România se clasează pe primul loc între țările Uniunii Europene România – 788%.”

Citește și : Începând cu 15 martie 2023 , restaurantele trebuie să afișeze ingredientele , declarația nutrițională și aditivii pentru preparate conform Ordinului ANPC – InfoCons Organizație de Protecția Consumatorilor te informează !

Evoluția PIB al României între anii 2012-2022 (Sursa: Economic Trading)
În concluzie, având în vedere componentele formulei de calcul a PIB (și definițiile lor inclusiv salariile angajaților din sectorul public, la o componentă!), se poate explica creșterea de aproximativ 20 de ori a PIB-ului României, în anul 2022 față de anul 1990 (mai ales după 2007, anul aderării la Uniunea Europeană), prin creșterea substanțială a consumului (privat și al statului), a investițiilor și a exporturilor (celor cca 730.000 firme cu capital privat înregistrate în România, până în 2022), cu toată creșterea evidentă și explozivă a
importurilor.
În această analiză – necesară și utilă – trebuie avute în vedere și consecințele nefaste ale privatizării, mai ales falimentarea/ dispariția celor cca 7300 „întreprinderi socialiste” ale industriei naționale (aflate până în 1990 integral în proprietatea statului și furnizoare de produse profesionale sau de larg consum, unele de înaltă tehnicitate), șomajul apoi lipsa de personal calificat adecvat, emigrarea temporară/ definitivă a peste 6 milioane de conaționali, exportul materiilor prime ieftine și importul predominant al produselor finite, mai scumpe/
proaste sau mai ieftine/ bune, calitatea (mai bună sau mai slabă) a unor servicii publice și a serviciilor prestate populației de furnizorii de utilități, etc.

Conform unor opinii exprimate tot mai frecvent în mass-media și social media, după trei decenii de „construire” a democrației originale și a economiei de piață funcționale în România, sunt tot mai numeroși acei conaționali care consideră că interesul primordial „al Occidentului” față de țara noastră s-ar rezuma la liberul său acces la importanta piață de
7 bunuri și servicii din România (din care lipsesc acum tocmai produsele finite, larg diversificate și performante/ complexe, deci de calitate și ieftine, realizate integral în România), la materiile prime ieftine și la „mâna de lucru” ieftină, dar calificată și performantă – toate fiind ușor obtenabile în/ din România.

1.4.Este democrația românească în pericol, acum în 2023?

„Sub o aparentă liniște politică, democrația românească este în pericol. Nu pentru că cineva are un plan să o pună pe butuci, ci pentru că la confluența mai multor dinamici interne cu o criză majoră externă (economică sau militară) șubredul nostru regim democratic e în pericol să crape. Separația puterilor în statul român nu mai prea există sau este de fațadă. Parlamentul nu exercită un control democratic asupra guvernului. Președintele nu este o contrapondere la Legislativ și Executiv, ci mai degrabă un garant al actualei coaliții de guvernare. Justiția este parțial controlată ca și o mare parte a televiziunilor. Curtea Constituțională nu este autonomă și independentă, iar serviciile secrete sunt lipsite de control democratic. Județele sunt prea slabe pentru a contrabalansa centrul, iar cetățenii sau retras din viața civică după imboldul de acum câțiva ani. Societatea civilă este răsfirată, partidele din ce în ce mai deprofesionalizate și opoziția nesemnificativă.

Citește și : Atenționare InfoCons! Cât și cum se cheltuie banul public pentru iluminatul festiv?! Studiu Comparativ 2017-2022

Mediul privat nu a reușit să se coaguleze într-o forță care să țină piept politicului, iar universitățile produc multă mediocritate și puțină frondă. (…) România este pe traiectoria corectă de consolidare a vieții democratice doar că drumul este lung și anevoios și uneori istoria nu mai are răbdare. Castelul nostru democratic nu a fost asediat cu determinare și nici nu a fost supus unei presiuni masive ca să știm dacă chiar ține. (…) Deocamdată, lucrurile rămân în matcă din inerția vremurilor, nu pentru că am reușit noi să construim un ADN democratic și liberal. Suntem puțini care vedem acest pericol. Sentimentul prevalent în zona partidelor de guvernare este că avem lucruri de făcut, avem război la graniță, avem de recuperat economic și nu e timp pentru toate finețurile democratice și pentru toate reglajele fine de care are nevoie un sistem liberal. Până la urmă câți oameni își simt amenințate persoana sau proprietatea în România? E libertate? Este. Întrebarea care rămâne și care mie nu-mi dă pace este dacă această democrație a noastră, încă mai degrabă gestionată decât autentică, nu va intra rapid în regres în fața unei crize economice de proporții sau a unui război care crește în intensitate.”

 

(EXTRAS din articolul “Sub o aparentă liniște politică, democrația românească este în pericol” semnat de Radu Burnete (Sub o aparentă liniște politică, democrația românească este în pericol (republica.ro). „România înregistrează (în 2022) un indice anual al democrației, cu valoarea de 6,45 și ocupă locul 62 în lume și ultimul în Uniunea Europeană în Indicele anual al democrațiilor (situat între 1…10) întocmit de revista britanică The Economist, un clasament anual care ia în calcul cinci criterii şi care ierarhizează 167 de ţări. (…) Pentru întocmirea clasamentului, sunt luate în calcul cinci categorii de criterii: procesele electorale şi pluralismul, funcţionarea guvernului, participarea politică, cultura politică şi libertăţile civile.” (EXTRAS din articolul „România are o democrație „deficitară” și e pe ultimul loc în UE, potrivit clasamentului anual realizat de The Economist” (România Are O Democrație „deficitară” și E Pe Ultimul Loc în UE, Potrivit Clasamentului Anual Realizat De The Economist | Libertatea)

1.5.Consecințele privatizărilor fostelor întreprinderi socialiste „Au venit “sfaturi” de la competitorii noştri europeni: ” …faceţi IMM-uri, daţi afară muncitorii din marile uzine; închideţi mamuţii industriali; produceţi componente, nu produse integrale; faceţi cabluri, radiatoare, sisteme de frânare şi anvelope, nu locomotive şi tractoare”. Parcă intenţionat, nu a existat o viziune politică de dezvoltare, ci doar una pentru distrugere; guvernanţii şi-au îndeplinit misiunea cu exces de zel. Nu mă poate convinge nimeni pe mine că nu a fost totul pe bază de program, o teorie a conspiraţiei. UE a fost creată pe baza comunităţii economice a Cărbunelui şi Oţelului. Deci România nu putea să intre în grila europeană cu industria ei siderurgică, de 14 milioane tone de oţel. A trebuit “lichidată” pentru admiterea în UE!

Citeste si : Conducătorii auto pot prezenta asigurarea RCA în format electronic

Mari greşeli istorice ale politicienilor, jaful naţional Privatizarea „de masă”, fără proceduri şi fără reguli de protecţie a acţionarilor minoritari. Certificate de acţionar au fost cumpărate pe nimic, de cei care ştiau ce va urma. Atunci s-a spus că se privatizează numai 30% din capitalul societăţilor comerciale, lăsânduse de înţeles că vor mai primi şi restul de 70% în viitor, care viitor nu a mai sosit nici azi, în 2014… S-a anunţat, totodată, că sectoarele strategice nu se vor privatiza. Dar au venit pe urmă FMI, Banca Mondială şi societăţile externe de consultanţă, care au dictat, şi guvernele au promovat controlul total, fără luptă şi fără nici un câştig, asupra întregii economii.
Practic economia naţională a fost oferită pe tavă pradă de război, celor care au făcut lobby pentru integrarea României în UE. A dispărut întreg sectorul industriei de textile, confecţii, tricotaje (filaturi, ţesătorii, fabrici de stofă şi postavuri, întreprinderi de pielărie şi încălţăminte, toate concepute într-un sistem integrat); a fost închis sectorul agroalimentar (36 de fabrici de zahăr, fabricile de ulei, de preparate din carne, de lapte şi produse lactate, zeci de fabrici de nutreţuri combinate etc.); nu mai există majoritatea fabricilor din industria lemnului şi mobilei, din industria cimentului, a lacurilor şi a vopselelor, a medicamentelor, din sectorul construcţiilor
de maşini, al exploatărilor miniere de feroase şi neferoase, de cărbune etc. S-au desfiinţat întreprinderile agricole de stat şi cele de mecanizare a agriculturii, staţiunile de cercetări agricole şi, în general, marea majoritate a institutelor de cercetare-proiectare. Au dispărut industria electronică, electrotehnică, de mecanică fină, optică, automatizări etc.

Baza naţională de soiuri de plante şi rase de animale a fost pulverizată. România nu mai are astăzi un pachet naţional de seminţe, soiuri, hibrizi, de culturi cerealiere, plante tehnice, legume etc. A fost distrus, aproape în totalitate, sistemul de irigaţii, construit prin îndatorarea dureroasă la Banca Mondială, pentru a cărei plată românii au contribuit zeci de ani. Au fost abandonate programele de combatere a eroziunii solului, de îndiguiri şi desecări, dar şi cele de irigaţii în curs (canalul Siret-Dunăre sau Bucureşti-Dunăre).

Întreaga economie naţională a fost pur şi simplu pulverizată şi lăsată fără nici o logică structurală! România s-a transformat într-un paradis al multinaţionalelor care controlează industria, agricultura, transporturile, construcţiile, comerţul, sectorul financiar-bancar etc. şi care îşi promovează reglementări legale în interes propriu.

Românilor le-au rămas întreprinderile mici şi mijlocii – de fapt, microîntreprinderile (dintre cele aproximativ 500.000 înregistrate, peste 200.000 nu au nici un angajat!). Românii au astăzi libertatea să se ocupe de economia şi afacerile de subzistenţă (avem şi industrie de subzistenţă, nu doar agricultură!) şi de construcţii şi transporturi şi alte servicii de subzistenţă, pretinzând că acţionăm pentru dezvoltare inteligentă, inovativă şi durabilă. Nimic nu este mai durabil decât subzistenţa, aceasta este strategia noastră naţională, după ce am făcut praf marile companii. Brandul României este subzistenţa, atât în interiorul ţării, cât şi pe celelalte pieţe ale muncii, unde lucrează români.

Citeste si : Starea de sănătate – Informații despre sănătate conform Eurostat

Nici după 25 de ani, clasa politică – veritabil detaşament al legiunii străine, terminatorul României moderne – nu a realizat importanţa unei reglementări prin care salariaţii să-şi investească o parte din salariu în compania proprie. Întreaga economie putea fi salvată prin participarea financiară a salariaţilor, printr-o reglementare prin care salariile reinvestite să fie scutite de impozite şi contribuţii.

Nu a existat un fir roşu care să lege cele 13 guverne ce s-au perindat pe la Palatul Victoria, de un proiect minimal, coerent, de dezvoltare. Zi de zi guvernele şi clasa politică sau ocupat numai de protejarea aşa-zişilor investitori strategici, prin scutirea de impozit pentru profitul reinvestit. Investitorii nu ar fi trebuit să primească nici un sprijin în România, pentru a-i plăti pe angajaţii români cu salariul minim sau pentru a-i angaja la negru. “Veniţi în România, că vă garantăm sclavia pe bani puţini ca sa va menţineţi competitivitatea!” – acesta a fost, în esenţă, programul de guvernare al ultimilor 25 de ani.

De altfel, se poate spune că fiecare program de guvernare anunţat a fost un program de… neguvernare. România poate să dispară din peisajul statelor din Europa, rămânând un simplu indicator geografic. 1989-2017 – un sfert de veac de corupţie şi jaf. Clasa politică este terminatorul României moderne Am trăit ca într-un vis un sfert de secol de speranţe neîmplinite. Când s-au dus anii?!

Suntem mai săraci şi un pic mai bătrâni. Statul este bolnav, iar economia – câtă a mai rămas – este din nou în recesiune; firmele dau faliment cu miile, investiţiile scad vertiginos, capitalismul autohton are o “reţetă secretă”, originală, dar pierzătoare, la fel ca democraţia. România nu este, cum ne-am fi aşteptat, “tigrul economic” al Europei Centrale şi de Est. Cine ne-a pus beţe în roate? Nu căutaţi răspunsuri pe Google. Cauza e aici, la noi, în perfidia cu care ne-au dirijat politicienii români. Niciodată în istorie clasa politică românească n-a fost mai ruptă de popor şi mai puţin iubitoare de ţară.

(EXTRAS din articolul „România poate să dispară din peisajul statelor din Europa, rămânând un simplu indicator geografic” – de prof. dr. Constantin Ciutacu, fost secretar de stat, fost director la Institutul de Economie al Academiei Române – România poate să dispară din peisajul statelor din Europa, rămânând un simplu indicator geografic – gandeste.org)

Citeste si : Conducătorii auto pot prezenta asigurarea RCA în format electronic

1.6.Concluzii privind contextul economic-politic-social românesc
A.S-a constatat demult faptul că un consumator corect/ complet informat și bine educat – deci cu suficient discernământ și intransigent/ vigilent – decide să achiziționeze doar acele produse/ servicii care au simultan calitate maximă și preț/ tarif minim! Altfel spus, produsul/ serviciul care, din punct de vedere al cerințelor unor potențiali cumpărători/ consumatori este fie PREA INADECVAT („PROST”), fie PREA SCUMP, fie ambele, nu ar trebui să se vândă, furnizorul său obținând astfel o pierdere/ pagubă care nu-i va permite să recupereze cheltuielile implicate de realizarea și comercializarea produsului/ serviciului NECONFORM cu cerințele consumatorilor.

Astfel, prin frecvența de manifestare și forța atitudinilor și comportamentelor selective cumulate ale miilor/ milioanelor de decizii de achiziționare/ respingere a anumitor produse/ servicii, consumatorii devin, pe ansamblul fiecărei piețe, o forță redutabilă care orientează
calitatea și prețul/ tariful produselor/ serviciilor vandabile pe acea piață și obligă “furnizorii” să ofere doar produse/ servicii conforme cu cerințele proprii, deci – pentru ei – cât mai bune și mai ieftine.

B.Dacă și piețele din România ar beneficia de asemenea atitudini și comportamente proactive ale consumatorilor, nu ar mai exista numeroasele situații – din păcate încă prea frecvente, la noi – în care, pe de o parte, furnizorii oferă pe piață doar ceea ce ei vor, pot și/ sau știu să realizeze (neglijând sau chiar respingând cerințele și reacțiile consumatorilor, chiar atunci când sunt formulate și comunicate !!!) – ceva similar fostei “dictaturi a producătorilor/ prestatorilor” impusă de economia planificată centralizat – iar, pe de altă parte, numeroși consumatori preferă să achiziționeze doar ceea ce găsesc mai ieftin pe piață (din diferite motive – mai ales ignoranță, suficiență, sărăcie, nepăsare, etc.), fiind dezinteresați sau chiar incapabili să evalueze calitatea ofertelor…De remarcat din acest punct de vedere și faptul că evaluarea satisfacției clienților/ cetățenilor/ contribuabililor (ale căror rezultate ar putea influența în mod esențial calitatea produselor și serviciilor oferite) nu se efectuează aproape deloc în zona unor servicii publice (mai ales în administrația centrală și locală, chiar și atunci când unele entități publice, primării, servicii ale acestora și/ sau furnizori de utilități au implementat sisteme de management al calității, conform standardului SR EN ISO 9001: 2015) sau se efectuează foarte superficial/ irelevant (mai ales de către operatorii de comunicații) cu întrebări simpliste prea puțin sau deloc relevante ca, de exemplu, „Cât de mult intenționați să redeveniți clientul nostru?” sau „Cât de mult intenționați să ne recomandați altora?”. În unele situații, chiar sesizările/ reclamațiile scrise ale clienților/ consumatorilor sunt tratate superficial, irelevant, neglijent, cronofag, tardiv, birocratic, arogant sau chiar disprețuitor de către personalul structurilor „Relații cu clienții” ai unor furnizori de utilități (personal având, de regulă, o slabă pregătire tehnică și ignorând cerințele comunicării eficace), mai ales atunci când operatorii umani au fost înlocuiți cu roboți telefonici (cu care nu se poate discuta!) iar accesul online la managerii acestor organizații este imposibil pentru public… De multe ori, unele cerințe/ nevoi/ așteptări ale clienților/ consumatorilor sunt chiar respinse apriori de unii furnizori de utilități pentru care contează nu numai încasările/ profiturile lunare/ anuale ci și comoditatea maximă (efortul minim) al angajaților și managerilor lor (de exemplu: unele detalii privind modalitățile de acces la facturi, de plată sau de comunicare scrisă sau verbală, de soluționare a sesizărilor, etc.).

Citește și: România cheltuie cel mai mult pentru alimente și băuturi nealcoolice dintre toate statele membre UE

C.Deși avem în domeniul protecției consumatorilor o legislație relativ stufoasă dar, uneori, dificil de abordat/ aplicat, deși există numeroase structuri (mai ales rețeaua ANPCOPC și cele peste 130 de asociații pentru protecția consumatorilor) – care își asumă unele inițiative benefice și oportune mai ales în scopul supravegherii pieței și al informării consumatorilor (de exemplu, prin publicarea rezultatelor unor teste comparative de produse uzuale și distribuirea lor, contra cost, celor interesați, de către InfoCons) – credibilitatea, eficacitatea și mai ales eficiența acestei protecții (implicând mai ales colectarea, prelucrarea și utilizarea unui volum imens de date și informații) sunt discutabile, fiind în general reduse, în absența unor politici naționale pentru calitate și de educare a consumatorilor…

● Un prim exemplu: nu cunosc vreo asociație de protecție a consumatorilor care, în plus față de difuzarea unor informații/ atenționări publice, să fi acționat în justiție, în numele consumatorilor pe care-i reprezintă oficial, vreun furnizor care nu a respectat legislația aplicabilă (așa cum se întâmplă frecvent în statele dezvoltate). Deși, și la noi, aceste acțiuni sunt scutite de taxele de timbru…. În plus, se pare că jurisprudența protecției consumatorilor este la noi inaccesibilă mass-media, asociațiilor și consumatorilor, pentru a… nu dăuna imaginii și reputației furnizorilor sancționați/ condamnați! Și, evident, a bloca eventualele tentative de boicotare de către consumatori a furnizorilor care nu au respectat legislația protecției consumatorilor…

Citește și : Restaurantele trebuie să afișeze ingredientele , declarația nutrițională și aditivii pentru preparate

Dar consumatorii află, în schimb, exclusiv din mass-media, aproape zilnic, ce probleme au sau au avut cu Justiția, tot mai multe firme (mai ales private), implicate în situațiile postprivatizare, în competițiile pentru acces la finanțările europene și din alte resurse, în achizițiile publice centrale și locale (mai ales în pandemie), în evaziunea fiscală, în multiple contravenții și infracțiuni (posibile sau confirmate), etc.

De menționat că, în Franța, există o singură organizație guvernamentală – DGCRF (Direcția generală a consumului și reprimării fraudelor) în cadrul Ministerului Finanțelor – care, utilizând evidenta relație cauze-efect, se ocupă atât de protecția consumatorilor cât și de investigarea și sancționarea fraudelor comise de unii agenți/ operatorii economici, inclusiv în defavoarea consumatorilor, în scopul creșterii eficacității soluționării problemelor consumatorilor prin proceduri administrative și/ sau judiciare adecvate, operative și cu costuri minime…
Al doilea exemplu: având în vedere diversitatea tot mai accentuată a produselor/ serviciilor comercializate în România, este necesară și deosebit de utilă – pentru informarea consumatorilor – publicarea periodică a rezultatelor testelor comparative periodice ale tuturor produselor/ serviciilor oferite pe piață în România, teste realizate în condiții de autoritate și credibilitate adecvate, deci NUMAI în laboratoare acreditate/ recunoscute în România, toate făcând parte din Infrastructura de evaluare a conformității. In plus, având în vedere dificultățile unor consumatori de acces/ citire/ înțelegere a conținutului informațional al etichetelor, instrucțiunilor de instalare/ utilizare/ depanare (prost traduse, editate în multiple limbi, cu termeni tehnici și juridici ignorați, editate cu caractere foarte mici, ilizibile fără lupă,
etc.) ale unor produse, mai ales cele de folosință îndelungată.
Al treilea exemplu: eficiența omniprezentei publicități comerciale de primă parte (efectuată mai ales prin posturile TV) este în România printre cele mai ridicate din Europa
– în principal datorită … credulității telespectatorilor din țara noastră precum și datorită utilizării intense a tehnicilor de manipulare, mai ales prin difuzarea repetată frecvent și insistente a acelorași mesaje – deși unele mesaje publicitare sunt evident nerealiste, infantile, de prost gust sau chiar evident înșelătoare și deci puțin/ deloc credibile. De menționat că, în conformitate cu legislația aplicabilă, nici CNA și nici vreo asociație de protecție a consumatorilor nu evaluează realitatea/ calitatea publicității comerciale difuzate la noi (întrucât, desigur, ea generează cifre de afaceri considerabile și nimeni nu dorește reducerea acestora și soluționarea eventualelor situații conflictuale generate de publicitate) spre deosebire de ceea ce se întâmplă în alte state, inclusiv cele foste socialiste…
În aceste circumstanțe, consider că efectele aplicării legislației privind protecția consumatorilor în România sunt încă, din păcate, prea puțin evident pozitive, uneori chiar prea puțin credibile/ convingătoare întrucât implică cooperarea prea multor factori responsabili (uneori incompatibili!), o abordare cvasi-exclusiv pasiv-represivă-corectivă de către ANPC (în detrimentul celei preventive și active), o birocrație tot mai stufoasă și ineficientă – toate acestea generând astfel consumuri iraționale de timp, bani și nervi pentru consumatori, pe lângă irosirea unor importante fonduri bugetare.

Citește și : La ce trebuie să fim atenți când achiziționăm pește și produse din pește ?

De fapt, chiar unii reprezentanți ai Comisiei Europene au precizat public în mod repetat că o protecție eficace a consumatorilor ar fi un …. lux pe care și-l pot permite doar statele dezvoltate din vestul Europei, în care nivelul de trai și puterea de cumpărare ale populației sunt la un nivel net superior celor din statele est si central-europene !!!…Aceste declarații înseamnă, de fapt, o recunoaștere a numeroaselor diferențe existente – în defavoarea României și a consumatorilor ei – între protecția consumatorilor din țara noastră și protecția consumatorilor din statele occidentale dezvoltate (existând deci și aici un „dublu standard”). Existența acestor numeroase și prejudiciabile diferențe de conținut, funcționalitate, operativitate, eficacitate, eficiență, etc ar trebui să fie o situație inacceptabilă pentru Guvernul român, ANPC și ONG-urile implicate. În opinia mea, o soluție cu impact benefic pe termen lung constă în implementarea unor politici naționale coerente pentru calitate și de educație a populației în calitate de
consumatori – care să vizeze nu numai transmiterea unor informații – în scopul transformării lor în cunoștințe – ci și inducerea unor atitudini și comportamente preventive și responsabile pentru generarea și îmbunătățirea continuă a calității de către furnizorii de produse și servicii, pe piața românească, prin considerarea prioritară și consecventă a cerințelor și reacțiilor clienților/ consumatorilor.…

Simplificarea reglementărilor și a procedurilor aplicabile (inclusiv în Justiție), reducerea birocrației aferente și organizarea de teste comparative credibile, la scară națională, pentru toate produsele și serviciile oferite pe piață – sunt măsuri implicite și complementare absolut necesare și prioritare, de natură să contribuie la o mai puternică și clară orientare spre consumator a acțiunilor efectuate pentru respectarea drepturilor sale.

În plus, în Ordonanța nr. 21/1992 privind protecția consumatorilor, capitolul IV intitulat „Informarea și educarea consumatorilor” nu mai include (după 25 de ani!!) nicio prevedere privind educarea consumatorilor, toate art.18-26 din acest capitol referindu-se exclusiv la informare!! Specialiștii cunosc prea bine faptul că educarea înseamnă cu mult mai mult decât informarea!

Altfel, vom continua să dezvoltăm și să promovăm conceptul irațional și incorect politic – dar original-mioritic!! – „protejarea producătorilor/ prestatorilor” (față de consumatori!), bazat pe simularea/ mimarea protejării unor drepturi ale consumatorilor…

2.ANALIZA SWOT A PROCESULUI DE IMPLEMENTARE A SISTEMULUI NAȚIONAL DE PROTECȚIE A CONSUMATORILOR ÎN ROMÂNIA, ÎNTRE ANII 1992-2022

2.1. Ce este și ce scop și utilitate are analiza SWOT?

Analiza SWOT (acronim incluzând S = Strengths/ Puncte tari – W = Weaknesses / Puncte slabe – O = Opportunies/ Oportunități – T = Threats/ Amenințări) este un instrument utilizat în domeniul managementului strategic, la nivel microeconomic sau macroeconomic.

În cadrul unei analize SWOT, se au în vedere următoarele considerente: – Punctele tari (S) și punctele slabe (W) sunt concepte „statice”, referitoare la trecut și prezent, descriptibile prin rezultatele/ parametrii/ caracteristicile domeniului/ zonei investigate, într-un anumit interval de timp. Ele reprezintă deci ceea ce există în interiorul domeniului/ zonei investigate, la efectuarea analizei SWOT. În cadrul microeconomic (al unei organizații), punctele tari (S) reprezintă, de exemplu, anumite resurse sau capacități interne care oferă posibilitatea îmbunătățirii competitivității/ eficienței organizației. Punctele slabe (W) sunt, de exemplu, anumite deficiențe ale organizației investigate care pot genera sau dezvolta vulnerabilitatea acesteia (în anumite circumstanțe). – Oportunitățile (O) și amenințările (T) sunt concepte „dinamice” având în vedere viitorul și se referă la alternativele decizionale posibile oferite spre selecție decidenților implicați. Ele reprezintă deci ceea ce ar putea fi după efectuarea analizei SWOT.

Citește și : 37% din magazinele online folosesc practici manipulatoare în mediul online !

În cadrul microeconomic (al unei organizații), o oportunitate O (o ocazie favorabilă) apare, de exemplu, atunci când evoluția mediului extern domeniului/ zonei investigate poate genera un anumit avantaj/ atu oferind posibilități semnificative de îmbunătățire  performanțelor obținute. O amenințare T (un pericol potențial) reprezintă, de exemplu, orice situație defavorabilă provenind din mediul extern domeniului/ zonei investigate și care poate genera anumite prejudicii organizației investigate (de exemplu: scăderea veniturilor / profiturilor acesteia).
Tabelul 1 – Matricea unei analize SWOT

Analiza SWOT InfoCons Protectia Consumatorilor Protectia Consumatorului
Analiza SWOT InfoCons Protectia Consumatorilor Protectia Consumatorului

SWOT SUNT BENEFICE SUNT CONTRA-PRODUCTIVE SE REFERĂ LA PROVIN DIN TRECUT ȘI PREZENT INTERIOR S (Strengths) – Puncte tari W (Weaknesses) – Puncte slabe PROVIN DIN SE REFERĂ LA VIITOR EXTERIOR O (Opportunities) – Oportunități T (Threats) – Amenințări Analiza SWOT a procesului de implementare în România a Sistemului național de protecție a consumatorilor are trei scopuri principale:
– identificarea factorilor determinanți interni și externi (S) ai succesului implementării,
– identificarea obstacolelor, oportunităților și amenințărilor (W, O și T) ce există deja sau ar putea exista, în viitor, în cadrul sistemului
– stabilirea strategiilor posibile de acțiune, ținând cont atât de factorii determinanți cât și de obstacolele, oportunitățile, amenințările și provocările/ dificultățile specifice existente

Citește și : Vești bune pentru inovare și cercetare din partea Comisiei Europene anunță InfoCons Protecția Consumatorilor

2.2.Analiza SWOT a procesului de implementare a Sistemului național de protecție a consumatorilor în România

Având în vedere datele, informațiile, rezultatele, citatele și considerentele mai sus prezentate, am determinat conținutul elementelor aferente coloanelor/ liniilor/ rubricilor S,W,O,T și le-am inclus în tabelele aferente, în ordinea descrescătoare a importanței/ impactului lor.

2.2.1. Tabelul 1 – MATRICEA SWOT

S (Strengths) – Puncte tari W (Weaknesses) SWOT – Puncte slabe O (Opportunities) – Oportunități T (Threats) – Amenințări S (Strengths) – Puncte tari S1 – Existența cadrului legislativ-reglementar privind drepturile consumatorilor și protecția lor legală S2 – Existența și funcționarea organizațiilor dedicate integral și exclusiv protecției consumatorilor – la nivel guvernamental (ANPC – Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor) și neguvernamental (asociații – INFO CONS, APC, etc.)

S3 – Existența și funcționarea altor structuri/ organizații din administrația publică centrală și locală cu atribuții/ responsabilități dedicate supravegherii pieței și protecției consumatorilor S4 – Cooperarea cu structurile specializate ale Uniunii Europene și ale Comisiei Europene în domeniul legislației protecției consumatorilor, certificării, acreditării și supravegherii pieței S5 – Modul de organizare a rețelei naționale a ANPC (incluzând 8 Comisariate regionale și 41 Comisariate județene – fiecare comisariat fiind accesibil prin telefon, fax și adrese email în formate standardizate – incluzând în total cca 900 angajați)
W (Weaknesses) – Puncte slabe
W1 – Absența testărilor comparative periodice ale produselor comercializate pe piețele României, realizate în mod credibil, sistematic și transparent în România, pentru toate tipurile/ brandurile de produse de larg consum – alimentare și nealimentare (cosmetice, electrice, electronice, informatice, etc.)

Citește și : Jucărie zornăitoare raportată prin sistemul de alertă rapidă al Uniunii Europene

W2 – Absența politicii/ strategiei naționale de educare a consumatorilor (conform obiectivelor, principiilor, modelelor de bună practică, tehnicilor, metodelor și instrumentelor existente pe plan european) și a dispozițiilor legale privind educația consumatorilor
W3 – Absența atribuțiilor/ responsabilităților în domeniul protecției consumatorilor pentru Avocatul poporului (Ombudsman)
W4 – Absența colaborării sistematice, corelate, eficiente și reciproc avantajoase a ANPC și a altor organizații guvernamentale cu atribuții în domeniul protecției consumatorilor cu zecile de asociații (și alte ONG-uri) declarate ca fiind dedicate protecției consumatorilor (PC).
W5 – Absența colaborării sistematice a ANPC și a asociațiilor de PC cu organismele acreditate de testare/ încercare, de inspecție și de certificare (de produse, servicii, sisteme de management, personal, etc.) și cu organismul național de acreditare RENAR
W6 – Cvasi-exclusivitatea publicității comerciale de primă parte (realizată și comandată de furnizori – producători, prestatori, distribuitori, importatori, etc.) deși aceștia sunt cei mai puțini credibili agenți de publicitate ai conținutului publicității, întrucât se află în conflict de
interese.
W7 – Incitarea la consum – cvasi-permanentă, insistentă și uneori agresivă, pe toate canalele mass-media și în social media – pe criteriile cvasi-exclusive ale prețului/ tarifului, ale unor facilități de plată și ale unor trucuri publicitare (uneori iluzorii), toate fiind bazate argumente emoțional-speculative și manipulare informațională (în loc de criterii raționale, logice, tehnice, bazate pe caracteristicile calitative ale produselor/ serviciilor, și evaluate/ certificate credibil de organisme acreditate de terță parte).

Citește și :  Descarcă plăcuțele cu numerele utile și de urgență la nivel local pentru unitățile de cazare și agențiile de turism

W8 – Credulitatea tot mai multor consumatori (insuficient/ deloc informați și educați) față de publicitatea comercială difuzată prin mass media și social-media (deși aceasta, fiind „de primă parte”, are credibilitate minimă, având în vedere conflictele de interese în care se află comanditarii ei). Acesteia i se adaugă dificultățile de acces/ citire/ înțelegere de către consumatori a conținutului informațional al etichetelor, instrucțiunilor de instalare/ utilizare/ depanare (prost traduse, în multiple limbi, cu termeni tehnici și juridici ignorați, editate cu caractere foarte mici, etc.) ale unor produse

W9 – Imposibilitatea practică a consumatorilor români (puțin/ deloc informați și educați, dar dezinformați de publicitatea comerciala “de primă parte”) de-a compara ofertele de produse/ servicii similare și de-a selecționa produsul/ serviciul de achiziționat în funcție exclusiv de calitatea sa maximă și de prețul/ tariful său minim, în absența datelor și informațiilor relevante și inteligibile ale acestora, provenite din surse credibile (de terță parte) și actualizate periodic.

W10 – Imposibilitatea practică a consumatorilor români de-a orienta caracteristicile produselor și serviciilor oferite pe piețele României spre cerințele, nevoile și așteptările lor, în condițiile în care tot mai mulți agenți economici simulează interesul pentru drepturile/ cerințele/ reacțiile consumatorilor, autoritățile publice nu au atribuția legală a cenzurării deciziilor manageriale ale acestora, iar eventualele acțiuni în justiție – posibile doar exclusiv pentru nerespectarea drepturilor legale – sunt birocratice, cronofage și/ sau cu rezultate imprevizibile (deși acțiunile inițiate de asociațiile pentru PC sunt scutite de taxe de timbru).

W11 – Imposibilitatea practică a consumatorilor români de-a cunoaște prompt și sigur identitatea și faptele agenților/ operatorilor economici care au fost sancționați legal de ANPC, pentru contravenții (prin proceduri administrative) sau de Justiție, pentru infracțiuni (prin proceduri judiciare), în scop educativ și de eventuală boicotare.

Citește și : Ce acte îmi trebuie pentru a munci în străinătate ? Medierea și plasarea forței de muncă în străinătate ! Informații utile .

W12 – Rezistența și reticența la schimbare (mai ales orientarea spre cetățean/ consumator) în unele organizații prestatoare de servicii publice (administrație, educație, îngrijirea sănătății)

O (Opportunities) – Oportunități
O1 – Continuarea, aprofundarea, diversificarea și dezvoltarea cooperării cu structurile specializate ale Comisiei Europene – inclusiv prin exemplele/ modelele de bune practici – în domeniul legislației protecției consumatorilor, certificării, acreditării și supravegherii pieței.
O2 – Inițierea și dezvoltarea cooperării cu organizațiile guvernamentale și neguvernamentale de protecție a consumatorilor din spațiul european (mai ales din fostele state socialiste) și din unele state dezvoltate extra-europene.
O3 – Realizarea testărilor comparative periodice ale produselor comercializate pe piețele României (în mod sistematic și transparent, pentru toate tipurile/ brandurile de produse de larg consum – alimentare și nealimentare, cosmetice, electrice, electronice, informatice, etc.) și pentru unele servicii, cu publicarea periodică a rezultatelor testărilor și a recomandărilor specialiștilor (inclusiv ca publicitate ”de terță parte” – singura având maximă credibilitate).
O4 – Implementarea și certificarea sistemelor de management standardizate internațional (pentru calitate, mediu, sănătate și securitate ocupaționale, securitatea informației, resonsabilitate socială, anti-mită, etc.) atât în organizațiile furnizorilor de produse/ servicii cât și în organizațiile guvernamentale și neguvernamentale pentru protecția consumatorilor.
O5 – Acreditarea unor structuri din Centrul LAREX (subordonat ANPC) ca laboratoare de testare, organisme de certificare, organisme de inspecție, în cadrul Infrastructurii de evaluare a conformității (toate fiind acreditate și cu recunoaștere internațională)
O6 – Avantajele transformării digitale/ digitalizării administrației publice centrale/ locale
T (Threats) – Amenințări
T1 – Protejarea producătorilor/ prestatorilor (față de consumatori!), prin simularea/ mimarea protejării unor drepturi ale consumatorilor, nesesizarea din oficiu în situații frecvente/ grave de interes comun, nesancționarea unor situații de nerespectare a legislației aferente drepturilor consumatorilor de către unii operatori economici, necomunicarea identității acestora după stabilirea vinovăției lor, etc.
T2 – Menținerea „dublului standard” în domeniul protecției consumatorilor prin menținerea sau accentuarea deosebirilor existente între România și statele dezvoltate membre ale UE
T3 – Continuarea orientării predominant pasiv-corective cu ignorarea/ neglijarea orientării activ-preventive în promovarea și apărarea drepturilor consumatorilor inclusiv și mai ales cu contribuția mass-mediei interesate doar de evenimente senzaționale/ scandaloase
T4 – Continuarea cvasi-exclusivității informării consumatorilor prin publicitate comercială „de primă parte” (formulată și plătită de furnizori – situați în conflict de interese, deci cu credibilitate minimă) și prin etichete sau instrucțiuni de instalare/ utilizare parțial/ integral ilizibile, neinteligibile, inaccesibile, prost traduse, etc..
T5 – Ineficacitatea/ ineficiența/ absența supravegherii pieței de publicitate comercială prin mass-media și social-media – situație care facilitează apariția și dezvoltarea comerțului liber de produse și servicii contrafăcute/ înșelătoare/ interzise/ insuficient testate/ necorespunzătoare din punct de vedere al funcționalității/ securității/ calității.
T6 – Politicile și strategiile unor agenți/ operatori economici („profesioniști”, „afaceriști”) prin care aceștia își asumă libertatea de-a ignora sau de-a nu respecta legislația și reglementările aplicabile (doar pentru a-și maximiza câștigurile și profiturile pe orice căi, inclusiv ilegale sau ilegitime), în disprețul evident al intereselor economice și al drepturilor consumatorilor.
T7 – Unele mituri culturale, mentalități, prejudecăți și practici contraproductive larg răspândite la unii agenți/ operatori economici, entități publice și/ sau consumatori (“las’că merge și așa”, “contează doar efectul și nu mă interesează cauzele”, “una spun și alta fac”, modelele „Dorel”/„meșterul Manole”/ „să moară capra vecinului”, etc.) și simulacrele demagogice din unele servicii publice (de exemplu: asigurarea calității educației, etc)

Citește și : Ce acte îmi trebuie pentru a munci în străinătate ? Medierea și plasarea forței de muncă în străinătate ! Informații utile .

Ca urmare a rezultatelor unei analize SWOT, procesul decizional include următoarele acțiuni esențiale (v. si Matricea TOWS):
– construiește pe Punctele tari (S),
– reduce/ elimină Punctele slabe (W),
– exploatează Oportunitățile (O),
– reduce / îndepărtează/ elimină Amenințările (T).

2.2.2. – Tabelul 2 – MATRICEA TOWS

Dacă va exista voința politică necesară, ANPC va putea decide și aplica/ realiza un PLAN DE ACTIUNI propriu incluzând acțiunile aferente SO, ST, WO, WT, asigurând resursele necesare și evaluând eficacitatea și eficiența acestora. Factori interni TOWS Puncte tari (S) Puncte slabe (W) Oportunități (O) SO: Bazați-vă pe punctele tari (S) pentru a profita de oportunități (O) WO: Profitați de oportunități
(O) pentru a depăși punctele slabe (W) Factori externi Amenințări (T) ST: Bazați-vă pe punctele tari (S) pentru a evita amenințăril (T) WT: Minimizați punctele slabe (W) și evitați amenințările (T)

2.2.3. EXEMPLU: PLAN DE ACȚIUNI pentru dezvoltarea eficacității/ eficienței activității și îmbunătățirea credibilității și a imaginii publice ale Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC)

Citeste si : Care este instrumentul prin care îți poți alege anvelopele în conformitate cu noua eticheta UE ?

I. ACȚIUNI PE TERMEN SCURT (max.6 luni)
Acțiune Responsabil + Parteneri Termen
1 Analiza SWOT a activității ANPC + Plan de măsuri ANPC – Directori + Comisari șefi
2 Analiza modului de soluționare a sesizărilor/ plângerilor/ petițiilor primite de la consumatori + Plan de măsuri +
Publicarea rezultatelor.
ANPC – Directori + Comisari șefi
3 Elaborarea și publicarea statisticilor naționale privind obiectul sesizărilor primite de la consumatori și operatorii economici cu cele mai frecvente sesizări. ANPC – Directori + Comisari șefi
4 Reprezentarea consumatorilor în Comitetul Tehnic al Consumatorilor (COCON) al Asociației de Standardizare din România (ASRO).
ANPC + ASRO
5 Reprezentarea consumatorilor în Consiliile directoare și Consiliile consultative ale ANRE, ANCOM, ANSVSA, altor autorități/ entități publice, etc. ANPC + ANRE, ANCOM, ANSVSA, etc.
6 Elaborarea unui sistem reglementat de recunoaștere/agreere a asociațiilor pentru protecția consumatorilor + Stabilirea de acorduri de parteneriat cu Asociațiile recunoscute + Charta serviciilor pentru consumatori. ANPC + Asociații PC
7 Studierea organizării și funcționării organismelor guvernamentale de protecție a consumatorilor din Franța (DGCRF – Min.Finanțelor), Germania, SUA + INITIATIVĂ LEGISLATIVĂ. ANPC
8 Studierea organizării și funcționării organismelor neguvernamentale de protecție a consumatorilor din Franța (Institut de la Consommation), Germania (Stiftung Warentest), SUA (Consumer Report)+ INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ. ANPC + Asociații PC
9 Asigurarea prezenței zilnice în mass-media a contribuțiilor unor reprezentanți ai ANPC/ Asociațiilor + conferințe de presă săptămânale + instruirea jurnaliștilor acreditați de ANPC.
10 Instituirea ECHIPELOR DE VOLUNTARI PC în București și fiecare județ (pe baza Legii voluntariatului) – cu misiunea de-a informa operativ ANPC și consumatorii cu privire la problemele consumatorilor și la modalitățile de
soluționare a lor.

Citeste si : Internship , stagiatura si ucenicia – Informații utile

11 Realizarea și implementarea pe website-ul ANPC a unui chestionar de evaluare a satisfacției consumatorilor față
de ANPC și fiecare Comisariat regional și județean.
12 Publicarea periodică a Cărții Albe a ANPC – sintetizând rezultatele activității instituției de la înființare până la data publicării.
13 Organizarea periodică – cu implicarea susținută a mass mediei – a Zilei drepturilor consumatorilor (15 martie) și a Zilei porților deschise ale ANPC.
14 Îmbunătățirea substanțială a prezenței ANPC pe Facebook (cu eliminarea publicității comerciale și personale – inclusiv în Tribuna consumatorilor – condusă de ANPC).
15 Îmbunătățirea substanțială a website-ului ANPC în sensul introducerii unor date și informații necesare actualizabile periodic – de exemplu: statistici naționale – privind sesizări primite și rezolvate, cu menționarea operatorului economic implicat, amenzi stabilite și încasate, etc. – clauze abuzive identificate, acțiuni în justiție intentate și deciziile instanțelor, prezentarea și coordonatele membrilor rețelei guvernamentale și neguvernamentale de protecție a consumatorilor, răspunsuri la întrebări frecvente primite de la consumatori, date și fapte privind protecția consumatorilor în alte state europene, SUA, etc.)

Citeste si : Practici comerciale neloiale – tot ce trebuie să știi

B.ACȚIUNI PE TERMEN MEDIU (max. 12 luni)
Acțiune Responsabil +Parteneri Termen
1 Elaborarea proiectului de modificare a textului OG 21/1992 (Cap.IV – Informare si educare nu mai are, după 26 ani, nicio prevedere privind educarea! + dublarea procedurilor judiciare costisitoare cu proceduri administrative + altele….).

2 INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ – Elaborarea unui sistem reglementat de testare comparativă a principalelor poduse și servicii oferite de operatorii economici pe piețele din România, cu publicarea periodică a rezultatelor testărilor. ASRO, RENAR
3 INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ – Elaborarea și promovarea unei strategii/ politici naționale de educare a consumatorilor.
4 INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ – Elaborarea unui proiect de modificare a legislației aferente publicității prin massmedia (în sensul legii braziliene a protecțieiconsumatorilor).
5 Inființarea și operaționalizarea Institutului Național al Consumului (conform model francez).
6 INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ – Definirea și evaluarea periodică a Indexului Național de satisfacție a consumatorului din România – cu publicarea periodică a rezultatelor, comparativ cu alte state europene.
7 Instituirea unor premii pentru calitatea produselor și serviciilor realizate în România + înființarea unor spații comerciale oferind exclusiv produse Made in Romania.
8 Recunoașterea publică a meritelor specialiștilor din România care acționează în sistemul de protecție a consumatorilor și în Infrastructura calității (incluzând Infrastructura pentru evaluarea conformității).
9 Elaborarea unui Manual de identitate vizuală pentru ANPC și rețeaua sa de Comisariate regionale și județene
10 INIȚIATIVĂ GUVERNAMENTALĂ ȘI PARLAMENTARĂ vizând simplificarea administrativă și reducerea birocrației legislativ-reglementare, fiscale și financiar-contabile în serviciile publice – administrația publică centrală și locală, educația publică, asistența
medicală publică. ANPC + Guvern + Parlament
11 INITIATIVA GUVERNAMENTALA – vizând modificarea și completarea dispozițiilor HGR 1723/ 2004  privind aprobarea Programului de măsuri pentru combaterea birocrației în activitatea de relații cu publicul.
12 INIȚIATIVĂ GUVERNAMENTALĂ ȘI PARLAMENTARĂ vizând creșterea competitivității prin calitate a operatorilor economici din România – politică/ strategie națională, Premiul Român pentru Calitate <J.M.Juran>, Premiul EFQM pentru Excelență în afaceri, etc.

Citeste si : Care este instrumentul prin care îți poți alege anvelopele în conformitate cu noua eticheta UE ?

C.ACȚIUNI PE TERMEN LUNG (max.24 luni)
Acțiune Responsabili + Parteneri Termen
1 Implementarea în ANPC + auditarea și certificarea unui sistem de management al calității (standarde SR EN ISO 9000 și SR EN ISO 9001)
2 Implementarea în ANPC + auditarea și certificarea unui sistem de management al securității informației (standard SR EN ISO 27001)
3 Implementarea în ANPC + auditarea și certificarea unui sistem de management al responsabilității sociale (standarde familia SR EN ISO 26000)
4 Implementarea în ANPC + auditarea și certificarea unui sistem anti-mită (standarde familia SR EN ISO 37000)
5 Implementarea standardelor CAF – Common Assessment Framework în cadrul ANPC

2.2.4. OBSERVAȚII ȘI PROPUNERI referitoare la proiectul de HOTĂRÂRE pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr.700/2012 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, cu modificările și completările ulterioare (02.2023)

OBSERVAȚII
Noul proiect de HGR pentru modificarea HGR nr.700/2012 prevede în esență unele modificări structurale și funcționale fără să se argumenteze în termeni manageriali, în Nota de fundamentare, necesitatea și oportunitatea acestora, inclusiv prin indicatori cantitativi și calitativi de performanță (realizată și previzionată) ai A.N.P.C. și ai rețelei sale de C.R.P.C. și C.J.P.C.
De menționat ca aspecte pozitive:
1.Sunt recunoscute, indirect, necesitatea reducerii birocrației, a simplificării procedurilor, a creșterii eficienței ANPC („din perspectiva costurilor şi a timpului de reacţie”) a „gradului de integritate în prestarea serviciilor”, a coordonării, a implicării și a responsabilizării.
2.Numărul maxim de posturi aprobat (982 – exclusiv demnitarii) a fost menținut, întrucât fusese deja crescut substanțial, de la 668 la 943 (prin HGR 353/2017) și de la 943 la 982 (prin HGR 532/2019) – ceea ce, conform Raportului de audit al CCR din 2019, însemna deja de peste 3 ori numărul de posturi din Ministerul Sănătății. Ar fi fost totuși relevant și util să se specifice ponderile posturilor de funcționari publici (numiți) și de personal contractant (angajat), în totalul celor 982 posturi aprobate.

3.Modificările aduse atribuțiilor definite la art.3, literele (u), (x), (y), (dd) și introducerea noii atribuții la art.3 litera (mm) sunt oportune și necesare PROPUNERI
A. Intrucât atribuțiile menționate la art.3 literele (o), (p), (q), (r), (s) nu au fost îndeplinite în toți anii care au urmat primei lor publicări și republicărilor ulterioare, se impunea ca ANPC să recunoască/ analizeze cauzele acestei situații și să solicite prin HGR fie creaream condițiilor reglementare, materiale și financiare necesare, fie eliminarea totală/ parțială a acestor atribuții, fie ambele. Menținerea lor fără echivalent în fapte/ acțiuni este considerată (AUTO) PUBLICITATE INȘELĂTOARE întrucât, departe de-a o spori, reduce considerabil credibilitatea ANPC.

„o) efectuează, prin prelevări de probe din produsele alimentare și nealimentare, analize si încercări în laboratoare acreditate conform legii sau în laboratoare proprii ori agreate;
p) efectuează sau finanțează studii, teste comparative și cercetări în domeniu cu privire la calitatea produselor și serviciilor destinate consumatorilor, pe care le aduce la cunoștința publicului;
q) stabilește relații de colaborare cu institute de cercetare, laboratoare de testare sau expertizare și organisme de inspecție sau certificare, inclusiv din străinătate, pentru realizarea de studii, cercetări și teste comparative;
r) desfășoară activități de informare, consiliere și educare a consumatorilor persoane fizice cu privire la produsele și serviciile destinate acestora; editează publicatii de specialitate în domeniul protecției consumatorilor
s) sprijină asociațiile de consumatori în vederea atingerii obiectivelor prevăzute de lege;” (HGR nr.700/2012 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor)
B. DE INTRODUS:
I.La art.3 litera aa) va avea următorul conținut
„aa) monitorizează și investighează – inclusiv pe baza sesizărilor primite de la consumatori și asociațiile lor – legalitatea, veridicitatea și relevanța publicității de primă parte (comandată/ plătită de furnizorii aflați în conflict de interese) pentru produsele și serviciile lor destinate consumatorilor, intervenind pentru a corecta, contracara sau bloca în mass-media și social media difuzarea mesajelor publicitare comerciale ilegale, ireale, înșelătoare/ mincinoase, agresive, insistente, etc. Autoritatea va colabora cu CNA și alte autorități în scopul promovării publicității de terță parte (cu credibilitate maximă, întrucât are conținutul elaborat, comandat și plătit doar de organismele de testare, inspecție, certificare, etc. acreditate, deci recunoscute internațional, incluse în Infrastructura de evaluare a conformității).

Pentru NOTA DE FUNDAMENTARE:
În absența acestei responsabilități legale, credibilitatea protecției consumatorilor este în scădere continuă întrucât, de mulți ani, prin publicitate liberă în mass-media și social media se comercializează în România multe produse de import ilegale (de exemplu jammere – dispozitive de bruiere a comunicațiilor electronice), înșelătoare (care nu realizează funcțiile menționate în publicitate – de exemplu alungarea insectelor/ dăunătorilor, economisirea energiei electrice, etc.) sau facilitând fraudarea evaluărilor absolvenților/ studenților/ elevilor (zeci de gadgeturi electronice sau informatice, teze de doctorat, dizertații de masterat și lucrări de licență/ diplomă, realizate de unii afaceriști, la comandă, contra cost, unele, neaoșe, fiind „garantate antiplagiat”, conform publicității!!). În plus, toate generează venituri și profituri nefiscalizate furnizorilor lor.
II.La art.3 se adaugă următoarele puncte noi (nn, oo, pp, qq, rr) litera nn) – colaborează – inclusiv pentru testările comparative și pentru credibilitatea laboratoarelor Direcției Laboratoare Larex din structura Autorității – cu entitățile acreditate în cadrul Infrastructurii de evaluare a conformității (laboratoare de încercare/ testare, organisme de inspecție, organisme de certificare voluntară sauobligatorie a produselor, serviciilor, sistemelor de management și persoanelor), toate având recunoaștere internațională și credibilitate maximă …

Pentru NOTA DE FUNDAMENTARE:
România dispune, de peste două decenii, de cca 800 laboratoare de incercare/ testare a diferitelor categorii și tipuri de produse, precum și de organisme de inspecție sau certificare, toate fiind acreditate de asociația RENAR (www.renar.ro) și toate având recunoaștere internațională și credibilitate maximă (atât pentru operatorii economici cât și pentru consumatorii informați și educați din România) întrucât sunt organizate și funcționează conform unor standarde internaționale prestabilite si transparente… Asociaţia RENAR este recunoscută oficial ca organism naţional de acreditare unic, in temeiul OG nr.23/ 2009 şi în baza prevederilor Regulamentului (CE) nr.765/2008, funcționând în coordonarea Ministerului Economiei, conform:
-Ordonanța Guvernului nr. 23/ 2009 – privind activitatea de acreditare a organismelor de evaluare a conformităţii
-Legea nr.245/2002 – pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr.38/1998 privind acreditarea și infrastructura pentru evaluarea conformității;
-Legea nr.608/2001 – privind evaluarea conformității produselor
Exemple de bună practică din alte state europene – TESTĂRI COMPARATIVE DE PRODUSE ȘI SERVICII REALIZATE DE ASOCIAȚII DE CONSUMATORI – FUNDAȚIA/ STIFTUNG WARENTEST (inființată în 1964, Germania)
https://en.wikipedia.org/wiki/Stiftung_Warentest
– 60 MILLIONS CONSOMMATEURS/ INSTITUT NATIONAL DE LA CONSOMMATION (Franța)
https://www.60millions-mag.com/tests-comparatifs,
https://www.inc-conso.fr/tags/60-millions-de-consommateurs
– QUE CHOISIR (Franța, Belgia) https://en.wikipedia.org/wiki/UFC-Que_Choisirl litera oo) – colaborează cu asociațiile de consumatori doritoare, recunoscute și înregistrate la Autoritate, prin Consiliile consultative pentru protecţia consumatorilor (stabilite, conform art.44 din OG 21/1992, la nivel central şi local – judeţ, oraş, comună), stabilind – în funcție de necesitățile identificate și resursele de finanțare disponibile – planuri de acțiune integrată, corelată și coerentă, în domeniile informării, educării și consilierii consumatorilor persoane fizice dar și pentru soluționarea administrativă/ judiciară operativă a problemelor cu care se confruntă consumatorii. În acest scop, Autoritatea publică periodic – în scop informativ, fără detalii, nu publicitar – identitatea asociațiilor cu care colaborează și acțiunile realizate cu participarea fiecăreia litera pp) – colaborează cu Consiliul concurenței și Avocatul poporului în scopul soluționării administrative/ judiciare legale, operative și cu costuri minime a numeroaselor probleme cu care se confruntă consumatorii ale căror interese și drepturi nu sunt respectate de unii operatori economici.
Pentru NOTA DE FUNDAMENTARE:
In cadrul Ministerului Economiei din Franța funcționează de câteva decenii – pentru supravegherea integrată a pieței – structura guvernamentală denumită DIRECTION GENERALE DE LA CONCURRENCE, DE LA CONSOMMATION ET DE LA REPRESSION DES FRAUDES, DGCCRF
(https://www.economie.gouv.fr/dgccrf/contacter-dgccrf,
https://www.economie.gouv.fr/dgccrf/La-DGCCRF/Missions)
DGCCRF nu intervine direct in litigiile dintre consumatori si operatorii economici dar realizează ample inspecții/ controale/ anchete/ investigații implicând operatorii economici pentru a verifica dacă aceștia respectă legislația protecției consumatorilor si a concurentei… Activitatea de supraveghere integrată a pieței de către DGCCRF aduce la bugetul de stat al Franței sume consistente provenind din amenzile acordate agenților economici – deci calea administrativă de soluționare a problemelor consumatorilor. Calea judiciară în litigiile consumatorilor cu operatorii economici este inițiată în Franța cu predilecție la solicitarea asociațiilor de consumatori
În perspectivă este de dorit unificarea si corelarea responsabilitatilor, structurilor, procedurilor, etc. ANPC și Consiliului Concurenței (CC) dedicate supravegherii pieței – in scopul obținerii sinergiilor necesare, reducerii paralelismelor, birocrației si costurlor aferente, precum si al creșterii eficienței și credibilității activităților lor specifice… De remarcat că ANPC și CCR au ca „obiect al muncii” activitatea agenților/ operatorilor economici (profesioniști) – iar posibilele lor contravenții si infractiuni sunt uneori corelate in domeniul concurentei si protectiei consumatorilor.
litera qq – colaborează cu Ministerul Educației în scopul introducerii în legislația învațamântului preuniversitar a obligativității introducerii în curriculumul școlar a informării și educării elevilor în calitatea lor de consumatori cu privire la drepturile consumatorilor, acțiunile preventive și corective posibile, atitudinile și comportamentele proactive și preventive de adoptat.
litera rr – publică periodic – doar în scop informativ-educativ, fără alte detalii – identitatea operatorilor economici sancționați de Autoritate sau care fac obiectul unor sentințe judiciare rămase definitive, precum și faptele determinante săvârșite de aceștia. Să sperăm că Guvernul României și ANPC vor avea în vedere datele, informațiile, ideile, observațiile și propunerile incluse în acest amplu studiu efectuat de mine, cu cele mai constructive intenții, în calitate de inițiator al protecției consumatorilor în România, la împlinirea a trei decenii de la apariția cadrului legislativ-reglementar al acesteia…
S F Â R Ș I T
===============================================================
Prof.univ.dr.dr.ing.Nicolae George DRAGULANESCU
Ex-Ministru Secretar de Stat, Președinte al Comisiei Naționale pentru Standarde, Metrologie
și Calitate, CNSMC (1990-1992)
Ex-Consilier al Președintelui ANPC (01-03.2019)
Auditor pentru calitate,
Asesor EFQM,
Evaluator PRC JMJ
Secretar general – FUNDATIA ROMANA PENTRU PROMOVAREA CALITATII
Director executiv – FUNDATIA “PREMIUL JURAN” (PRC-JMJ)
Presedinte de onoare al Federatiei Asociatiilor de Consumatori din Romania (FACR)
Fondator si administrator al grupului Facebook STAN PATZITUL – GRUP PENTRU AUTOPROTECTIA
CONSUMATORILOR

Pe același subiect

Distribuie

InfoCons (www.infocons.ro) – Asociație Națională de Protecția Consumatorilor, unica organizație din România cu drepturi depline în Consumers International, este o asociație de consumatori neguvernamentală, apolitică, reprezentativă, de drept privat, fără scop lucrativ, cu patrimoniu distinct și indivizibil, independentă, întemeiată pe principii democratice, ce apără drepturile consumatorilor – membră fondatoare a Federației Asociațiilor de Consumatori.

Fii informat! Ia atitudine! Cunoaște-ți drepturile și exercită-le apelând 021 9615!* din orice rețea fixă sau mobilă sau *9615** din orice rețea mobilă!

**Număr de telefon apelabil din orice rețea fixă sau mobilă cu tarif normal în rețeaua Telekom
***Număr de telefon apelabil din orice rețea mobilă cu tarif normal