În ultimii ani, consumul de alimente ultraprocesate a devenit din ce în ce mai răspândit în rândul copiilor și adolescenților. Aceste alimente, caracterizate prin conținutul lor ridicat de zaharuri, grăsimi, sare și aditivi, înlocuiesc adesea în alimentația tinerilor alimentele mai hrănitoare, mâncarea preparată în casa. Dependența tot mai mare de alimente ultraprocesate a stârnit îngrijorări semnificative cu privire la implicațiile asupra sănătății pentru această grupă de vârstă vulnerabilă.
În interviul pe care Dl. Dr. Florin Ioan Bălănică l-a acordat pentru InfoCons Protecția Consumatorilor, ne-a împărtășit că lucrează destul de mult cu copii aflați la vârsta adolescenței . „ Tinerii de azi nu mai recunosc mâncărurile gătite cu care noi am crescut și recunosc alimente cu care sunt obișnuiți și care sunt în jurul lor – shaorma, burgeri, pizza, paste, etc.
Dacă într-un context în care sunt însoțiți de anumiți prieteni, tinerii vor consuma alte alimente, vor fi excluși din punct de vedere social din acel grup. Dacă discutăm despre afecțiunile la care tinerii sunt expuși în urma consumului excesiv de alimente ultraprocesate, întâi de toate discutăm despre obezitate și toate comorbiditățile asociate, apoi despre patologii gastroduodenale. Iar pe termen lung, patologii oso-articulare și tot ceea ce urmează ca și consecințe ale obezității, chiar și boala oncologică.„
Citiți AICI întregul interviu acordat de către Dl. Dr. Florin Ioan Bălănică pentru InfoCons Protecția Consumatorilor
Ce sunt alimentele ultraprocesate ?
În cadrul rubricii „Specialistul îți răspunde„ Doamna Doctor Alina Tomescu, Medic Primar Medicină Internă, Medic Primar Gastroenterologie, la Spitalul Universitar de Urgență București ne-a explicat cum se face clasificarea alimentelor și ne-a exemplificat care sunt alimentele ultraprocesate.
Doamna Doctor Alina Tomescu – „ Conceptul de alimente ultraprocesate a fost dezvoltat de către nutriționistul Carlos Monteiro, care împreună cu echipa sa în anul 2009 a propus un sistem de clasificare a alimentelor numit Nova (Nova 1-Nova 4), utilizat la nivel mondial, care stabilește patru „categorii” în funcție de amploarea și scopul procesării.
Alimentele ultraprocesate au fost încadrate în grupa NOVA 4 :
- alimentele care au suferit o modificare semnificativă a structurii sale originale printr-un proces de producție sofisticat.
- alimentele în care s-au adăugat una sau mai multe substanțe neutilizate în mod obișnuit în bucătăria tradițională (aditivi tehnologici, coloranți, agenți de aromatizare),
- alimentele în care s-au adăugat ingrediente din produse alimentare foarte procesate (sirop de glucoză, lecitină, uleiuri rafinate etc)
- alimente în care s-au adăugat ingrediente pentru a îmbunătăți gustul, textura sau durata de valabilitate.
Procesul se încheie cu ambalarea sofisticată, de obicei cu materiale sintetice.
Aceste produse sunt în general foarte procesate:
- Băuturi carbogazoase: Sucuri și băuturi îndulcite artificial.
- Snacksuri sărate și dulciuri: Chipsuri, biscuiți, bomboane.
- Produse de patiserie industriale: Pâine feliată preambalată, brioșe, prăjituri.
- Mâncare gata preparată: Mezeluri, crenvuști, sanvișuri, fastfood, pizza congelată, lasagna preambalată, supe instant.
În concluzie, alimentele ultraprocesate nu sunt chiar “alimente reale” deoarece trec prin multiple etape de procesare și sunt în general foarte modificate față de forma lor originală, conțin adesea aditivi, conservanți, îndulcitori artificiali, coloranți și alte substanțe chimice,
Aceste alimente tind să aibă o valoare nutritivă scăzută, oferind „calorii goale” din zahăr și grăsimi nesănătoase, cu puține fibre, vitamine și minerale. Toate aceste lucruri nu îl fac automat nesănătoase dar consumul frecvent de alimente ultraprocesate cauzează o serie de probleme de sănătate.„
Citiți AICI întregul interviu acordat de către Dna. Dr. Alina Tomescu pentru InfoCons Protecția Consumatorului
Care poate fi impactul consumului de alimente ultraprocesate asupra sănătății ?
În ultimii ani au fost publicate studii care urmăresc modul în care ne hrănim și alimentele pe care le consumăm, în special pe baza clasificării alimentelor în funcție de gradul prelucrării industriale.
Consumul de alimente ultraprocesate a fost identificat ca fiind un factor de risc pentru creșterea incidențelor bolilor cronice, în general în rândul diferitelor grupe de vârstă și a inclus studii care împărtășesc obiectivul de a analiza și discuta efectele tiparelor alimentare și relația dintre alimentație și bolile cronice în rândul copiilor și adolescenților.
Cele mai frecvente combinații de factori de risc la copii și adolescenți au implicat niveluri insuficiente de activitate fizică, o alimentație nesănătoasă, cu consum regulat de alimente ultraprocesate în detrimentul unei diete bazate pe alimente minim procesate și o formă zilnică de mișcare.
Combinate, aceste practici indică o creștere a prevalenței obezității la copii și adolescenți și un stil de viață sedentar, cu scăderea activității fizice, pe lângă faptul că reprezintă un risc pentru dezvoltarea bolilor cronice netransmisibile, precum bolile cardiovasculare și bolile parodontale în copilărie și adolescență.
Preocupări nutriționale
Alimentele ultraprocesate sunt de obicei bogate în calorii, grăsimi nesănătoase, zaharuri și sodiu, în timp ce sunt sărace în nutrienți esențiali, cum ar fi vitamine, minerale, fibre și proteine. Acest dezechilibru nutrițional poate duce la mai multe probleme de sănătate, inclusiv:
- Obezitatea: densitatea ridicată de kilocalorii și faptul că sunt mereu la îndemână, contribuie la aportul caloric excesiv și la creșterea în greutate. Studiile au arătat o corelație puternică între consumul de alimente ultraprocesate și indicele de masă corporală (IMC) mai mare la copii și adolescenți.
- Tulburări metabolice: Dietele bogate în alimente procesate și ultraprocesate sunt asociate cu riscuri crescute de sindrom metabolic, diabet de tip 2 și rezistență la insulină. Aceste afecțiuni sunt legate de aportul excesiv de zaharuri rafinate și grăsimi nesănătoase găsite în multe dintre aceste alimente.
- Sănătatea cardiovasculară: Conținutul ridicat de sodiu și grăsimi nesănătoase din alimentele ultraprocesate poate duce la hipertensiune arterială și alte probleme cardiovasculare de la o vârstă fragedă, creând un mediu favorabil pentru dezvoltarea bolilor de inimă la vârsta adultă.
- Sănătatea dentară: conținutul ridicat de zahăr din alimentele ultraprocesate crește semnificativ riscul de carii dentare și alte probleme de sănătate orală, care pot afecta strarea generală de sănătate și calitatea vieții.
În cadrul rubricii de interviuri „Specialistul îți răspunde„ , Acad. Prof. Dr. Irinel Popescu ne-a răspuns la cateva întrebări cu privire la impactul alimentelor ultraprocesate asupra sănătății – „La copii este și mai grav, decât la adulți. Deoarece capacitatea lor de discernământ este ceva mai redusă decât a adulților, deoarece ușurința cu care devin dependenți de un anumit fel de alimentație e mult mai mare decât la adulți.
Capacitatea lor de a se informa este mai scăzută decât cea a adulților . La copii, riscurile sunt ceva mai mari și singura soluție este o supraveghere mai strictă din partea părinților.”
Citiți AICI întregul interviu acordat de către Acad. Prof. Dr. Irinel Popescu pentru InfoCons Protecția Consumatorilor
Efecte comportamentale și cognitive
Dincolo de sănătatea fizică, consumul de alimente ultraprocesate poate afecta și dezvoltarea mentală și cognitivă:
- Probleme de comportament: aportul ridicat de zahăr și aditivi artificiali a fost legat de probleme de comportament, cum ar fi hiperactivitatea, deficitul de atenție și schimbările de dispoziție la copii.
- Dezvoltarea cognitivă: o alimentație deficitară poate afecta funcția cognitivă, afectând învățarea și performanța academică. Nutrienții esențiali care lipsesc adesea în dietele bogate în alimente ultraprocesate, cum ar fi acizii grași omega-3, fierul și zincul, sunt cruciali pentru dezvoltarea și funcționarea creierului.
Factori socioeconomici
- Marketing și publicitate: Strategiile de marketing agresive vizează tinerii, promovând consumul alimentelor ultraprocesate prin ambalaje atrăgătoare, reclame și promovarea acestor alimente de către persoane populareîn rândul copiilor.
- Accesibilitate și comoditate: Alimentele ultraprocesate sunt ușor disponibile, uneori mai ieftine și adesea mai accesibile decât opțiunile mai sănătoase, ceea ce le face o alegere convenabilă pentru copii și tineri.
Citește și recomandarea InfoCons Protecția Consumatorului – Mezelurile și carnea procesată în alimentația copiilor . Cu ce le putem înlocui ?
Recomandări pentru îmbunătățirea stilului de viață al copiilor și tinerilor
Abordarea creșterii consumului de alimente ultraprocesate în rândul copiilor și adolescenților necesită o abordare mai conștientă:
- Educație și conștientizare: Educarea părinților, copiilor și adolescenților cu privire la riscurile pentru sănătate asociate cu consumul de alimente ultraprocesate și beneficiile unei diete echilibrate bogate în alimente integrale este crucială.
- Reglementări și politici: implementarea politicilor de reglementare a marketingului și disponibilității alimentelor ultraprocesate destinate copiilor, cum ar fi restricțiile privind publicitatea și cerințele de etichetare, poate ajuta la reducerea consumului.
- Îmbunătățirea accesului la alimente sănătoase: asigurarea faptului că toate familiile au acces la opțiuni alimentare nutritive la prețuri accesibile este esențială. Acest lucru poate fi realizat prin programe comunitare, subvenții pentru alimente sănătoase și îmbunătățiri ale sistemelor de distribuție a alimentelor.
- Intervenții în școală: școlile joacă un rol vital în modelarea obiceiurilor alimentare. Implementarea programelor de educație nutrițională, oferirea de opțiuni de masă sănătoasă și limitarea disponibilității alimentelor ultraprocesate în apropierea școlilor, pot promova comportamente alimentare mai sănătoase.
În concluzie, consumul ridicat de alimente ultraprocesate în rândul copiilor și adolescenților prezintă riscuri semnificative pentru sănătate, de la obezitate și tulburări metabolice până la probleme comportamentale și cognitive.
Abordarea acestei probleme necesită eforturi concertate din partea factorilor de decizie, a educatorilor, a furnizorilor de servicii medicale și a familiilor pentru a promova obiceiuri alimentare mai sănătoase și pentru a asigura bunăstarea generațiilor viitoare.
Prin acordarea de prioritate informării, efortului fizic, alimentației și reducerea consumului de alimente ultraprocesate, putem contribui la promovarea unei populații de copii și tineri mai sănătoși.
Aplicația InfoCons Protecția Consumatorului te poate ajuta să controlezi cantitatea de alimente ultraprocesate din dietă
Citiți cu atenție eticheta: acest lucru vă ajută să identificați și să evitați alimentele cu aditivi, sare, zahăr sau grăsimi saturate în exces. Alegeți produse cu ingrediente minime .
Aplicația InfoCons, vă oferă direct pe telefonul mobil, numărul de E-uri, ingredientele, cantitățile de sare și de zahăr. Informațiile sunt esențiale pentru consumatori, fiindu-le de ajutor în alegerea produselor în cunoștință de cauză.
Articol redactat de Cosmina Nițu
Masterand în nutriție și consultant în diversificare
Surse:
https://www.sciencedirect.com/ – Science Direct
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/ – Centrul Național de Informare în Biotehnologie
InfoCons – Organizatie Europeana pentru Protectia Consumatorului si Promovarea Programelor si Strategiilor membra cu drepturi depline in Organizatia Mondiala Consumers International , membra fondatoare a Federatiei Asociatiilor de Consumatori , avand Secretariatul General in Bucuresti, Bd. Marasesti, nr. 127-129, sector 4, tel: 021/319.32.66; fax: 031/101.25.15, mail : secretariat@infocons.ro
