OIPA (Organizația Interprofesională a Producătorilor de Legume și Fructe) este o organizație interprofesională din România, înființată cu obiectivul principal de a reprezenta și promova interesele producătorilor din sectorul legume-fructe. Prin angajamentul său neobosit pentru dezvoltarea durabilă a sectorului legume-fructe, Domnul Președinte OIPA Vlad Gheorghe, reprezintă un pilon esențial în sprijinirea producătorilor din România, promovând în același timp potențialul imens al agriculturii românești pe scena națională și internațională.
Sursa foto – agrointel.ro
Care este părerea dumneavoastră despre felul în care se realizează în țara noastră producția de fructe și legume ?
Vlad Gheorghe – “Astăzi România traversează o perioadă grea, toată agricultura este într-un impas. Tot ce înseamnă cereale, legume, fructe, zootehnie și toate fac trimitere și referire la necesarul de consum al populației interne. România astăzi importă mare parte dintre semințele de cereale, de legume. Avem undeva la 72 de institute de cercetare pe legume, fructe, cereale și noi importăm masiv semințele de cereale, importăm semințele de legume. Nu știm nici ce genetică au la bază aceste legume.
Laboratoarele noastre de analiză sunt subdimensionate. România ar trebui să aibă în fiecare dintre cele 13.000 de localități, câte există, cel puțin un laborator de analiză. Nefinanțarea acestor laboratoare, lasă de dorit și afectează sănătatea consumatorului.
Când spunem că în România sunt astăzi 17 milioane de locuitori, suntem obligați ca și producători să asigurăm necesarul de consum. Și doar ce rămâne în plus, să meargă către export. De acolo poate să vină și profitul dar profitul îl asigurăm și din consumul propriu.
Revenind la sectorul de horticultură, România astăzi este subdimensionată și suprafețele sunt în scădere permanentă. Pe sectorul de livezi și pomi avem 3600 de hectare de livada nou înființată și undeva la 60% este funcțională. Pe segmentul de legume, nu avem decât 40.000 de hectare de legume cu spații protejate, adică solariile, plus legumele în câmp. Ceea ce este subdimensionat cu mult. Necesarul de consum ar fi undeva la 5000 de hectare. Ar trebui să avem 30.000 de hectare de solarii neîncălzite, culturi în câmp la 200.000-300.000 de hectare, iar astăzi România are doar 40.000 cu totul.
Revenind la calitatea produselor, când vorbim de industria de procesare a conservelor din legume fructe, din 78 de fabrici de conserve, mai avem doar 12 fabrici care sunt funcționale, dintre care doar 5 funcționează realmente, la 30% capacitate. România pentru procesare tomate în 2024 a avut aproximativ 200 de hectare de tomate și a avut 33 de hectare de castravete pentru industrializare. Capacitatea de prelucrare a celor 12 fabrici este de 2.000.000 de tone. România importă 60.000 de tone de pastă de tomate. Dar pe etichetă nu scrie “pasta de tomate”. Este un fel de pastă de tomate, proveniență China, despre care nimeni nu știe exact ce conține, ajunge la noi ca un multiplicator. Fabricile de procesare efectiv multiplică acea pastă, diluând substanța aproape uscată cu apă, amidon, anumite componente alimentare iar pe eticheta borcanului va apărea “ pastă de tomate dintr-un fel de pastă de tomate “. Astfel ne duce într-o zonă incertă a provenienței și trasabilității. Pe etichetă va scrie “procesat în România“ .
Suntem predispuși la a face un total import al conservelor. Când avem excedentul de producție, venim și îl procesăm. Toată lumea își face dulcețuri, gemuri, compot, zacuscă. Dacă nu vom reuși să punem această ramură, horticultura, pe poziția necesității consumului populației, să asigurăm cel puțin asta, după aceea putem vorbi despre un export. În momentul acesta, suntem foarte deficitari.”
Recomandarea InfoCons Protecția Consumatorului – Impactul Utilizării Pesticidelor în Agricultură
Ajută în această situație producția de fructe și legume provenite pe piață de la micii producători ?
Vlad Gheorghe – “Din punct de vedere al micului producător, acesta a fost redus la tăcere și este mulțumit decât cu anumite programe, însă aceste programe nu au venit să stimuleze cantitativ și calitativ. Competitivitatea micului producător în piață, astăzi, lasă de dorit. Vedem la raft și pe tarabe o invazie de produse neautohtone atât în intrasezon cât și în extrasezon.
Se tot vorbește despre cea mai mare evaziune în sectorul legume-fructe. Evaziunea se produce, este adevărat, însă nu asta ne deranjează. Noi producătorii vom dispărea, pentru că, toți ne dorim binele copiilor, binele generațiilor viitoare. Mulți dintre noi nu am transmis mai departe generațiilor viitoare meseria aceasta și astăzi este pe care de dispariție acestă breaslă. Pentru că, nu sunt subvențiile pe măsură și un hectar de sera costă undeva la 3 milioane de euro, vorbim de o sera super performantă. Este nevoie de mulți bani, pentru a realiza 10 hectare de seră, care să te ajute să fii competitiv pe piață, să poți asigura un necesar de legume. Cu ce subventie să poți lua 10 milioane de euro pentru o astfel de sera?
Cei care ne conduc ar trebui să realizeze că, necesarul României este de 5000 de hectare de sere super performante care să producă între 500 si 1000 de tone la hectar, dacă nu vor face 30.000 de hectare de spații protejate și dacă nu vom avea 500.000- 1.000.000 de livezi pentru că sunt producătoare și de hrană și de oxigen, o reîmpădurire, cu pomi fructiferi, atunci vom fi net importatori.
Consumatorul român trebuie să fie atent, mai ales că suntem în intrasezon, să meargă în piețele agroalimentare, însă cu mare grijă și atenție, pentru că și în piețele agroalimentare sunt etichete românești cu produse din afară.
Piețele agroalimentare au fost destinate producătorilor. Suntem de accord și cu ceilalți comercianți, intermediari, negustori, cum vrem să îi definim. Sunt autorități ale statului care îi pot pune în ordine din puct de vedere fiscal, așa cum ar trebui să funcționeze. Dar atâta timp cât în piețe este un conglomerat și o etichetă de produs românesc care îmbracă forma produsului autohton (scrie tomată de Vidra, pepene de Dăbuleni, etc), autoritățile statului vor trebui să facă echipe comune, pentru a readuce realitatea către consumator. Nu deranjează pe nimeni dacă scrie “pepene de Italia”, “roșie de Turcia “, poți să vinzi. Cine vrea, cumpără de la ei.”
Tu Știai ? Cât de des este recomandat să consumăm fructe și legume ? InfoCons Protecția Consumatorului te informează
Cum v-au afectat standardele impuse de către marile magazine ?
Vlad Gheorghe – “Marketurile au impus niște standarde pentru a comercializa alimente impecabile, spălate, lustruite. Salata când e ciupita de melc, sau găsim un melc în salată, castravetele sau ridichiile ciupite de insecte, sunt refuzate de către magazinele mari.
Ne-au subordonat la aspectul impecabil al fructul sau legumei, și atunci am fost nevoiți să ne adaptăm și nu am putut rezista atacurilor de boli și dăunători, nu am putut să întreținem culturile și nu am putut să vindem. Tocmai acesta este motivul pentru care s-au redus drastic suprafetele de cultivare și este inexistentă astăzi producția din România.”
Cum s-ar putea îmbunătăți etichetarea fructelor și legumelor, pentru a ști cu ușurință care este proveniența lor ?
Vlad Gheorghe – “Ar trebui ca fiecare producător să aibă posibilitatea să își marcheze producția cu ajutorul unor etichete, ambalaje de unică folosință. O culoare pentru fructe, o altă culoare pentru legume. Fiecare lădiță care pleacă de la producător să aibă codul de exploatare al acestuia. Să se poată urmări după codul QR. Nu ar mai fi astfel necesară etichetarea, să fie toate digitalizate, să se poată identifica oriunde, cu ușurință, marfa unui producător, după codul QR.
Ambalajele ar trebui să fie eliberate strict de către o entitate. Când în lădițele unui producător găsesc marfa altui producător, ne dăm seama că este vorba despre o marfă contrafăcută. Aici ar trebui să intervenim, mai ales că avem destule tehnologii cât să putem monitoriza o reală producție autohtonă.”
Tu știi Ce sunt Aditivii Alimentari ? Poți afla, accesând site-ul Info Cons Protecția Consumatorilor
Cum am putea controla producțiile de mici dimensiuni ?
Vlad Gheorghe – “Pentru legumele noastre din curte, există farmaciile fitosanitare pentru plante. Rețeta pe care o aplici la tratamentul unei plante, dacă nu o respecți ca și doză, apare fitotoxicitatea. Și nu o mai recuperezi.
Să înțeleagă consumatorul că dacă eu supraviețuiesc din prima cultură de tomate sau dacă am varză în ciclul 1, plantată în februarie-martie și se termină în iunie. Dacă aici greșesc ți dau o doză mare, sperând să cresc producția, ajung la o fitotoxicitate și pierd recolta. Dacă am pierdut 6 luni din an și mai am o recoltă în toamnă și greșesc și la cealaltă, pentru mine e un an incheiat pe minus. Și anul urmator, vor rămâne în sol.
Avem 4.200.000 de gospodării în România. Dacă fiecare gospodărie ar întreține 20 de persoane, ar însemna 80 de milioane de persoane. Micii producători, direct din gospodăria lor, ar putea întreține populația țării, fără a avea o cultură intensivă sau industrială de produs lapte, carne, ouă sau fructe și legume. Nu va mai exista nici risipa alimentară, ne raportăm la strictul necesar. Dacă creăm o relație cu producătorul autohton, atâta cât reușim să luăm de la el, nu mai risipim acei bani pe medicamente.”
Aplicația InfoCons Protecția Consumatorilor pune la dispoziția consumatorilor informații utile pentru o alegere informată a fructelor și legumelor sau a altor alimente .
- Scanarea codurilor de bare ale produselor alimentare pentru a afla ingredientele, numărul și tipul de aditivi alimentari, alergeni, cantitatea de zahăr, sare, calorii ;
- Personalizarea aplicației pentru cei cu anumite probleme de sănătate și nevoi dietetice speciale prin stabilirea cantității sare de, zahăr, alergeni, aditivi numerici și de tipuri ;
- Calculator în care se poate insera cantitatea de produsconsumată pentru a afla instant : cantitatea de sare si zahăr , numărul de calorii , precum și activitățile sportive necesare pentru arderea acelor caloriilor (mers, alergare și bicicletă) ;
- Salvarea produsului scanat în secțiunea „ Produse Salvate ” , consumatorii având astfel posibilitatea de a-și crea propria listă de cumpărături, meniul zilnic / săptămânal, rețete;
- Din secțiunea „ Produse Salvate ” , consumatorii pot afla numărul total de E-uri , precum și cantitatea totală de zahăr și sare ale produselor consumate ;
- Alertele în timp real pentru produse alimentare și non-alimentare la nivelul Uniunii Europene ;
Articol redactat de Cosmina Nițu
Masterand în nutriție și consultant în diversificare
InfoCons – Organizatie Europeana pentru Protectia Consumatorului si Promovarea Programelor si Strategiilor membra cu drepturi depline in Organizatia Mondiala Consumers International , membra fondatoare a Federatiei Asociatiilor de Consumatori , avand Secretariatul General in Bucuresti, Bd. Marasesti, nr. 127-129, sector 4, tel: 021/319.32.66; fax: 031/101.25.15, mail : secretariat@infocons.ro
