În Uniunea Europeană (UE), toți aditivii alimentari sunt identificați printr-un număr E și siguranța lor este evaluată înainte de a putea fi autorizați pentru utilizare în alimente. Peste 300 de substanțe sunt autorizate pentru utilizare ca aditivi alimentari în Uniunea Europeană de către Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) care a evaluat siguranța acestora. Siguranța aditivilor alimentari reprezintă o preocupare principală pentru organismele de reglementare precum WHO (Organizația Mondială a Sănătății), FDA (Administrația pentru Alimente și Medicamente a SUA) și Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA).
Aceste organizații efectuează evaluări științifice ample înainte de a aproba un aditiv pentru utilizare în alimentație. Aceasta implică evaluarea riscurilor potențiale pentru sănătate, inclusiv alergenitatea, carcinogenitatea și efectele asupra unor grupuri specifice de populație (de exemplu, copii, femei însărcinate).
Tu știi câte tipuri de aditivi alimentari există ? InfoCons Protecția Consumatorilor te informează !
Aditivii alimentari pot fi derivați din plante, animale sau minerale sau pot fi sintetizați chimic și joacă un rol semnificativ în alimentele procesate și ultraprocesate, influențând gustul, textura, aspectul, durata de valabilitate și chiar profilul nutrițional al acestora. Aceștia pot fi grupați în 3 categorii mari în funcție de funcția lor.
Agenți de aromatizare
Agenții de aromatizare sunt substanțe chimice care conferă arome și sunt adăugați în alimente pentru a le modifica aroma sau gustul. Sunt cel mai comun tip de aditiv folosit în alimente, cu sute de tipuri folosite într-o mare varietate de alimente procesate, de la produse de cofetărie și băuturi răcoritoare până la cereale, prăjituri și iaurt.
Agenții de aromatizare pot fi extrași din surse naturale (de exemplu, surse vegetale sau animale) sau sintetizati chimic. Aromele extrase direct din surse naturale sunt adesea denumite arome naturale. Agenții de aromatizare artificiali sunt substanțe chimice care nu există în natură, dar sunt sintetizați pentru a imita aromele naturale.
Preparate enzimatice
Preparatele enzimatice sunt un tip de aditivi care pot ajunge sau nu în produsul alimentar final. Enzimele produc reacții biochimice prin descompunerea moleculelor mai mari în blocuri mai mici. Ele pot fi obținute prin extracție din plante sau pot fi produse de origine animală provenite din microorganisme precum bacteriile și sunt utilizate ca alternative la tehnologia chimică.
Sunt utilizate în principal la coacere (pentru îmbunătățirea aluatului), la fabricarea sucurilor de fructe (pentru creșterea randamentelor), la fabricarea vinului și la fabricarea berii (pentru îmbunătățirea fermentației), precum și la fabricarea brânzeturilor (pentru îmbunătățirea formării cașului).
Alți aditivi
Alți aditivi alimentari sunt utilizați dintr-o varietate de motive, precum conservarea, colorarea și îndulcirea. Acești aditivi sunt adăugați atunci când alimentele sunt pregătite, ambalate, transportate sau depozitate și în cele din urmă devin o componentă a alimentelor.
- Conservanții pot încetini descompunerea cauzată de mucegai, aer, bacterii sau drojdie. Pe lângă menținerea calității alimentelor, conservanții ajută la controlul contaminării care poate provoca boli de origine alimentară, inclusiv botulismul care poate pune viața în pericol.
- Coloranții sunt adăugați alimentelor pentru a înlocui culorile pierdute în timpul procesării sau pentru a face alimentele să pară mai atractive.
- Îndulcitorii sunt adesea folosiți în alimente ca alternativă la zahăr sau alți îndulcitori cu indice glicemic mare, deoarece ajută preparatul să aibă mai puține calorii sau deloc atunci când sunt adăugați în alimente.
Citește și recomandarea InfoCons Protecția Consumatorului – Mezelurile și carnea procesată în alimentația copiilor . Cu ce le putem înlocui ?
Care este rolul aditivilor alimentari în alimentele procesate ?
Alimentele procesate și ultraprocesate sunt produse extrem de industrializate care conțin de obicei mai multe ingrediente, dintre care multe nu se găsesc în bucătăria noastră de acasă. Aceste alimente pot fi produse precum cereale cu zahăr, băuturi răcoritoare, gustări ambalate și mese gata de consumat.
Iată cum contribuie aditivii alimentari în procesul de obținere a acestor produse :
Conservare și termen de valabilitate – benzoatul de sodiu și sorbatul de potasiu sunt utilizați în mod obișnuit în alimentele procesate și ultraprocesate pentru a prelungi perioada de valabilitate a acestora prin inhibarea creșterii bacteriilor, mucegaiurilor și drojdiilor. Acest lucru permite produselor să rămână proaspete mai mult timp, reducând risipa de alimente și făcându-le să fie sigure pentru distribuție și depozitare.
Îmbunătățirea aromei – potențiatorii de aromă, cum ar fi glutamatul monosodic (MSG) sunt utilizați pentru a intensifica gustul, făcând alimentele procesate mai gustoase. Pot fi adăugate și arome artificiale pentru a imita gustul ingredientelor naturale, adesea la un cost mai mic.
Textura – emulgatorii precum lecitina și caragenanul ajută la menținerea consistenței alimentelor care conțin uleiuri și apă, împiedicând separarea acestora. Agenții de îngroșare și stabilizatori precum guma xantan sau guma guar îmbunătățesc textura, dând produselor o senzație mai cremoasă sau mai groasă. La alimentele sub formă de pulbere se adaugă agenți antiaglomeranți pentru a se asigura că rămân fluide și ușor de utilizat.
Culoare și aspect – coloranții precum coloranții artificiali sau pigmenții naturali sunt utilizați pentru a face alimentele mai atractive din punct de vedere vizual. Culorile luminoase și vii pot face produsele să pară mai proaspete sau mai apetisante, chiar dacă ingredientele reale au fost procesate sau ultraprocesate și sunt departe de starea lor naturală.
Îndulcire – îndulcitorii artificiali precum aspartamul, sucraloza și siropul de porumb cu conținut ridicat de fructoză sunt folosiți pentru a îndulci alimentele procesate și ultraprocesate fără a adăuga calorii. Acest lucru este obișnuit în special în produsele dietetice sau cu conținut scăzut de calorii, dar și în produsele în care reducerea costurilor este importantă.
Fortificarea nutrienților – unele alimente procesate și ultraprocesate sunt îmbogățite cu vitamine și minerale pentru a-și îmbunătăți profilul nutrițional sau pentru a îndeplini cerințele de reglementare. De exemplu, cerealele pentru micul dejun pot fi îmbogățite cu fier, acid folic și alte vitamine pentru a le face mai atractive pentru consumatorii atenți la starea de sănătate.
Dependență și supraconsum – combinația de aditivi utilizați în alimentele ultraprocesate poate duce la un consum excesiv. Aromele, texturile și culorile atent concepute pot face aceste alimente mai atrăgătoare decât alimentele integrale, încurajând consumul repetitiv.
Eficiența costurilor – aditivii permit producătorilor să folosească ingrediente mai ieftine, oferind în același timp un produs dorit. De exemplu, emulgatorii și stabilizatorii pot crea textura cremoasă a înghețatei fără a fi nevoie de cremă adevărată, scăzând costurile de producție.
Citește și recomandarea InfoCons Protecția Consumatorilor – Probioticele și prebioticele: beneficii, surse și rolul lor în sănătatea intestinală
Aditivii și impactul asupra sănătății
Dezbaterea cu privire la aditivii alimentari rămâne în desfășurare. Unii specialiști doresc o abordare mai restrictivă, pledând pentru revenirea la alimente mai simple, mai puțin procesate. Alții subliniază beneficiile aditivilor în asigurarea siguranței alimentare, accesibilității și confortului.
Transparența rămâne crucială. Etichetare mai clară, care depășește simpla enumerare a ingredientelor, explicând funcțiile unui aditiv dar și cantitatea exactă regăsită în alimentul resprectiv, este foarte importantă.
Profesioniștii din domeniu sanătății recomandă un consum redus de alimente procesate și un consum mai mare de alimente naturale, mai puțin procesate. Utilizarea pe scară largă a aditivilor în alimentele procesate și ultraprocesate a cauzat motive de îngrijorare în legătură cu potențiale probleme de sănătate.
În timp ce majoritatea aditivilor sunt în general recunoscuți ca fiind siguri de către organismele de reglementare a alimentelor, unele studii au legat anumiți aditivi de efecte negative asupra sănătății, cum ar fi alergiile, problemele digestive și tulburările metabolice. În plus, consumul de alimente procesate și ultraprocesate, în general, a fost asociat cu riscuri crescute de obezitate, boli de inimă și alte afecțiuni cronice.
Aplicația InfoCons Protecția Consumatorului te poate ajuta să controlezi cantitatea de alimente procesate și ultraprocesate din dietă
Citiți cu atenție eticheta: acest lucru vă ajută să identificați și să evitați alimentele cu aditivi, sare, zahăr sau grăsimi saturate în exces. Alegeți produse cu ingrediente minime .
Aplicația InfoCons, vă oferă direct pe telefonul mobil, numărul de E-uri, ingredientele, cantitățile de sare și de zahăr. Informațiile sunt esențiale pentru consumatori, fiindu-le de ajutor în alegerea produselor în cunoștință de cauză.
Articol redactat de Cosmina Nițu
Masterand în nutriție și consultant în diversificare
Surse:
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/ – Centrul Național de Informare în Biotehnologie
https://www.who.int/ – Organizația Mondială a Sănătății
InfoCons – Organizatie Europeana pentru Protectia Consumatorului si Promovarea Programelor si Strategiilor membra cu drepturi depline in Organizatia Mondiala Consumers International , membra fondatoare a Federatiei Asociatiilor de Consumatori , avand Secretariatul General in Bucuresti, Bd. Marasesti, nr. 127-129, sector 4, tel: 021/319.32.66; fax: 031/101.25.15, mail : secretariat@infocons.ro
