“Vrem o țară ca afară!” și “Să fie scump da’ să fie!” sunt două sloganuri care au guvernat alegerile românilor și în domeniul culinar în ultimi cincizeci de ani.
Înainte de 90 tot românul se uita cu jind la filmele de pe video unde vedea porții de mâncare generoase, sucuri în pahare cat o damigeana și mese cat puntea unui portavion pline cu de toate și la care erau de la minim 2 în cazul cinelor romantice până la 20 în cazul familiilor numeroase.
Doar ca efectul culorilor și al aranjamentelor culinare nu era urmat și de degustarea dorită astfel încât imaginația fiecăruia era lăsată să zburde liberă pe calul alb al speranței ca vom apuca sa gustăm măcar odată dintr-un hamburger și să bem o cola la litru.
“Lasciate ogni speranza voi ch’intrate”
Nicicum nu poate fi mai bine parafrazat decat de acest citat din Dante aflat pe poarta Infernului, asaltul romanilor scăpați din comunism când orice stabiliment de la cel mai șmecher restaurant la cel mai amărât birt sătesc se închidea la orele 21.00 trecute fix!
Pentru ca după 90, odată cu apariția fast food-urilor, tot românul s-a năpustit efectiv asupra lor ajungând să își organizeze – pentru ei și copii lor, petreceri în locațiile acestora. Acolo unde, bineînțeles, se serveau tradiționalele feluri de mâncare și băutură moștenite din moș strămoși precum: burger, șaorma cu de toate, cola etc
Ca să fie tacâmul complet noile gospodine au început ușor ușor să elimine rețetele de la mame și bunici folosite în bucătăriile lor și să le substituie cu home delivery de la aceleași fast food-uri.
Cum fast food-urile nu prea fac sarmale, ciorbe, fasolici și alte mâncărici, pe nișă au intrat lanțurile de mari magazine care au permis producătorilor de mâncare să vândă acolo de la fasole bătută până la sarmale
Ca să fie treaba oabla cum zice ardeleanul nost statul a avut grija ca la presiunile multinaționalelor să vină în întâmpinarea burticilor conaționalilor noștri cu următoarele feluri principale:
1. Eliminarea lui Codex Alimentarius care cică era vechi și stricat și mucegăit și fără gust, stand în calea unor produse adevărate și numai bune de consumat
2. Acceptarea producerii și comercializării de produse alimentare adaptate specificului țării noastre care nu cunoaștea decât soia ca aditiv principal și încă alți câțiva dar în cantități mici și limitate de Codexul mai susmenționat
3. Desființarea sau fărâmițarea unităților de control de tip laboratoare specializate care nu își mai găseau rostul și locul într-o societate de consum ca a noastră
În acest fel o întreaga generație născută după 90 a devenit degustător încercator culinar, a se citi cobai recunoscut oficial ca atare.
Pentru ca tot vine Craciunul și toți creștinii se aduna în sfânta seară, iar după colinde și cadouri purced la ostoirea foamei cauzate la unii și de pofta, la alții și de post, șamd haideți să vedem cu ce ne va blagoslovi sfânta masă puterea magică a chimiei.
Conform studiilor aprofundate efectuate de către cei de la INFOCONS, în parteneriat cu Declaratie-Nutritionala.ro, dar pe care autoritățile noastre le folosesc pe post de preș de șters pe jos bocancii înnoroiți ai producătorilor de astfel de delicatețuri rezultă ca în 295 de preparate analizate precum:
- Sarmale – 49 de preparate
- Cozonac – 39 de preparate
- Salata de Boeuf – 35 de preparate
- Cârnați de porc – 43 de preparate
- Piftie – 20 de preparate
- Pomana Porcului – 37 de preparate
- Jumări – 32 de preparate
- Salată de murături – 40 de preparate
Există de la zero până la douăzeci și nouă de aditivi dintre care cel mai întâlnit aditiv alimentar este : E220 : dioxid de sulf, urmat de E536 : ferocianura de potasiu și de E954 : zaharina
Pe locul 4 se regăsesc : E250 : nitrit de sodiu , E260 : acid acetic , E316 : izoascorbat de sodiu , E330 : acid citric , E407 : caragenan , E415 : guma xantan , E621 : monoglutamat de sodiu , E917 : iodat de potasiu
Pe locul 5 se regăsesc : E160a : beta caroten , E202 : sorbat de potasiu , E211 : benzoat de sodiu , E300 : acid ascorbic , E301 : ascorbat de sodiu , E452 : polifosfati , E509 : clorura de calciu , E1422 : amidon modificat
Pe locul 6 se regăsesc : E120 : carmin , E160c : extract de ardei rosu , E270 : acid lactic , E331 : citrati de sodiu , E450 : difosfati , E451 : trifosfati , E508 : clorura de potasiu , E535 : ferocianura de sodiu , E620 : extract de drojdie , E627 : guanilat disodic , E631 : inozinat disodic
Pe ultimul loc se regăsesc : E100 : curcuma , E101 : riboflavina , E124 : cosenila , E141 : coplecsi de cupru ai clorofilelor si clorofilinelor , E150a : caramel , E162 : extract de sfecla rosie , E170 : carbonat de calciu , E200 : acid sorbic , E221 : metabisulfit de sodiu , E262 : acetat de sodiu , E321 : bht , E325 : lactat de sodiu , E327 : lactat de calciu , E332 : citrati de potasiu , E340 : fosfati de potasiu , E385 : calciu disodic edta , E401 : alginat de sodiu , E412 : guma guar , E418 : guma gellan , E422 : glicerol , E466 : sodiu carboxil metil celuloza , E472 : digliceride , E491 : sorbitan monostearat , E501 : carbonat de potasiu , E525 : hidroxid de potasiu , E570 : acizi grasi , E575 : glucono-delta-lactona , E626 : extract de drojdie , E900 : dimetil polisiloxan , E1520 : propilenglicol
Povestea aceea cu te iubesc ca sarea în bucate a fost scrisă evident pentru producătorii și importatorii din industria alimentară ce hranesc România pentru ca, cantitatea de sare variază în cele mai sus analizate, între 0g și 7.86g raportată la 100 g de produs în timp ce Organizația Mondială a Sănătății estimează că aproximativ 2.5 milioane de decese ar putea fi prevenite dacă nivelul de consum global al sării ar scădea până la cantitatea recomandată de 5 grame/zi.
“Dulce ca mierea e glonțul Patriei”
“Dulce ca mierea e glonțul Patriei” era titlul unei cărți celebre în literatura românească, dar care nu era în mod evident o carte de bucate!
Titlul ei parafrazează astăzi cel mai bine modul în care Patria, prin guvernanții ei și măsurile în domeniu, ne ajută major să consumăm zahăr procesat în produsele de mai sus între 0g și 31.98g raportat la 100 g de produs asta în timp ce Organizația Mondială a Sănătății recomanda o cantitate de 25 grame/zi de zahăr
Practic în pâinea cumpărată și pusă pe masa de Crăciun este zahăr. În castraveții și murăturile din salata de boeuf este zahăr, în băuturile răcoritoare, în lapte în aproape tot de el scăpând, încă, doar ciorba!
Dar stați un pic ca de pe masă de Crăciun nu poate lipsi tocmai Maria Sa Cozinacul, așa încât ia poftiți la niște frumoși cozonaci cu nucă și cacao garnisiți cu până la 16 aditivi alimentari și 26 grame de zaharuri pe 100 grame.
Astfel:
– Din punctul de vedere al conținutului de nucă și cacao acesta variază între 2.20% și 45% din compoziție .
– Din punctul de vedere al aditivilor alimentari regăsiți în produsele analizate 100% din produse au în compoziție E-uri (aditivi alimentari);
Numericul de aditivi alimentari variaza intre 1 – 16:
– 10% din produse au în compoziție 16 E-uri;
– 20% din produse au în compoziție 9 E-uri;
– 10% din produse au în compoziție 8 E-uri;
– 30% din produse au în compoziție 6 E-uri;
– 10% din produse au în compoziție 3 E-uri;
– 10% din produse au în compoziție 2 E-uri;
– 10% din produse au în compoziție 1 E-uri;
Din punctul de vedere al produselor ce conțin aditivi alimentari regăsiți frecvent situația se prezintă astfel :
– 70% dintre produsele studiate au avut în componență mono și digliceride ale acizilor grași (E471);
– 70% dintre produsele studiate au avut în componență acid citric (E330);
– 60% dintre produsele studiate au avut în componență carbonat de potasiu (E160a);
Valoarea energetică este cuprinsa între 286 kcal și 382 kcal.
– Cantitatea de grăsimi variază între 4g și 18g.
– Cantitatea acizilor grași saturați este cuprinsă între 0.88g și 6g.
– Cantitatea de glucide variază între 44.59g și 58g, în timp ce cantitatea zaharurilor este cuprinsă între 13g și 26g.
– Cantitatea de fibre se situează între 1.3g și 3.8g pentru produsele studiate.
– Cantitatea de proteină se situează între 6.6g și 10.5g pentru produsele studiate.
– Cantitatea de sare s-a situat între 0.1g și 1.73g.
Ca să știm neapărat ca Patria se îngrijește de noi, pentru ca să știm să nu ne îngrășăm, TOATE produsele studiate au avut menționate pe etichetă informațiile nutriționale !
Până atunci instalați și folosiți aplicația gratuită INFOCONS pentru identificarea E-urilor și concentrațiilor de sare și zahăr .
Autor : Cezar Oziceanu
InfoCons – Organizație Europeană pentru Protecția Consumatorului și Promovarea Programelor și Strategiilor membră cu drepturi depline în Organizația Mondială Consumers International , membra fondatoare a Federației Asociațiilor de Consumatori , avand Secretariatul General în București, Bd. Mărășești , nr. 127-129, sector 4, tel: 021/319.32.66, mail : secretariat@infocons.ro
