Republica Moldova – Condiții de călătorie

Condiţii de intrare şi regim de şedere

Cetăţenii români care doresc să călătorească în Republica Moldova nu au nevoie de viză.

Intrarea în Republica Moldova se face în baza paşaportului valabil cel puţin 3 luni de la data intrării sau a cărţii de identitate românești valabilă.

Pentru șederi mai mari de 90 de zile, cetățenii români sunt obligați să solicite Biroului de Migrație și Azil din cadrul Ministerului Afacerilor Interne eliberarea unui permis de ședere aferent scopului prezenței pe teritoriul Republicii Moldova.

Potrivit legislației Republicii Moldova, orice cetățean străin/apatrid care intră pe teritoriul Republicii Moldova trebuie să-și declare prezența în termen de maxim 72 de ore de la momentul intrării, putând îndeplini formalitățile la:

• subdiviziunile Poliției de Frontieră;
• birourile teritoriale sau mobile ale Biroului Migrație și Azil;
• subdiviziunile competente ale Agenției pentru Servicii Publice.

Pentru îndeplinirea formalităților, este necesar să prezentați documentul de călătorie în baza căruia v-a fost permisă intrarea în Republica Moldova, valabil cel puțin 3 luni, înregistrarea fiind gratuită.

Atenție: în conformitate cu prevederile art. 333, alin. (4) al Codului Contravențional al Republicii Moldova, nedeclararea intrării pe teritoriul Republicii Moldova se sancționează cu amendă.

Dacă intrați în Republica Moldova dinspre Ucraina, pe segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene, prin punctul de trecere a frontierei (PTF) Pervomaisc-Kuciurgan, atunci aveți posibilitatea de a vă înregistra în cadrul subdiviziunii Poliției de Frontieră, care efectuează serviciul la PTF Kuciurgan, aspect pe care îl recomandăm pentru facilitarea ulterioară a îndeplinirii condițiilor de ieșire din Republica Moldova.

În situația în care tranzitați teritoriul Republicii Moldova în decursul celor 72 de ore, nu este obligatoriu să vă declarați prezența. Dacă ați intrat în Republica Moldova printr-unul dintre punctele de pe segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene și părăsiți țara în mai puțin de 72 de ore, atunci vi se va înregistra „intrarea în Republica Moldova” în momentul ieșirii din țară, fiind necesar, însă, să prezentați documentul pe care l-ați utilizat la ieșirea din Ucraina și pe care autoritățile ucrainene v-au aplicat ștampila de control.

Perioada maximă de ședere pe teritoriul Republicii Moldova pentru deținătorii de pașapoarte și cărți de identitate valabile este de 90 de zile într-un interval de 6 luni.

Atenţie! Depăşirea perioadei maxime de şedere constituie contravenţie şi este sancţionată  cu amendă, în conformitate cu prevederile Codului Contravențional al Republicii Moldova. Autoritățile competente să aplice respectiva sancțiune sunt Biroul Migrației și Azil (autoritate competentă pentru străini) și Departamentul Poliției de Frontieră.

Obținerea permisului de ședere în Republica Moldova este posibilă în următoarele situații: căsătoria cu un cetățean moldovean, studii, angajare în muncă pentru activități religioase, umanitare și de voluntariat, tratament, alte cazuri, în condițiile Legii 200/2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova, cu modificările și completările ulterioare..

Pentru informații suplimentare cu privire la condițiile de intrare și regimul de ședere pe teritoriul Republicii Moldova, recomandăm consultarea informațiilor oficiale puse la dispoziție de autoritățile moldovene:

• Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova (www.mfa.gov.md);
• Departamentul Poliției de Frontieră din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (www.border.gov.md);
• Platforma on-line www.frontiera.gov.md;
• Biroul Migraţie şi Azil din cadrul Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova (www.bma.gov.md);
• Ambasada Republicii Moldova la Bucureşti (www.romania.mfa.md).

Ministerul Afacerilor Externe recomandă cetăţenilor români care intenţionează să rămână pentru o perioadă îndelungată pe teritoriul acestui stat, să se adreseze misiunii diplomatice a României la Chișinău şi să îşi anunţe prezenţa în regiune, comunicând coordonatele personale pentru a putea fi contactaţi în situaţii de urgenţă sau să se înregistreze prin intermediul portalului www.econsulat.ro.

Doriţi să munciţi în Republica Moldova?

1. Accesul pe piața muncii

a. Aspecte generale privind dreptul la muncă

Pentru angajarea în muncă a străinilor în Republica Moldova, angajatorul este obligat să înregistreze oferta locurilor de muncă vacante la agenţia teritorială şi să publice în presă un anunţ cu privire la acestea. Cetățenii străini trebuie să plătească impozite, taxe și alte contribuții, ca și cetățenii Republicii Moldova, dacă tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte nu stabilesc altfel.

Pentru a invita cetățeni străini în Republica Moldova, în scop de angajare în muncă pentru o perioadă ce depăşeşte 90 de zile, angajatorul este obligat să obţină avizul favorabil al autorității centrale cu competențe în acest domeniu.

b. Cadrul instituțional

Pentru obţinerea avizului favorabil, angajatorul sau reprezentantul împuternicit al acestuia depune la autoritatea centrală competentă o solicitare, în care se argumentează necesitatea invitării cetățeanului străin, calificarea acestuia, locul de muncă, datele personale (numele, prenumele, ziua, luna şi anul naşterii, cetăţenia), datele paşaportului (seria, numărul, valabilitatea), vechimea în muncă.

Este necesară anexarea următoarelor acte:

a) înregistrarea ofertei locurilor de muncă vacante şi copia anunţului publicitar;

b) copiile documentelor de constituire a întreprinderii/organizaţiei /instituţiei (certificatul de înregistrare, extrasul din Registrul de Stat al unităţilor de drept);

c) proiectul contractului individual de muncă.

Cetățenii străini invitaţi de Guvern sau de autoritățile centrale de specialitate ale administraţiei publice, în scopul angajării pe teritoriul statului și , precum și experții sosiţi în baza acordurilor în domeniu la care Republica Moldova este parte, sunt exceptați de la necesitatea obţinerii avizului autorității centrale cu competențe în acest domeniu.

De asemenea, cetățenii străini sosiţi la muncă în cadrul proiectelor de investiții ce prezintă interes pentru economia naţională nu trebuie să obțină avizul autorității centrale cu competențe în acest domeniu, cu condiţia prezentării documentului de confirmare emis de Ministerul Economiei.

c. Obținerea autorizației de muncă

Pentru acordarea dreptului de ședere provizorie, străinul trebuie să adreseze o cerere autorității competente pentru străini, cu cel puțin 30 de zile calendaristice înainte de expirarea termenului pentru care i s-a acordat dreptul de ședere.

Dreptul de şedere provizorie se acordă lucrătorului în baza solicitării angajatorului și a deciziei autorității abilitate în domeniul reglementării migrației forței de muncă, însoțită de următoarele acte, prevăzute la art. 32 din Legea nr. LP 200/2010:

• Cererea de acordare a dreptului de ședere provizorie;
• Pașaport național în original;
• Dovada spațiului de locuit, în copie;
• Dovada mijloacelor de întreținere, în copie:
• Cazierul judiciar tradus și legalizat/apostilat de autoritățile statului de cetățenie, în original și în copie;
• Actele de stare civilă, în original și în copie.

În cazul în care străinul are o ședere legală de cel puțin 2 ani într-o altă țară decât statul de cetățenie, acesta urmează să prezinte cazierul judiciar eliberat de autorităţile statului de reşedinţă, tradus și legalizat/apostilat, precum şi documentul care confirmă dreptul de şedere.

În termen de până la 30 de zile calendaristice de la data depunerii cererii, autoritatea competentă pentru străini va emite o decizie privind acordarea sau refuzul acordării dreptului de şedere provizorie. Decizia va fi consemnată în Sistemul informaţional integrat automatizat în domeniul migraţiei şi azilului. În cazul în care termenul de ședere pe teritoriul Republicii Moldova expiră până la emiterea deciziei, autoritatea pentru străini va elibera străinului un certificat care îi confirmă statutul (certificat de confirmare).

Pentru a obține dreptul la muncă și dreptul de ședere provizorie în scop de muncă pentru angajat, angajatorul sau reprezentantul împuternicit  al acestuia trebuie să depună următoarele acte la Ghișeul Unic de documentare a străinilor în cadrul autorității competente pentru străini:

• solicitarea întreprinderii/organizației/instituției privind acordarea dreptului la muncă adresat autorității centrale cu competențe în acest domeniu și un demers privind acordarea dreptului de ședere provizorie în scop de muncă adresat autorității competente pentru străini;
• cererea-chestionar a lucrătorului imigrant;
• copia avizului favorabil eliberat de autoritatea centrală cu competențe în acest domeniu;
• extrasul din Registrul de Stat al unităților de drept și autorizația de activitate/licența (după caz);
• copia raportului financiar pentru ultima perioadă de gestiune, dacă aceasta depășeste 3 luni;
• contractul individual de muncă încheiat pe un termen ce nu depășește termenul de valabilitate al dreptului la muncă, cu indicarea salariului lunar al străinului,  care trebuie să nu aibă o valoare mai mică decât salariul mediu lunar pe economie prognozat;
• copia actului de identitate național al cetățeanului străin, cu mențiunile corespunzătoare privind trecerea frontierei de stat, în conformitate cu legislația în vigoare;
• copia actului de studii sau a unui alt document ce confirmă calificarea expertului invitat la muncă, tradusă în limba de stat și legalizată sau apostilată în condițiile legislației în vigoare, iar în cazul în care străinii se angajează în domeniul educației/sănătății – este necesar și avizul autorităților competente ale Republicii Moldova;
• 2 fotografii recente (30×40 mm) color.

În vederea prelungirii dreptului la muncă și a dreptului de ședere provizorie în scop de muncă, angajatorul sau reprezentantul acestuia depune următoarele documente, cu cel putin 30 de zile calendaristice înainte de expirarea permisului de ședere provizorie în scop de muncă:

• solicitarea întreprinderii/organizației/instituției privind prelungirea dreptului la muncă și a dreptului de ședere provizorie, adresată autorității centrale și autorității pentru străini, competente în acest domeniu;
• copia permisului de ședere provizorie în scop de muncă;
• cererea-chestionar a lucrătorului străin privind prelungirea dreptului la muncă;
• extrasul din Registrul de Stat al unităților de drept și autorizația de activitate/licența (după caz);
• copia raportului financiar pentru ultima perioadă de gestiune, dacă aceasta depășeste 3 luni ;
• contractul individual de muncă încheiat pe un termen ce nu depășește dreptul la muncă acordat, cu indicarea salariului lunar,  care trebuie să nu fie mai mic decât salariul mediu lunar pe economie prognozat;
• copia actului de identitate național al cetățeanului străin, cu mențiunile corespunzătoare;
• copia actului de studii sau a unui alt document ce confirmă calificarea specialistului invitat la muncă, tradusă în limba de stat și legalizată sau apostilată în condițiile legislației în vigoare, iar în cazul în care străinii se angajează în domeniul educației/ sănătății – și avizul autorităților competente ale Republicii Moldova;
• 2 fotografii recente (30×40 mm) color, pe fundal deschis și uniform.

În cazul nerespectării termenului de depunere a actelor pentru prelungirea dreptului la muncă stipulat la alin.(11), art.7 al Legii nr.180-XVI din 10.07.2008 cu privire la migrația de muncă, angajatorul sau reprezentantul acestuia trebuie să depună actele pentru acordarea dreptului la muncă străinului, respectând procedura generală.

d. Viza de angajare

Pentru acordarea dreptului la muncă și a dreptului de ședere provizorie în scop de muncă lucrătorilor detașați, conducătorul întreprinderii/organizației/instituției din Republica Moldova sau reprezentantul acestuia, împuternicit în conformitate cu legislația în vigoare, trebuie să depună următoarele acte:

a) o cerere de către întreprinderii/organizației/instituției privind acordarea dreptului la muncă lucrătorului detașat adresată Agenției Naționale, precum și o cerere privind acordarea dreptului de ședere provizorie în scop de muncă, adresată autorității competente pentru străini;

b) copia avizului favorabil de detașare eliberat de Agenția Națională;

c) cererea-chestionar a lucrătorului detașat;

d) copia contractului de executare a lucrărilor și/sau prestare a serviciilor;

e) copia actului de detașare a lucrătorului de către un angajator persoană juridică străină la un angajator persoană juridică din Republica Moldova, tradusă în limba de stat și legalizată în modul stabilit;

f) copia actului de identitate național al cetățeanului străin, cu mențiunile corespunzătoare privind trecerea frontierei de stat, în conformitate cu legislația în vigoare;

g) 2 fotografii recente (30×40 mm) color, pe fundal deschis și uniform.
2. Recunoașterea calificărilor profesionale

Republica Moldova recunoaște calificările profesionale ale statului român.
3. Soluționarea litigiilor de muncă

a. Cererea privind soluționarea litigiului individual de muncă se depune în instanța de judecată:

• în termen de 3 luni de la data la care salariatul a aflat sau trebuia să afle despre încălcarea dreptului său;
• în termen de 3 ani de la data apariției dreptului respectiv al salariatului, în situația în care obiectul litigiului constă în plata unor drepturi salariale sau de altă natură, ce i se cuvin salariatului.

Cererile depuse cu nerespectarea, din motive întemeiate, a condițiilor prevăzute mai sus pot fi repuse în termen de instanța de judecată. Aceasta va convoca părțile litigiului în termen de 10 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii. Instanța de judecată va examina cererea de soluționare a litigiului individual de muncă în cel mult 30 de zile lucrătoare de la data înregistrării acesteia și va pronunța o hotărâre, care poate fi supusă apelului conform Codului de procedură civilă.

Instanța de judecată va remite hotărârea părților în termen de 3 zile lucrătoare de la data pronunțării. Angajatorul este obligat să pună în executare de îndată, hotărârea  instanței de judecată privind restabilirea drepturilor salariatului ce decurg din raporturile de muncă și din alte raporturi legate de acestea.

b. În cazul litigiilor colective de muncă: Prin procedură de conciliere se înțelege examinarea conflictului colectiv de muncă, în scopul soluționării lui, în cadrul unei comisii de conciliere.

În toate cazurile în care există premisele declanșării unui conflict colectiv de muncă, reprezentanții salariaților au dreptul  de a cere stabilirea unor noi condiții de muncă sau modificarea celor existente, purtarea negocierilor colective, încheierea, modificarea și executarea contractului colectiv de muncă.

Pretențiile salariaților sunt înaintate angajatorului (reprezentanților acestuia) în formă scrisă. Acestea trebuie să fie motivate și să conțină referiri concrete la normele legislației în vigoare, care au fost încălcate. Copiile documentelor înaintate de salariați pot fi remise, după caz, autorității ierarhic superioare, patronatelor, sindicatelor de ramură, autorităților publice centrale și locale. Angajatorul este obligat să răspundă în scris reprezentanților salariaților în termen de 5 zile lucrătoare de la data înregistrării cererilor.

Procedura de conciliere se desfășoară între părțile litigiului, în cadrul unei comisii de conciliere, care se constituie dintr-un număr egal de reprezentanți ai părților conflictului, la inițiativa uneia dintre acestea. Comisia de conciliere se constituie ad hoc, ori de câte ori apare un conflict colectiv de muncă.

În situația în care părțile litigiului nu au ajuns la o înțelegere sau nu sunt de acord cu decizia comisiei de conciliere, fiecare are dreptul să depună, în termen de 10 zile lucrătoare de la data adoptării deciziei sau primirii informației respective, o cerere de soluționare a conflictului în instanța de judecată. Instanța va convoca părțile în termen de 10 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii și va examina solicitarea în termen de cel mult 30 de zile lucrătoare de la înregistrării. Ulterior.va pronunța o hotărâre, care poate fi supusă căilor de atac conform Codului de procedură civilă. Decizia va fi remisă părților în termen de 3 zile lucrătoare de la data pronunțării.. Cererile privind soluționarea conflictelor colective de muncă referitoare la constatarea nulității contractului colectiv de muncă, a convenției colective sau a unor clauze ale acestora pot fi depuse de părți la instanțele de judecată, începând cu data semnării contractului colectiv de muncă sau a convenției colective.

Cererile privind soluționarea conflictelor colective de muncă referitoare la constatarea legalității grevei pot fi depuse de părți la instanțele de judecată începând cu data declarării grevei.

Desfacerea contractelor de muncă

Condițiile privind desfacerea contractelor de muncă se regăsesc în legea 154/28.03.2003, dintre care enumerăm:.

Desfacerea contractului individual de muncă (indiferent de durată) din inițiativa angajatorului este posibilă în următoarele situații:

• rezultatul nesatisfăcător al perioadei de probă;
• lichidarea unității sau încetarea activității angajatorului persoană fizică;
• reducerea numărului sau a statelor de personal din unitate;
• salariatul nu corespunde funcției deținute sau muncii prestate din cauza stării de sănătate, în conformitate cu certificatul medical;
• salariatul nu corespunde funcției deținute sau muncii prestate ca urmare a calificării insuficiente, confirmate prin hotărâre a comisiei de atestare;
• schimbarea proprietarului unității (în privința conducătorului unității, a adjuncților săi, a contabilului-șef);
• încălcarea repetată, pe parcursul unui an, a obligațiilor de muncă, dacă anterior au fost aplicate sancțiuni disciplinare;
• absența de la locul de muncă, fără motive întemeiate, mai mult de 4 ore consecutiv;
• prezentarea la locul de muncă în stare de ebrietate sau sub influența narcoticelor;
• săvârșirea unei infracțiuni care afecteazăpatrimoniul unității, stabilită prin hotărâre a instanței de judecată sau a altei autorități administrative;
• comiterea unor acte sau fapte care pot duce la pierderea încrederii angajatorului față de salariatul care are în gestiune valori bănești sau materiale;
• semnarea de către conducătorul unității (filialei, subdiviziunii), adjuncții săi sau contabilul-șef a unui act juridic care a cauzat prejudicii materiale unității;
• prezentarea de către salariat, la încheierea contractului individual de muncă, a unor documente false;

Cine suportă cheltuielile de repatriere ale angajaților

Suportarea cheltuielilor privind repatrierea sunt supuse negocierii în cadrul contractului colectiv de muncă.
4. Sistemul național de sănătate

Informații detaliate se regăsesc pe portalul www.cnas.gov.md
5. Alte informații utile

Autoritățile locale cu competențe în domeniul muncii și securității sociale sunt: Ministerul Muncii, Protecției sociale și familiei, Ministerul Sănătății și Agenția națională pentru ocuparea forței de muncă.

Alte linkuri utile:

• http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&id=326757;
• http://www.mmpsf.gov.md;
• http://www.anofm.md

Ameninţări teroriste

Riscul ameninţărilor teroriste în Republica Moldova este scăzut, însă cetăţenii români trebuie să aibă în vedere riscurile globale pe care fenomenul terorist le poate produce oriunde în lume.

Vă recomandăm să urmăriţi în permanenţă anunţurile şi recomandările făcute de autorităţile locale şi să accesaţi periodic pagina web a Ministerului român al Afacerilor Externe (www.mae.ro).

Siguranţă si criminalitate

Nu sunt recomandate călătoriile în sau prin Transnistria („Republica Moldovenească Nistreană”).

În condiţiile în care această regiune nu se află sub controlul de facto al autorităţilor moldoveneşti, Ambasada României de la Chişinău şi oficiile consulare româneşti nu pot asigura asistenţa şi protecţia consulară a cetăţenilor români aflaţi în dificultate.

Cetăţenii străini pot fi victime ale infracţiunilor de furt, tâlhărie, înşelăciune.

Recomandări generale:

• evitaţi frecventarea zonelor periferice ale oraşelor pe timpul nopţii;
• păstraţi documentele şi valorile personale, biletele de călătorie,banii sau cărţile de credit în locuri sigure şi nu le expuneţi în mod vizibil asupra dumneavoastră sau în maşini;
• evitaţi parcarea, pe timpul nopţii, a autoturismelor în alte locuri decât în parcările special amenajate şi păzite;
• evitaţi locurile aglomerate;
• evitaţi achiziţionarea bunurilor de valoare de la persoane fizice necunoscute;
• maşinile trebuie încuiate şi asigurate cu sisteme de alarmă;
• schimbul valutar este indicat să fie efectuat numai la bănci sau la case de schimb valutar autorizate;
• pentru ieşirile în oraş, în special în zonele aglomerate, vă recomandăm ca documentele personale să fie lăsate la hotel şi să păstraţi la dumneavoastră o copie a actelor de identitate (paşaport, permis de şedere);
• este indicat să fie solicitat bonul sau factura de plată în cazul cumpărăturilor efectuate;
• în cazul în care călătoriţi cu autobuzul sau trenul, vă recomandăm să aveţi bagajele în atenţie pe întreaga durată a călătoriei.

 

În cazul unor incidente care afectează siguranţa persoanei sau a bunurilor, vă recomandăm să contactaţi cea mai apropiată unitate de poliție, precum şi Ambasada României la Chişinău sau, după caz, oficiile consulare ale României în Republica Moldova: Consulatul General al României la Bălţi şi Consulatul General al României la Cahul.

Autorităţile locale pot fi apelate la următoarele numere de urgenţă:

• 902 – Poliţia
• 903 – Salvarea

Apelează rapid numerele de urgență din Republica Moldova!

Dacă sunteţi victima unei infracţiuni:

• Trebuie să vă adresaţi exclusiv poliţiei;
• În aceste cazuri, conform legislaţiei locale, se deschide un dosar penal, în cadrul cercetărilor ulterioare urmând a fi identificat autorul;
• Procedurile presupun, pe lângă declaraţia scrisă a victimei în faţa reprezentantului poliţiei, citări ulterioare pentru completarea declaraţiei sau clarificarea unor detalii survenite în timpul cercetărilor.

Sistemul medical

Recomandăm tuturor cetăţenilor români care călătoresc în Republica Moldova să încheie poliţe de asigurare medicală de călătorie, care să acopere cheltuielile medicale pentru intervenţiile de urgenţă, tratament şi evacuare.

Asigurările medicale de călătorie sunt acceptate de unităţile medicale, fiind necesară însă confirmarea prealabilă a plăţii de către firma de asigurare română.

Circulaţia auto

Legislaţia rutieră din Republica Moldova este similară

Începând cu anul 2015, proprietarii autoturismelor înmatriculate în România trebuie să achite, la intrarea în regiunea transnistreană a Republicii Moldova, contravaloarea unei polițe de asigurare de răspundere civilă auto eliberată de „autoritățile” de facto.

Polițele de asigurare vor putea fi obținute la intrarea în regiunea transnistreană (costurile polițelor, pe categorii de vehicule și perioadă de valabilitate sunt detaliate aici).

Începând cu anul 2015, nu mai pot fi utilizate în regiunea transnistreană a Republicii Moldova „cărțile verzi” eliberate de companiile românești de asigurări sau polițele de asigurare emise de companiile de profil din Republica Moldova.

• Starea drumurilor:

Infrastructura rutieră nu este foarte dezvoltată, iar calitatea drumurilor este în general destul de precară.

Conducerea sub influența băuturilor alcoolice este interzisă, concentraţia permisă de alcool în sânge este de 0.15 mg/l  0.3 g/l. Permisul de conducere poate fi suspendat pentru o perioadă de maximum 90 de zile, iar pentru niveluri mari ale alcoolemiei se aplică pedepse cu închisoarea.

• Limitele admise de viteză sunt :
  • 50 km/h în localităţi;
  • 90 km/h în afara localităţilor;
  • conform limitelor existente pe diferite segmente de drum, stabilite conform legii.
• Folosirea centurii de siguranţă

Folosirea centurii de siguranţă este obligatorie atât în localităţi, cât şi în afara acestora.

• Parcarea

Parcarea este permisă în locurile special amenajate, dar şi pe drumurile publice în situaţia în care nu există indicatoare rutiere de interdicţie.

• Permisul de conducere

Permisul de conducere românesc este recunoscut în Republica Moldova, dacă este în termenul de valabilitate.

• Informaţii pentru cazurile de accident de circulaţie

În cazul accidentelor rutiere, indiferent de gravitatea lor, trebuie să vă adresaţi poliției locale și să aşteptaţi sosirea unui echipaj.

Este interzisă schimbarea poziţiei autovehiculului sau deplasarea acestuia de la locul producerii accidentului înainte de sosirea agenţilor de circulaţie.

Telefoane utile:

• Direcţia Poliţiei Rutiere: 022.255920, 022.255200
• Serviciul Poliţiei Rutiere Chişinău: 272173, 271095, 271742.

Principiile generale de reglementare valutară în Republica Moldova, drepturile şi obligaţiile persoanelor privind importul şi exportul valorilor valutare, inclusiv numerarului în valută străină şi în monedă naţională, sunt stabilite prin Legea nr. 62-XVI din  21.03.2008 (capitolul III) privind reglementarea valutară.

Reguli pentru persoane fizice rezidente şi nerezidente

Forma de declarare	Suma în valută străină sau echivalentul în monedă naţională
Declarare în scris	La intrare	La ieşire
Opţional	până la 10000 Euro	până la 10000 Euro
Obligatoriu	peste 10000 Euro	de la 10000 până la 50000 Euro  (*)

 

(*) cu condiţia prezentării documentelor justificative pentru suma ce depăşeşte 10000 de euro (sau echivalentul lor),anume:

• actele vamale ce confirmă introducerea mijloacelor băneşti în Republica Moldova; şi/sau
• autorizațiile pentru scoaterea mijloacelor băneşti din Republica Moldova, eliberate de băncile licenţiate şi/sau de Banca Naţională a Moldovei.

 

Intrarea în Republica Moldova

Introducerea în Republica Moldova a numerarului în monedă naţională, precum şi numerarului şi cecurilor de călătorie în valută străină nu este supusă limitelor.

• Nu se admite introducerea în/scoaterea din Republica Moldova a numerarului în monedă naţională, precum şi a numerarului şi cecurilor de călătorie în valută străină în bagajul neînsoţit de către persoana fizică.

 

Persoane juridice

Introducerea în/scoaterea din Republica Moldova a numerarului în valută străină,în monedă naţională şi a cecurilor de călătorie în valută străină se permite persoanelor juridice în cazuri stabilite în art. 30 din Legea nr. 62-XVI din  21.03.2008 privind reglementarea valutară.

Introducerea în/scoaterea din Republica Moldova a numerarului se efectuează prin intermediul persoanelor fizice reprezentanţi ai persoanelor juridice în cauză.

 

INTRODUCEREA ŞI SCOATEREA MĂRFURILOR

Informaţii detaliate cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoanele fizice sunt prevăzute în următoarele acte normative:

• Legea Republicii Moldova  cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizicenr. 1569-XV din 20.12.2002
• Hotărârea Guvernului despre aprobarea Regulamentului cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Moldovei de către persoanele fizice nr.1185 din 30 septembrie 2003
• Ordinul Serviciului Vamal cu privire la aprobarea Regulamentului privind vămuirea bunurilor trecute peste frontiera vamală a Republicii Moldova de către persoane fizice şi a unor formulare tipizate nr. 56-O  din  21.02.2008
• Ordinul Serviciului Vamal cu privire la stabilirea cantităţii produselor alimentare introduse de către persoanele fizice care pot fi calificate ca „produse alimentare de necesitate personală” nr. 456-O din 15.12.2008.

 

Lista mărfurilor a căror introducere este permisă, o singură dată,  fără achitarea drepturilor de import (persoane fizice):

• 5 litri de bere fabricată din malţ;
• 2 litri de vinuri naturale din struguri, inclusiv vinuri alcoolizate; must din struguri, altul decît cel de la poziţia 2009; vermuturi; băuturi alcoolice tari, lichioruri şi alte băuturi spirtoase;
• 50 bucăți țigări de foi, trabucuri;
• 200 bucăți țigări din tutun sau din substituenţi de tutun;
• carburanţi pentru mijlocul de transport auto, cu condiţia că aceştia se află în rezervoarele mijlocului de transport cu care persoana intră pe teritoriul Republicii Moldova;
• 3 obiecte din piele: articole de voiaj, genţi şi alte produse similare;
• 1 bucată blănuri naturale şi articole din blană; blănuri artificiale;
• 3 articole şi accesorii de îmbrăcăminte, tricotate şi croşetate și alte 3, diferite de cele tricotate sau croşetate;
• 2 perechi încălțăminte;
• 1 maşină de prelucrare automată a datelor şi părţi ale acestora;
• 1 magnetofon, radiomagnetofon, radiomagnetofon auto, player audio;
• 1 aparat video de înregistrat sau de reprodus, chiar încorporând un receptor de semnale video;
• 1 aparat de fotografiat sau cameră video;
• 2 aparate de emisie care încorporează un aparat de recepţie pentru radiofonia celulară (telefon mobil);
• 1 instrument sau aparat optic, fotografic, cinematografic;
• 3 ceasuri de toate tipurile;
• 4 ochelari (de corecţie, de protecţie sau altele) şi articole similare.

Valoarea în vamă pentru mărfurile introduse de către persoane fizice se stabileşte conform Ordinului SV privind monitorizarea tranzacţiilor comerciale de import nr. 361-O din 25.09.2007.

 

TRIMITERILE POŞTALE INTERNAŢIONALE

Toate mărfurile trecute peste frontiera vamală prin intermediul TPI (trimiterilor poştale internaţionale), cu excepţiile prevăzute de legislaţie, sunt supuse controlului vamal.

Trimiterile poştale internaţionale sunt supuse controlului vamal, prin verificarea datelor din declaraţia vamală sau din alte documente, în baza cărora se face verificarea, inspecția vamală şi alte forme de control vamal, prevăzute de legislaţia Republicii Moldova.

Potrivit alin. (3) al art. 201 al Codului Vamal, autoritățile vamalepot efectua controlul mărfurilor expediate prin poşta internaţională, în lipsa declarantului, altor titulari de drepturi asupra mărfurilor şi a mijloacelor de transport, precum şi a reprezentanţilor acestora.

Controlul vamal al coletelor internaţionale se efectuează conform cap.V, secţiunea 28 al Codului Vamal al RM.

Controlul vamal al trimiterilor poştale internaţionale se efectuează în zonele de control vamal ale Centrelor Poştale din teritoriu, de către colaboratorul vamal, în prezenţa operatorului poştal.

 

Import persoane fizice:

• În conformitate cu prevederile legii nr. 1569 din 20.12.2002, cu privire la importul în cazul persoanelor fizice acestea au dreptul de a primi bunuri, prin intermediul trimiterilor poştale internaţionale, fără achitarea drepturilor de import, cu condiţia ca valoarea lor în vamă (costul bunului + taxa de transport) să nu depășească suma de 300 Euro şi să nu fiedestinate activităţii comerciale sau de producţie. În cazul în care valoarea în vamă a mărfurilor depăşeşte limita neimpozabilă de 300 de Euro, drepturile de import se vor calcula pornind de la valoarea mărfurilor în vamă.
• Coletele cu bunuri care sunt scutite de achitarea drepturilor de import şi procedurii de vămuire, sunt puse în libera circulaţie fără un document special, însă pe actele de însoţire a coletului e necesară aplicarea ştampilei personale a colaboratorului vamal, de la sectorul vamal respectiv.
• Coletele cu bunuri pentru care urmează să fie achitate drepturile de import se supun procedurii de inspecție și taxare vamală.

 

Exportul în cazul persoanelor fizice:

În conformitate cu prevederilelegii nr. 1569 din 20.12.2002, persoanele fizice au dreptul de a scoate de pe teritoriul Republicii Moldova:

• bunuri, indiferent de valoarea lor (inclusiv cele expediate prin intermediul trimiterilor poştale internaţionale sau bagajelor neînsoţite), fără achitarea drepturilor de export, cu condiţia declarării lor în modul stabilit şi dacă aceste bunuri nu sunt destinate activităţii comerciale sau de producţie;
• bunuri (inclusiv cele expediate prin intermediul trimiterilor poştale internaţionale sau bagajelor neînsoţite) destinate activităţii comerciale sau de producţie a căror valoare în vamă nu depăşeşte suma de 100 000 Euro, cu condiţia respectării măsurilor de politică economică, achitării drepturilor de export şi declarării în modul stabilit.

Utilizarea cărţilor de credit

În Republica Moldova, sistemul de plată prin cărţi de credit este implementat în marile magazine și în supermarketuri.

Unităţile bancare asigură şi transferuri bancare din străinătate către persoane fizice aflate temporar pe teritoriul moldovean.

Regimul animalelor de companie

Intrarea în Republica Moldova a animalelor de companie se face în baza paşapoartelor eliberate de autorităţile române abilitate, în care să fie consemnate vaccinările animalelor.

La punctele de frontieră se efectuează un control sanitar-veterinar, ce presupune, pe lângă verificarea documentului menţionat, un control al animalului.

Pentru controlul respectiv se percepe taxă.

Nu există obligativitatea instituirii carantinei pentru animalele de companie.