Fenomenul fast-fashion și implicațiile asupra mediului

Fenomenul fast-fashion și implicațiile asupra mediului InfoCons Protectia Consumatorului

Fenomenul de fast-fashion este o adevărată problemă în termeni de sustenabilitate. Cu tendințe noi la prețuri accesibile, ce se schimbă constant, tentația de a cumpăra cele mai noi produse de pe piață poate fi copleșitoare. Dar oare știți ce impact are acest prost obicei asupra amprentei noastre de carbon?

Industria fashion s-ar putea să nu fie prima care să ne vină în minte ca fiind un utilizator gigant de combustibili fosili. Însă, în prezent, moda este responsabilă pentru aproximativ 10% din producția globală de dioxid de carbon – mai mult decât zborurile internaționale și transportul maritim la un loc, conform Programului Națiunilor Unite pentru Mediu.

Dacă luăm în considerare întregul ciclu de viață al unui articol de îmbrăcăminte, de la fabricare la transport, ajungând în cele din urmă la stadiul de deșeu, în total, 1,2 miliarde de tone de emisii de carbon sunt produse de această industrie anual. Având ca opțiune în majoritatea magazinelor aceste haine produse din materiale sintetice, care sfârșesc aruncate după doar câteva purtări, nu e de mirare fenomenul de supraconsum și supraproducție.

Citeste si : Garanțiile pentru produse cu defecte

Pe lângă emisiile de carbon, industria fashion are impact în același timp și asupra consumului de apă și a folosirii suprafețelor mari de pământ pentru a crește bumbacul sau alte fibre textile. Studii efectuate de UE arată că, pentru producția unui singur tricou de bumbac sunt necesari aproximativ 2,700 litri de apă, o cantitate care în mod normal ar fi consumată de un om în 2 ani și jumătate. De asemenea, același studiu estimează că producția de textile este responsabilă pentru aproximativ 20% din poluarea globală a apei, cauzată în urma proceselor de vopsire și finisare. Spălarea hainelor sintetice (cele mai comune materiale fiind poliesterul și elastanul) este și ea responsabilă pentru 35% din microplasticele primare eliberate în mediu.

Există un motiv pentru care industria fashion iubește poliesterul. Este rezistent și versatil, fiind folosit pentru a crea orice, de la haine de sport la jachete din blană artificială. În percepția unora, folosirea acestui material ar fi mai sustenabilă decât a unor fibre naturale textile, întrucât procesul de producție nu necesită la fel de multă apă sau teren destinat cultivării. Din punctul nostru de vedere, această afirmație este eronată, poliesterul necesitând o cantitate mare de energie pentru a fi prelucrat. De exemplu, în 2015, producția de poliester destinat hainelor a emis 282 de miliarde de tone de dioxid de carbon, triplu față de cea a bumbacului.

În general, hainele din magazine conțin poliester combinat cu alte materiale precum bumbacul, pentru ca textura lor să fie una confortabilă. Problema este, însă, că acest amestec de textile face procesul de reciclare mult mai dificil, ca să nu mai menționăm că transformarea lor în fibre reutilizabile se face cu ajutorul unor solvenți chimici (în separarea materialelor). De altfel, mai puțin de 1% din hainele colectate la nivel mondial pentru reciclare sunt folosite pentru a crea noi articole de îmbrăcăminte.

Revenind la implicațiile industriei asupra amprentei de carbon, Potrivit Agenției Europene de Mediu, în 2017, achizițiile de produse textile în UE au generat aproximativ 654 kg de emisii de CO2 pe persoană.

Citește și : Restaurantele trebuie să afișeze ingredientele , declarația nutrițională și aditivii pentru preparate

Am selectat un articol vestimentar și 3 materiale diferite din care acesta este confecționat pentru a trage singuri concluziile legate de amprenta de carbon, chiar dacă diferențele sunt destul de mici vorbind despre emisiile de CO2 ale unei singure bucăți. Astfel, o rochie din bumbac va avea un factor de emisie de 49,8 kg CO2e/bucată, una din vâscoză va emite 44,9 kg CO2e/bucată, pe când o rochie făcută din poliester, 51,9 kg CO2e/bucată.

Odată cu informarea și educarea consumatorului, considerăm că modul în care producția de haine este realizată se va schimba, iar brandurile vor propune alternative și practici mai sustenabile decât au făcut-o până acum. Unele dintre ele au început deja acest angajament:

  • Levi’s- colecție de blugi folosind 100% bumbac provenit din surse sustenabile și reciclarea blugilor vechi ca material izolant
  • Patagonia- promite materiale sustenabile și își ajută clienții să își repare hainele în loc să cumpere articole noi
  • H&M Conscious- o colecție care folosește materiale precum bumbacul organic și poliesterul reciclat. Clienții pot, de asemenea, să recicleze hainele nedorite în magazinele H&M și să obțină o reducere pentru achizițiile viitoare.
  • Ralph Lauren- folosește sticle de apă reciclate și utilizează coloranți care nu necesită apă în procesul de aplicare. De asemenea, sunt transparenți în raportarea non-financiară
  • Columbia- Jachetele Outdry Eco sunt fabricate din sticle de apă reciclate, nu folosesc coloranți, economisind peste 50 de litri de apă per jachetă și au un finisaj hidrofug fără a folosi compuși dăunători mediului

 

 

Autor : Grama Teodora, Econos

Pe același subiect

Distribuie

InfoCons (www.infocons.ro) – Asociație Națională de Protecția Consumatorilor, unica organizație din România cu drepturi depline în Consumers International, este o asociație de consumatori neguvernamentală, apolitică, reprezentativă, de drept privat, fără scop lucrativ, cu patrimoniu distinct și indivizibil, independentă, întemeiată pe principii democratice, ce apără drepturile consumatorilor – membră fondatoare a Federației Asociațiilor de Consumatori.

Fii informat! Ia atitudine! Cunoaște-ți drepturile și exercită-le apelând 021 9615!* din orice rețea fixă sau mobilă sau *9615** din orice rețea mobilă!

**Număr de telefon apelabil din orice rețea fixă sau mobilă cu tarif normal în rețeaua Telekom
***Număr de telefon apelabil din orice rețea mobilă cu tarif normal