Ce E-uri găsești în aproape fiecare burger de la restaurant ? Lista aditivilor frecvenți pe care nu o vezi pe meniu – Alegi bine , te simți bine !

Ce E-uri găsești în aproape fiecare burger de la restaurant ? Lista aditivilor frecvenți pe care nu o vezi pe meniu – Alegi bine , te simți bine !

 

InfoCons a realizat în parteneriat cu Declaratie-Nutritionala.ro un studiu cu privire la ingredientele și valorile nutriționale ale produselor tip burgeri comercializați în restaurante. Deși burgerul este perceput ca un preparat simplu — chiflă, carne, brânză, legume și sos — lista de aditivi alimentari care stau în spatele lui este surprinzător de lungă și, cel mai important, invizibilă pentru consumator în momentul comenzii.

Aditivii nu provin dintr-un singur ingredient, ci se cumulează din fiecare componentă: chifla, carnea marinată, brânza topită, baconul, sosurile și murăturile aduc, fiecare, propriul set de E-uri. Rezultatul este un preparat care poate conține zeci de aditivi diferiți, fără ca cel care îl comandă să aibă acces la această informație. Tocmai de aceea, InfoCons pune accent pe identificarea și explicarea aditivilor frecvenți, astfel încât orice consumator mediu informat să înțeleagă ce mănâncă și să poată alege în cunoștință de cauză.

InfoCons Protecția Consumatorilor te informează despre numărul de aditivi alimentari 

Deși porția obișnuită variază între 300 și 680 grame , numărul aditivilor prezenți diferă semnificativ de la un preparat la altul:

• Minim : 8 aditivi pe porție
• Mediu : 10 aditivi pe porție 
• Maxim : 24 aditivi pe porție

InfoCons Protecția Consumatorilor te informează despre aditivii frecvent întâlniți

• Conservant :
  • E250 – Aditiv alimentar din categoria conservanţilor, produs prin procedee chimice din azotatul de sodiu sau extras din zăcăminte naturale, deoarece se prezintă şi ca mineral natural. Este o pulbere de culoare albă, eficientă împotriva bacteriei Clostridium botulinum. În stomac, în prezenţa proteinelor, nitriţii formează nitrozamine, substanţe cu potenţial cancerigen. De asemeni, ei reacţionează cu hemoglobina, distrugând-o. Hemoglobina copiilor, în comparaţie cu hemoglobina adulţilor este mult mai sensibilă faţă de nitriţi, motiv pentru care copiii nu ar trebui să consume produse conţinând acest aditiv. Se recomandă citirea cu atenţie a etichetelor de pe alimente.
  • E220 – Aditiv alimentar din categoria conservanţilor naturali, utilizat încă din cele mai vechi timpuri în imperiul Roman şi Egiptul antic. Este un gaz incolor, obţinut prin arderea sulfului. Acest gaz se dizolvă în faza apoasă a alimentului supus conservării şi formează agentul reactiv, cu condiţia ca alimentul să aibă pH acid (mai mic decât 7). Astfel se previn degradările enzimatice şi bacteriene. Fiind oxidant, se mai utilizează şi ca agent de albire pentru făină, dar, în general el modifică (oxidează) culoarea naturală a alimentelor şi reduce cantitatea de vitamine din acestea. Prin încălzirea alimentului, aditivul se elimină sub formă de gaz. Când este ingerat, se descompune în ficat în sulfaţi inofensivi şi este eliminat prin urină.
  • E211 – Aditiv alimentar din categoria conservanţilor chimici, prezent în mod natural în fructele sub formă de boabe, ciuperci, scorţişoară, cuişoare etc. Pentru uz industrial, se obţine prin procedee chimice din toluen.
    Acidul benzoic şi benzoaţii sunt utilizaţi în calitate de conservanţi împotriva drojdiilor şi mucegaiurilor, în produsele acide. Nu sunt foarte eficienţi împotriva bacteriilor şi ineficienţi în produse cu pH mai mare de 5 (uşor acide sau neutre). Dozele prea mari conferă un gust acru exagerat.
    Benzoaţii se mai utilizează şi în combinaţie cu sorbaţii în produse precum băuturile aromate nealcoolice (răcoritoare), băuturi alcoolice slabe, concentrate lichide de ceai (utilizate la dozatoare), unele produse conservate din fructe şi legume, gemuri şi jeleuri cu conţinut scăzut de zahăr, măsline şi produse pe bază de măsline, produse din peşte, crustacee, creveţi, moluşte, sosuri emulsionate şi neemulsionate, condimente, mirodenii, muştar, salate preparate, deserturi pe bază de produse lactate netratate termic, la conservarea ouălor în stare lichidă, în alimente dietetice pentru scopuri medicale speciale, suplimente alimentare lichide şi gumă de mestecat.
  • E202 – Aditiv alimentar din categoria conservanţilor. Pentru uz industrial se obţine prin procedee chimice, fiind sarea de potasiu a acidului sorbic E 200.
    Este bun conservant în special faţă de mucegaiuri şi drojdii, nefiind eficient împotriva bacteriilor. Prezintă activitate optimă la pH mai mic de 6,5 (produse acide şi uşor acide). Sorbaţii se mai utilizează şi în combinaţie cu benzoaţii în produse precum băuturile aromate nealcoolice (răcoritoare), băuturi alcoolice slabe, concentrate lichide de ceai (utilizate la dozatoare), unele produse din fructe şi legume conservate, gemuri şi jeleuri cu conţinut scăzut de zahăr, măsline şi produse pe bază de măsline, produse din peşte, crustacee, creveţi, moluşte, sosuri emulsionate şi neemulsionate, condimente, mirodenii, muştar, salate preparate, deserturi pe bază de produse lactate netratate termic, la conservarea ouălor în stare lichidă, în alimente dietetice pentru scopuri medicale speciale, suplimente alimentare lichide şi gumă de mestecat.
  • E1105 – Aditiv alimentar cu rol de conservant. Se utilizează conform cantităţilor prevăzute de reţete numai în vin şi în brânzeturi maturate.
    Este o enzimă care se găseşte în mod natural în sistemul imunitar uman, în salivă, lacrimi sau în albuşul de ou. Acţiunea conservantă se bazează pe capacitatea sa de a distruge peretele celular al unor bacterii cum ar fi Salmonella, E. coli sau Pseudomonas. Pentru uz alimentar se obţine din albuş de ou. 
  • E260 – Aditiv alimentar din categoria conservanţilor naturali, dar folosit şi ca aromatizant, obţinut prin fermentarea zahărului, melasei sau alcoolului, ori prin sinteză chimică din aldehidă acetică. Adăugat în maioneză, inactivează bacteria Salmonella. 
• Antioxidant
  • E300 – Aditiv alimentar din categoria antioxidanţilor, regăsit în mod natural în majoritatea fructelor şi legumelor şi cunoscut sub denumirea de Vitamina C. Fiind un component natural al alimentelor, acidul ascorbic are un rol de neînlocuit în buna desfăşurare a tuturor proceselor biochimice care au loc la nivelul organismului uman, rol pe care, din păcate, aditivul E 300 nu îl poate înlocui.
    Acesta este un produs industrial sintetizat prin fermentaţia glucozei, urmată de o oxidare chimică, ce nu poate fi utilizat drept supliment vitaminic. 
  • E301 – Aditiv alimentar din categoria antioxidanţilor, având şi proprietăţi de stabilizare a culorii produselor. Este sarea de sodiu a acidului ascorbic E 300, adăugându-se conform cantităţilor prevăzute în reţete în lapte parţial sau total deshidratat, în legume şi fructe refrigerate, congelate sau conservate, în produse de panificaţie şi paste făinoase, în preparate din carne tocată proaspătă, în bere, sucuri, nectaruri şi concentrate din fructe. 
  • E385 – Aditiv alimentar cu funcţie de antioxidant, emulgator, sechestrant şi conservant. Se regăseşte în băuturi alcoolice şi nealcoolice, în produse din legume, fructe, peşte, carne, ouă, grăsimi emulsionate şi neemulsionate, în produse conservate prin fermentare, congelare sau uscare, în sosuri, condimente, concentrate pentru băuturi preparate de dozatoare automate, gemuri, jeleuri, creme, glazuri şi umpluturi pentru produse de patiserie, fructe uscate, deserturi pe bază de cereale sau amidon etc. Nu este permis în alimentele destinate sugarilor şi copiilor mici.
    Acest compus sintetic nu se metabolizează, fiind excretat prin urină. Are utilizări industriale foarte variate, datorită proprietăţii sale de a forma compuşi stabili cu ionii metalici, cum sunt cei de calciu, magneziu, mangan, cupru, plumb, fier, mercur etc. . Aceeaşi acţiune are loc şi la nivelul organismului uman, fiind utilizat în medicină pentru tratarea hipercalcemiei, a intoxicaţiilor cu mercur sau plumb, a talasemiei (excesul de fier). 
• Coloranți : 
  • E160a – Aditivi alimentari din categoria coloranţilor naturali, obţinuţi din morcovi. Sunt insolubili în apă, iar gama de culori variază de la galben la oranj, în funcţie de solventul utilizat la extracţie. Este permisă utilizarea în toate tipurile de produse alimentare, conform cantităţilor prevăzute de reţete.
  • E160c – Aditiv alimentar din categoria coloranţilor naturali, obţinut din ardei roşu – Capsicum annuum. Conferă culoare roşu închis, fiind utilizat atât pentru funcţia de colorant, cât şi pentru cea de aromatizant, în dozele prevăzute de reţete. Este utilizat în cârnați, salamuri, pateuri. 
• Indulcitori
  • E954 – Aditiv alimentar cu rol de îndulcitor artificial. Deşi are un gust remanent neplăcut, amărui metalic, zaharina a fost folosită pe scară largă, atât de diabetici, cât şi în industria alimentară, fiind de 300-500 de ori mai dulce decât zahărul. Fiind un îndulcitor intens şi fără calorii, care nu produce carii dentare, se adaugă în băuturi alcoolice şi nealcoolice aromatecât şi în snacksuri şi deserturi cu valoare energetică redusă, fără adaos de zahăr, pe bază de apă, lapte, amidon, cacao, grăsimi, ouă, cereale sau fructe, în produse de cofetărie cu valoare energetică scăzută şi fără adaos de zahăr. Se utilizează în conserve din legume sau fructe, gemuri, jeleuri, marmelade, alte paste tartinabile, în sosuri, muştar, salate, supe, conserve şi semiconserve de peşte, crustacee sau moluşte, produse fine de brutărie etc.Pentru mascarea gustului remanent neplăcut, zaharina se combină cu alţi îndulcitori sintetici.
  • E955 – Aditiv alimentar cu rol de îndulcitor, obţinut prin procedee chimice din zahărul obişnuit. fiind de 600 de ori mai dulce decât zahărul, foarte stabilă la orice pH şi la temperaturi înalte, cât şi în timp, permiţând astfel utilizarea ei într-o gamă foarte variată de produse alimentare, cu termen de valabilitate mare. De asemeni, gustul sucralozei este identic cu cel al zahărului (exceptând o tentă răcoritoare, mentolată), neavând nevoie să fie combinată cu alţi îndulcitori. Este totodată un îndulcitor fără calorii, dar, deoarece are o capacitate de îndulcire foarte mare, pentru a putea fi utilizată ca înlocuitor de zahăr pentru uzul curent (în pliculeţe predozate), ea se amestecă cu dextrină sau maltodextrină, componente care aduc un aport caloric destul de însemnat şi nedorit de cei ce urmează diete hipocalorice. Este permisă utilizarea ei în berea cu valoare energetică scăzută, în supe concentrate, băuturi alcoolice şi nealcoolice aromate, in preparate şi deserturi pe bază de lapte, ouă, grăsimi, cereale sau fructe, în conserve din fructe, gemuri, jeleuri, paste tartinabile, preparate dietetice, în produse de cofetărie, diverse tablete pentru împrospătarea respiraţiei sau pentru gât şi în guma de mestecat.
• Emulsifianți / fosfați
  • E450 – Aditivi alimentari din categoria emulgatorilor şi substanţelor tampon. Sunt săruri de sodiu, potasiu, calciu sau magneziu ale acidului fosforic. Se prezintă sub formele: E 450(i) – Difosfat disodic, E 450(ii) – Difosfat trisodic, E 450(iii) – Difosfat tetrasodic, E 450(iv)- Difosfat dipotasic, E 450(v) – Difosfat tetrapotasic, E 450(vi) – Difosfat dicalcic, E 450(vii) – Difosfat biacid de calciu şi E 450(viii) – Difosfat dimagnezic. Se utilizează în produse alimentare sub formă de praf, snacksuri, cereale pentru micul dejun, băuturi din ciocolată şi malţ pe bază de lapte, supe, ciorbe, băuturi alcoolice. Fosforul este un element important în cadrul metabolismului general, iar cantităţile mari pot produce tulburări.
  • E451 – Aditivi alimentari cu rol de afânători, emulgatori şi stabilizatori. Sunt săruri de sodiu sau potasiu ale acidului fosforic. Se prezintă sub formele: E 451 (i)- Trifosfat pentasodic sau E 451(ii)- Trifosfat pentapotasic. Se utilizează în siropuri, glazuri şi toppinguri, în preparate dietetice speciale şi în membrane comestibile. 
  • E452 – Aditivi alimentari din categoria sechestranţilor, emulgatorilor şi substanţelor tampon. Sunt săruri de sodiu, potasiu, calciu sau amoniu ale acidului fosforic. Se prezintă sub formele: E 452(i)- Polifosfat sodic, E 452(ii)- Polifosfat potasic, E 452(iii)- Polifosfat de sodiu şi calciu, E 452(iv)- Polifosfat de calciu, E 452(v)- Polifosfat de amoniu. Se utilizează în zahărul pentru glazuri ,produse din peşte, crustacee şi moluşte proaspete, congelate, refrigerate sau conservate, în aluaturi, paste făinoase, băuturi pe bază de cafea pentru dozatoarele automate. 
  • E339 – Aditiv alimentar cu funcţii de regulator de aciditate, emulgator, sechestrant, umectant şi stabilizator (de reţinere a apei şi de îngroşare), care se prezintă sub formele E 339(i) – Fosfat monosodic, E 339(ii) – Fosfat disodic şi E 339(iii) – Fosfat trisodic.
• Agenți de îngroșare / gelifiere
  • E1422 – Aditiv alimentar cu rol de agent de aglomerare, agent de îngroşare, stabilizator, emulgator şi substanţă – suport pentru alţi aditivi.
    Este un aşa-numit “amidon modificat”, adică un amidon supus unui anumit procedeu chimic al cărui scop este îmbunătăţirea şi adaptarea proprietăţilor sale la anumite cerinţe, cum ar fi: creşterea stabilităţii la temperaturi foarte înalte sau foarte scăzute, în medii acide sau alcaline, lungirea sau scurtarea timpului de coagulare sau gelificare, capacitatea de a coagula la rece, modificarea texturii etc. .
    Amidonul modificat are o mai mare capacitate de a absorbi apa, de a substitui parţial grăsimile, de a forma emulsii, fiind utilizat în produse pe bază de lapte, carne, ouă, grăsimi, cereale, în produse de cofetărie, brutărie, patiserie, la conserve din fructe, legume, peşte, în sosuri, condimente, supe concentrate, creme, budinci, deserturi diverse, în băuturi aromate alcoolice şi nealcoolice etc
  • E415 – Aditiv alimentar cu rol de emulgator, stabilizator, agent de îngroşare, de umplere şi de aglomerare. Este un produs natural, obţinutprin fermentarea zahărului sau melasei, în prezenţa bacteriei Xanthomonas campestris. Se utilizează în cantităţile prevăzute de reţete în produse lactate, în dulciuri, creme, grăsimi emulsionate tartinabile cu sau fără arome, sosuri, toppinguri, dressinguri, snacksuri, îngheţate, fructe şi legume prelucrate, conservate, produse din carne, peşte, ouă, condimente, supe, ciorbe, membrane comestibile, produse din proteine vegetale, suplimente nutritive etc. . Se utilizează şi ca substanţă – suport pentru alţi aditivi alimentari.
  • E407 – Aditiv alimentar cu rol de emulgator, stabilizator, agent de îngroşare, de umplere şi de aglomerare. Este un produs natural, obţinut din anumite specii de alge.
    Se utilizează în cantităţile prevăzute de reţete în produse lactate, în dulciuri, creme, grăsimi emulsionate tartinabile cu sau fără arome, sosuri, toppinguri, dressinguri, îngheţate, fructe şi legume prelucrate, conservate, produse din carne,peşte, ouă, condimente, supe, ciorbe, membrane comestibile, produse din proteine vegetale, suplimente nutritive etc. Se utilizează şi ca substanţă – suport pentru alţi aditivi alimentari.
• Reglatori de aciditate
  • E270 – Aditiv alimentar din categoria conservanţilor naturali, obţinut prin fermentaţie bacteriană. Se utilizează împotriva drojdiilor şi fungilor. Se mai foloseste pentru a crește stabilitatea produselor din cartofi, influențând creșterea și stabilitatea antioxidanților și a pectinelor.
  • E330 – Aditiv alimentar din categoria regulatorilor de aciditate, fiind utilizat şi ca aromatizant. Potenţează efectul antioxidanţilor şi gelifianţilor şi contribuie la formarea emulsiilor. În mod natural, acidul citric se găseşte în fiecare celulă vie. Pentru uz industrial se obţine prin fermentarea melasei sau zahărului în prezenţa mucegaiului Aspergillus niger.Se utilizează în cantităţile prevăzute de reţete în produse pe bază de fructe, legume, lapte, în uleiuri şi grăsimi neemulsionate şi emulsionate, produse de panificaţie, patiserie, cofetărie etc., cât şi în produse destinate sugarilor şi copiilor mici sănătoşi, în cantităţi prevăzute de reţete.
  • E500 – Aditiv alimentar cu rol de stabilizator, regulator de aciditate, agent de afânare (creştere), antiaglomerant şi bază, obţinut din sare sau apă de mare. Se prezintă sub forma E 500(i) – Carbonat de sodiu, E 500(ii) – Carbonat acid de sodiu sau E 500(iii) – Sesqicarbonat de sodiu. Se adaugă în cantităţile prevăzute de reţete în produse lactate, brânzeturi, deserturi pe bază de lapte, îngheţată, grăsimi emulsionate tartinabile, produse din legume, fructe, carne, peşte, ouă, cereale, în paste făinoase, aluaturi, produse de patiserie, cofetărie şi brutărie, sosuri, salate, suplimente alimentare, băuturi alcoolice şi nealcoolice etc.
• Agenți de fermitate
  • E509 – Aditiv alimentar cu rol de stabilizator, agent de îngroşare şi de întărire, cât şi de sechestrant pentru ioni metalici. Este un component natural al sării de mare.
    Se utilizează în produse lactate, brânzeturi maturate, nematurate sau procesate, produse din zer, îngheţată, grăsimi tartinabile, emulsii tip apă – ulei, creme dulci, produse din legume, fructe, carne, peşte, ouă, cereale, produse de patiserie, cofetărie, paste făinoase, cereale pentru micul dejun, bere, vin şi alte băuturi alcoolice şi nealcoolice, suplimente nutritive, produse dietetice, sosuri, condimente, salate etc. Se foloseşte şi ca suport pentru alţi aditivi. 

InfoCons Protecția Consumatorilor te informează despre rolul aditivilor frecvenți pentru consumator

Dintre toți aditivii de mai sus, câțiva sunt deja cunoscuți publicului larg și merită o atenție specială, pentru că sunt cei pe care un consumator mediu informat îi caută cel mai des pe etichetă:

• Nitritul de sodiu (E250) — conservant folosit la bacon și mezelurile din burger; asociat, la consum ridicat de carne procesată, cu recomandări de moderație.
• Dioxidul de sulf (E220) — conservant din grupa sulfiților, care trebuie evidențiat ca alergen și la care unele persoane reacționează.
• Conservanții benzoat de sodiu (E211) și sorbat de potasiu (E202) — folosiți frecvent în sosuri și murături pentru prelungirea valabilității.
• Fosfații (E339, E450, E451, E452) — utilizați la reținerea apei în carne și la textura brânzei topite; contribuie la aportul total de fosfor și de sodiu.
• Îndulcitorii zaharină (E954) și sucraloză (E955) — pot apărea în sosuri și în chiflă, oferind gust dulce fără zahăr.

De ce contează aditivii frecvenți pentru consumator

Prezența unui număr mare de aditivi nu înseamnă automat un produs nesigur — toți aditivii autorizați la nivel european sunt evaluați și admiși în anumite limite. Problema reală pentru consumator este lipsa informației. Atunci când burgerul este comandat la restaurant sau de pe o platformă online, clientul nu vede o etichetă și, în consecință, nu știe câți aditivi conține preparatul, ce conservanți provin din bacon sau ce îndulcitori se ascund în sos.

Pentru un consumator mediu informat, care își citește etichetele la supermarket, este cu atât mai frustrant că aceleași informații lipsesc complet atunci când comandă la restaurant. Cu cât numărul de aditivi frecvenți este mai mare, cu atât crește probabilitatea ca o persoană sensibilă — de exemplu cineva care reacționează la sulfiți (E220), care urmărește un consum redus de nitriți (E250) din carnea procesată ori care evită îndulcitorii artificiali — să consume, fără să știe, ingrediente pe care în mod normal le-ar evita.

Efectul de cumul: mulți aditivi într-o singură masă

Un aspect esențial pe care InfoCons îl subliniază este efectul de cumul. Un burger nu este un singur ingredient, ci un ansamblu: chifla poate conține agenți de afânare și conservanți, carnea poate conține fosfați și antioxidanți, baconul aduce nitriți, brânza topită aduce săruri de topire, iar sosurile și murăturile aduc conservanți, îndulcitori și reglatori de aciditate. Adunate, aceste componente pot însuma cu ușurință peste douăzeci de aditivi diferiți într-o singură porție.

La acestea se adaugă, de regulă, o garnitură de cartofi prăjiți și o băutură răcoritoare, care contribuie suplimentar la aportul de sare, de zahăr sau de îndulcitori. Pentru un consumator mediu informat, care încearcă să își gestioneze alimentația, imposibilitatea de a cunoaște acest cumul înainte de comandă reprezintă principalul obstacol în calea unei alegeri conștiente. Nu este vorba despre a evita complet aceste preparate, ci despre dreptul de a ști ce conțin.

Ce spune legea: Ordinul ANPC nr. 201/2022

Fie că le consumăm în restaurant, fie că le comandăm online, operatorul economic trebuie să respecte prevederile Ordinului ANPC nr. 201 din 19 aprilie 2022, referitor la furnizarea de informații la comercializarea produselor finite și a mâncărurilor furnizate de unitățile de alimentație colectivă. Acest act normativ are menirea de a aduce o informare corectă și transparentă, astfel încât fiecare consumator să poată alege în cunoștință de cauză, ținând cont de propria stare de sănătate.

În prezent, mulți consumatori încă nu știu ce comandă — nici la restaurant, nici de pe platformele online. Ce cantitate de sare, de zahăr și de grăsimi conține preparatul? Care este numărul de aditivi? Produsele sunt preparate din ingrediente proaspete sau congelate? Care este modalitatea de preparare? Acestea sunt întrebări la care consumatorul are dreptul să primească răspuns înainte de a comanda.

Soluția InfoCons vine în sprijinul consumatorilor

Pentru a transforma aceste informații într-un instrument util în viața de zi cu zi, InfoCons pune la dispoziția consumatorilor o soluție concretă: Aplicația gratuită InfoCons. Dezvoltată în mod transparent și independent, unică la nivel internațional, aplicația permite oricărui consumator — dar și restaurantelor — să afle, printr-o simplă scanare a etichetei produselor agroalimentare componente ale rețetelor, ce ingrediente și ce aditivi se află în spatele unui preparat.

Aplicația se bazează pe o bază de date cu peste 3,5 milioane de produse și oferă consumatorilor mai multe instrumente directe de protecție:

• Scanarea etichetelor — identifică rapid ingredientele și aditivii dintr-un produs, ajutând restaurantele să verifice componentele rețetelor și consumatorii să înțeleagă ce cumpără.
• Secțiunea de dicționar — explică pe înțelesul tuturor ce reprezintă fiecare aditiv frecvent întâlnit, de la conservanți precum nitritul de sodiu (E250) și dioxidul de sulf (E220) până la îndulcitorii sucraloză (E955) și zaharină (E954).
• Afișarea alertelor — semnalează alertele pentru produsele alimentare, facilitând monitorizarea acestora pentru a verifica faptul că produsele folosite nu afectează sănătatea consumatorilor.
• Informare independentă — toate datele sunt prezentate transparent, fără interese comerciale, în sprijinul deciziei conștiente a consumatorului.

Astfel, pentru a identifica și a explicita descrierea aditivilor frecvenți din burger — sau din orice alt preparat — consumatorul poate utiliza secțiunea de dicționar din cadrul Aplicației InfoCons. În acest fel, informația care lipsește din meniul restaurantului sau de pe platforma de comandă devine accesibilă, iar consumatorul mediu informat își recapătă puterea de a alege în cunoștință de cauză.

Recomandările InfoCons pentru consumatori

• Solicită informațiile nutriționale și lista de ingrediente atât la restaurant, cât și pe platformele de comandă online — este un drept al tău.
• Acordă atenție aditivilor frecvenți pe care îi recunoști: conservanții din bacon (nitrit de sodiu), sulfiții (dioxid de sulf) și îndulcitorii artificiali, dacă ești o persoană sensibilă.
• Ține cont de recomandările OMS de 5 g de sare și 25 g de zahăr pe zi, având în vedere aportul ridicat de sodiu din carne, brânză și sosuri.
• Folosește secțiunea de dicționar din Aplicația InfoCons pentru a înțelege ce reprezintă fiecare E-uri întâlnit.
• Alege bine, te simți bine: o informare corectă este primul pas către o alimentație echilibrată.

 

Lista completă a aditivilor alimentari / E-uri poate fi consultată AICI 

Sfat de siguranță : Alegi bine , te simți bine cu Aplicația InfoCons de Protecția Consumatorilor ! Aplicația identifică simplu , independent și gratuit produse alimentare pentru tine și familia ta , inclusiv aditivii din produse .

 

 

Semnătura : Departamentul InfoCons Studii și Teste Comparative