Media de 14 aditivi într-o pizza capriciosa ! Descoperă care sunt cei mai frecvenți – de la nitriți la monoglutamat de sodiu – InfoCons te informează !

Media de 14 aditivi într-o pizza capriciosa ! Descoperă care sunt cei mai frecvenți – de la nitriți la monoglutamat de sodiu – InfoCons te informează !

 

InfoCons a realizat un studiu cu privire la ingredientele și valorile nutriționale ale produselor tip pizza capriciosa comercializate în restaurante. Pizza este unul dintre cele mai comandate preparate, atât la restaurant, cât și pe platformele online, iar aparenta ei simplitate — blat, sos, cașcaval, șuncă, ciuperci — ascunde adesea un cumul surprinzător de aditivi alimentari, despre care consumatorul, de cele mai multe ori, nu are nicio informație în momentul comenzii.

Conform datelor existente în meniurile fizice ale restaurantelor care au făcut obiectul studiului sau pe site-urile acestora, de unde consumatorii pot comanda online produsele, 40 de preparate au făcut obiectul analizei. Studiul a fost realizat în parteneriat cu Declaratie-Nutritionala.ro, iar concluziile ridică un semnal de alarmă privind transparența informării în sectorul de restaurație.

InfoCons Protecția Consumatorilor te informează despre numărul de aditivi alimentari 

Deși porția obișnuită variază între 330 și 400 de mililitri, numărul aditivilor prezenți diferă semnificativ de la un preparat la altul:

• Minim : 6 aditivi pe porție – rețete simple, apropiate de o limonadă „de casă”;
• Mediu : 14 aditivi pe porție – valoarea cel mai des întâlnită în analiză;
• Maxim : 25 aditivi pe porție – produse cu profil intens procesat, cu mai mulți coloranți și stabilizatori.

Spre deosebire de alte preparate, unde media numărului de aditivi este mică, în cazul pizzei capriciosa media este de 14 aditivi, iar maximul ajunge la 25. Explicația stă în numărul mare de ingrediente compuse: cașcavalul topit, șunca și mezelurile, ciupercile conservate și sosurile aduc, fiecare, propriul set de aditivi, care se cumulează în produsul final.

InfoCons Protecția Consumatorilor te informează despre aditivii frecvent întâlniți

• Conservant :  
  • E202 – Aditiv alimentar din categoria conservanţilor. Pentru uz industrial se obţine prin procedee chimice, fiind sarea de potasiu a acidului sorbic E 200.
    Este bun conservant în special faţă de mucegaiuri şi drojdii, nefiind eficient împotriva bacteriilor. Prezintă activitate optimă la pH mai mic de 6,5 (produse acide şi uşor acide). Sorbaţii se mai utilizează şi în combinaţie cu benzoaţii în produse precum băuturile aromate nealcoolice (răcoritoare), băuturi alcoolice slabe, concentrate lichide de ceai (utilizate la dozatoare), unele produse din fructe şi legume conservate, gemuri şi jeleuri cu conţinut scăzut de zahăr, măsline şi produse pe bază de măsline, produse din peşte, crustacee, creveţi, moluşte, sosuri emulsionate şi neemulsionate, condimente, mirodenii, muştar, salate preparate, deserturi pe bază de produse lactate netratate termic, la conservarea ouălor în stare lichidă, în alimente dietetice pentru scopuri medicale speciale, suplimente alimentare lichide şi gumă de mestecat.
  • E250 – Aditiv alimentar din categoria conservanţilor, produs prin procedee chimice din azotatul de sodiu sau extras din zăcăminte naturale, deoarece se prezintă şi ca mineral natural. Este o pulbere de culoare albă, eficientă împotriva bacteriei Clostridium botulinum. În stomac, în prezenţa proteinelor, nitriţii formează nitrozamine, substanţe cu potenţial cancerigen. De asemeni, ei reacţionează cu hemoglobina, distrugând-o. Hemoglobina copiilor, în comparaţie cu hemoglobina adulţilor este mult mai sensibilă faţă de nitriţi, motiv pentru care copiii nu ar trebui să consume produse conţinând acest aditiv. Se recomandă citirea cu atenţie a etichetelor de pe alimente.
  • E252 – Aditiv alimentar din categoria conservanţilor, produs prin procedee chimice din azotatul de potasiu sau extras din zăcăminte naturale, deoarece se prezintă şi ca mineral natural. Este o pulbere de culoare albă, utilizat împotriva decolorării produselor. Nitraţii, deşi inofensivi, în stomac, în prezenţa proteinelor, formează nitriţi, care apoi se transformă în nitrozamine, substanţe cu potenţial cancerigen. De asemeni, ei reacţionează cu hemoglobina, distrugând-o. Hemoglobina copiilor, în comparaţie cu hemoglobina adulţilor este mult mai sensibilă faţă de nitriţi, motiv pentru care copiii nu ar trebui să consume produse conţinând acest aditiv. Se recomandă citirea cu atenţie a etichetelor de pe alimente.
• Antioxidant
  • E300 – Aditiv alimentar din categoria antioxidanţilor, regăsit în mod natural în majoritatea fructelor şi legumelor şi cunoscut sub denumirea de Vitamina C. Fiind un component natural al alimentelor, acidul ascorbic are un rol de neînlocuit în buna desfăşurare a tuturor proceselor biochimice care au loc la nivelul organismului uman, rol pe care, din păcate, aditivul E 300 nu îl poate înlocui.
    Acesta este un produs industrial sintetizat prin fermentaţia glucozei, urmată de o oxidare chimică, ce nu poate fi utilizat drept supliment vitaminic. 
  • E301 – Aditiv alimentar din categoria antioxidanţilor, având şi proprietăţi de stabilizare a culorii produselor. Este sarea de sodiu a acidului ascorbic E 300, adăugându-se conform cantităţilor prevăzute în reţete în lapte parţial sau total deshidratat, în legume şi fructe refrigerate, congelate sau conservate, în produse de panificaţie şi paste făinoase, în preparate din carne tocată proaspătă, în bere, sucuri, nectaruri şi concentrate din fructe. 
  • E316 – Aditiv alimentar din categoria antioxidanţilor, reprezentând sarea de sodiu a acidului ascorbic. 
  • E306 – Aditiv alimentar din categoria antioxidanţilor, regăsit în mod natural în seminţele plantelor oleaginoase, cunoscut şi sub denumirea de vitamina E. Se extrage din uleiuri vegetale bogate în vitamina E, dar poate fi obţinut şi pe cale sintetică. 
• Potențiatori de aromă
  • E621 – Aditiv alimentar cu funcţie de potenţiator de aromă.
    Este sarea de sodiu a acidului glutamic. Pentru uz industrial, se obţine prin fermentaţie bacteriană din melasă. Glutamatul monosodic se utilizează pentru a accentua aroma şi gustul natural al alimentelor. Glutamaţii conferă gustul „umami”, considerat ca fiind al cincilea gust de bază, alături de cel dulce, acru, sărat şi amar. Se poate adăuga în orice aliment, inclusiv în băuturi alcoolice sau nealcoolice în proporţie de până la 1%, permiţând astfel micşorarea cantităţii necesare de sare. O proporţie mai mare de 1% nu va putea accentua mai mult gustul, dar poate să-l denatureze. Unele studii au evidenţiat un potenţial neurotoxic al glutamaţilor asupra copiilor şi chiar asupra adulţilor, în timp ce alte studii nu. Totuşi, potenţialul neurotoxic este real, deoarece glutamatul (ca şi aspartatul din Aspartam) este un neurotransmiţător, iar bariera sangvină cerebrală, care asigură protecţia creierului de toxine şi neurotransmiţători în exces nu este suficient dezvoltată la copii, iar la adulţi poate să nu protejeze toate zonele cerebrale sau să fie deteriorată. Astfel, glutamatul se transformă într-o aşa-numită excitotoxină, care stimulează excesiv neuronii, distrugându-i. 
  • E631 – Aditiv alimentar cu rol de potenţiator de aromă.
    Este sarea de sodiu a acidului inozinic. Pentru uz industrial, se obţine prin fermentaţia bacteriană a zaharurilor sau din carne sau sardine, putând avea deci origine vegetală sau animală. Inozinaţii nu conferă gustul „umami” specific glutamaţilor, dar au capacitatea de a potenţa multe arome şi gusturi naturale, permiţând astfel micşorarea cantităţii necesare de sare.
    Se utilizează în cantităţile prevăzute de reţete în toate tipurile de produse alimentare, inclusiv în băuturi alcoolice şi nealcoolice. 
  • E627 – Aditiv alimentar cu rol de potenţiator de aromă.
    Este sarea de sodiu a acidului guanilic, un acid natural, component al acidului ribonucleic. Pentru uz industrial, se obţine din drojdie sau din sardine, putând avea deci origine vegetală sau animală. Guanilaţii nu conferă gustul „umami” specific glutamaţilor, dar au capacitatea de a potenţa multe arome şi gusturi naturale, permiţând astfel micşorarea cantităţii necesare de sare. Se utilizează în cantităţile prevăzute de reţete în toate tipurile de produse alimentare, inclusiv în băuturi alcoolice şi nealcoolice. 
  • E635 – Aditiv alimentar cu rol de potenţiator de aromă.
    Este amestecul sărurilor de sodiu ale acidului guanilic şi acidului inozinic. Pentru uz industrial, se obţine prin fermentaţia bacteriană a zaharurilor sau din carne sau sardine, putând avea deci origine vegetală sau animală. Inozinaţii şi guanilaţii nu conferă gustul „umami” specific glutamaţilor, dar au capacitatea de a potenţa multe arome şi gusturi naturale, permiţând astfel micşorarea cantităţii necesare de sare.
    Se utilizează în cantităţile prevăzute de reţete în toate tipurile de produse alimentare, inclusiv în băuturi alcoolice şi nealcoolice. 
• Coloranți : 
  • E120 – Aditiv alimentar din categoria coloranţilor naturali de origine animală. Conferă culoarea roşie şi este admis a se folosi în orice tip de aliment (băuturi alcoolice şi nealcoolice, produse din carne, lapte, ouă, legume, fructe, cereale, dulciuri etc.), cu excepţia celor pentru sugari şi copii mici, în cantităţile prevăzute de reţete. Este un colorant foarte solubil în apă, izolat din insecta Coccus cacti, care trăieşte pe diferite specii de plante suculente. Se poate folosi singur sau în combinaţie cu alţi coloranţi.
• Emulsifianți / săruri de topire
  • E450 – Aditivi alimentari din categoria emulgatorilor şi substanţelor tampon. Sunt săruri de sodiu, potasiu, calciu sau magneziu ale acidului fosforic. Se prezintă sub formele: E 450(i) – Difosfat disodic, E 450(ii) – Difosfat trisodic, E 450(iii) – Difosfat tetrasodic, E 450(iv)- Difosfat dipotasic, E 450(v) – Difosfat tetrapotasic, E 450(vi) – Difosfat dicalcic, E 450(vii) – Difosfat biacid de calciu şi E 450(viii) – Difosfat dimagnezic. Se utilizează în produse alimentare sub formă de praf, snacksuri, cereale pentru micul dejun, băuturi din ciocolată şi malţ pe bază de lapte, supe, ciorbe, băuturi alcoolice. Fosforul este un element important în cadrul metabolismului general, iar cantităţile mari pot produce tulburări.
  • E451 – Aditivi alimentari cu rol de afânători, emulgatori şi stabilizatori. Sunt săruri de sodiu sau potasiu ale acidului fosforic. Se prezintă sub formele: E 451 (i)- Trifosfat pentasodic sau E 451(ii)- Trifosfat pentapotasic. Se utilizează în siropuri, glazuri şi toppinguri, în preparate dietetice speciale şi în membrane comestibile. 
  • E452 – Aditivi alimentari din categoria sechestranţilor, emulgatorilor şi substanţelor tampon. Sunt săruri de sodiu, potasiu, calciu sau amoniu ale acidului fosforic. Se prezintă sub formele: E 452(i)- Polifosfat sodic, E 452(ii)- Polifosfat potasic, E 452(iii)- Polifosfat de sodiu şi calciu, E 452(iv)- Polifosfat de calciu, E 452(v)- Polifosfat de amoniu. Se utilizează în zahărul pentru glazuri ,produse din peşte, crustacee şi moluşte proaspete, congelate, refrigerate sau conservate, în aluaturi, paste făinoase, băuturi pe bază de cafea pentru dozatoarele automate. 
  • E491 – Aditiv alimentar semisintetic, cu rol de emulgator şi stabilizator. Se utilizează in produse fine de panificaţie, deserturi, produse de cofetărie pe bază de zahăr, cacao şi ciocolată, glazuri, marmelade tip jeleu, creme, prafuri pentru băuturi instant, vin, drojdie de panificaţie, produse dietetice etc. Acest aditiv nu a fost permis în România până în anul 2002, fiind introdus în scopul alinierii la normele europene.
• Agenți de îngroșare / gelifiere
  • E407a – Aditiv alimentar cu rol de emulgator, stabilizator, agent de îngroşare, de umplere şi de aglomerare. Este un produs natural, obţinut din anumite specii de alge.
    Se utilizează în cantităţile prevăzute de reţete în produse lactate, în dulciuri, creme, grăsimi emulsionate tartinabile cu sau fără arome, sosuri, toppinguri, dressinguri, îngheţate, fructe şi legume prelucrate, conservate, produse din carne,peşte, ouă, condimente, supe, ciorbe, membrane comestibile, produse din proteine vegetale, suplimente nutritive etc. Se utilizează şi ca substanţă – suport pentru alţi aditivi alimentari.
  • E415 – Aditiv alimentar cu rol de emulgator, stabilizator, agent de îngroşare, de umplere şi de aglomerare. Este un produs natural, obţinutprin fermentarea zahărului sau melasei, în prezenţa bacteriei Xanthomonas campestris. Se utilizează în cantităţile prevăzute de reţete în produse lactate, în dulciuri, creme, grăsimi emulsionate tartinabile cu sau fără arome, sosuri, toppinguri, dressinguri, snacksuri, îngheţate, fructe şi legume prelucrate, conservate, produse din carne, peşte, ouă, condimente, supe, ciorbe, membrane comestibile, produse din proteine vegetale, suplimente nutritive etc. . Se utilizează şi ca substanţă – suport pentru alţi aditivi alimentari.
  • E412 – Aditiv alimentar cu rol de emulgator, stabilizator, agent de îngroşare, de umplere şi de aglomerare. Este un produs natural, obţinut din arbustul de Guar.
    Se utilizează în cantităţile prevăzute de reţete în produse lactate, în dulciuri, creme, grăsimi emulsionate tartinabile cu sau fără arome, sosuri, toppinguri, dressinguri, îngheţate, fructe şi legume prelucrate, conservate, produse din carne, peşte, ouă, condimente, supe, ciorbe, membrane comestibile, produse din proteine vegetale, suplimente nutritive etc. . Se utilizează şi ca substanţă – suport pentru alţi aditivi alimentari.
  • E468 – Aditiv alimentar semisintetic, cu rol de agent de îngroşare şi aglomerare (la confecţionarea produselor sub formă de tabletă), obţinut din celuloză. Este o pulbere higroscopică, solubilă în apă. Prin încălzirea soluţiei, aditivul se transformă în sediment gelatinos.
    Se utilizează în cantităţile prevăzute de reţete în produse lactate, brânzeturi, îngheţată, produse din fructe şi legume, carne, cereale, condimente, sosuri, băuturi alcoolice şi nonalcoolice, preparate dietetice şi suplimente alimentare. 
  • E1422 – Aditiv alimentar cu rol de agent de aglomerare, agent de îngroşare, stabilizator, emulgator şi substanţă – suport pentru alţi aditivi.
    Este un aşa-numit “amidon modificat”, adică un amidon supus unui anumit procedeu chimic al cărui scop este îmbunătăţirea şi adaptarea proprietăţilor sale la anumite cerinţe, cum ar fi: creşterea stabilităţii la temperaturi foarte înalte sau foarte scăzute, în medii acide sau alcaline, lungirea sau scurtarea timpului de coagulare sau gelificare, capacitatea de a coagula la rece, modificarea texturii etc. .
    Amidonul modificat are o mai mare capacitate de a absorbi apa, de a substitui parţial grăsimile, de a forma emulsii, fiind utilizat în produse pe bază de lapte, carne, ouă, grăsimi, cereale, în produse de cofetărie, brutărie, patiserie, la conserve din fructe, legume, peşte, în sosuri, condimente, supe concentrate, creme, budinci, deserturi diverse, în băuturi aromate alcoolice şi nealcoolice etc.
• Reglatori de aciditate
  • E331 – Aditiv alimentar din categoria antioxidanţilor, având de asemeni şi funcţii de regulator de aciditate, conservant, aromatizant şi sechestrant. Se prezintă sub forma E 331(i) – Citrat monosodic, E 331(ii) – Citrat disodic sau E 331(iii) – Citrat trisodic, toate acestea fiind săruri de sodiu ale acidului citric. Se utilizează în cantităţile prevăzute de reţete în produse pe bază de lapte, legume, fructe, în uleiuri şi grăsimi de origine animală sau vegetală emulsionate sau neemulsionate, lapte parţial sau total deshidratat, în preparate din carne tocată proaspătă. 
  • E330 – Aditiv alimentar din categoria regulatorilor de aciditate, fiind utilizat şi ca aromatizant. Potenţează efectul antioxidanţilor şi gelifianţilor şi contribuie la formarea emulsiilor. În mod natural, acidul citric se găseşte în fiecare celulă vie. Pentru uz industrial se obţine prin fermentarea melasei sau zahărului în prezenţa mucegaiului Aspergillus niger.Se utilizează în cantităţile prevăzute de reţete în produse pe bază de fructe, legume, lapte, în uleiuri şi grăsimi neemulsionate şi emulsionate, produse de panificaţie, patiserie, cofetărie etc., cât şi în produse destinate sugarilor şi copiilor mici sănătoşi, în cantităţi prevăzute de reţete.
  • E270 – Aditiv alimentar din categoria conservanţilor naturali, obţinut prin fermentaţie bacteriană. Se utilizează împotriva drojdiilor şi fungilor. Se mai foloseste pentru a crește stabilitatea produselor din cartofi, influențând creșterea și stabilitatea antioxidanților și a pectinelor.
• Antiaglomeranți / agenți de fermitate
  • E536 – Aditiv alimentar cu rol de agent antiaglomerant, utilizat în sare, substituenţi de sare şi condimente, în cantitate de maxim 20 mg/kg, separat sau în combinaţie cu ferocianuri de sodiu sau calciu.
  • E509 – Aditiv alimentar cu rol de stabilizator, agent de îngroşare şi de întărire, cât şi de sechestrant pentru ioni metalici. Este un component natural al sării de mare.
    Se utilizează în produse lactate, brânzeturi maturate, nematurate sau procesate, produse din zer, îngheţată, grăsimi tartinabile, emulsii tip apă – ulei, creme dulci, produse din legume, fructe, carne, peşte, ouă, cereale, produse de patiserie, cofetărie, paste făinoase, cereale pentru micul dejun, bere, vin şi alte băuturi alcoolice şi nealcoolice, suplimente nutritive, produse dietetice, sosuri, condimente, salate etc. Se foloseşte şi ca suport pentru alţi aditivi. 

InfoCons Protecția Consumatorilor te informează despre rolul aditivilor frecvenți pentru consumator

Prezența unui număr mare de aditivi nu înseamnă automat un produs nesigur — toți aditivii autorizați la nivel european sunt evaluați și admiși în anumite limite. Problema reală pentru consumator este lipsa informației. Atunci când pizza este comandată la restaurant sau de pe o platformă online, clientul nu vede o etichetă și, în consecință, nu știe câți aditivi conține preparatul, ce conservanți provin din mezeluri sau ce săruri de topire au fost folosite pentru cașcaval.

Cu cât numărul de aditivi frecvenți este mai mare, cu atât crește probabilitatea ca o persoană sensibilă — de exemplu cineva care urmărește un consum redus de nitriți (E250) și nitrați (E252) din carnea procesată, ori de potențiatori de aromă — să consume, fără să știe, ingrediente pe care în mod normal le-ar evita. Tocmai de aceea, identificarea aditivilor frecvenți și explicarea rolului lor reprezintă un demers esențial de protecție a consumatorului.

Ce spune legea: Ordinul ANPC nr. 201/2022

Fie că le consumăm în restaurant, fie că le comandăm online, operatorul economic trebuie să respecte prevederile Ordinului ANPC nr. 201 din 19 aprilie 2022, referitor la furnizarea de informații la comercializarea produselor finite și a mâncărurilor furnizate de unitățile de alimentație colectivă. Acest act normativ are menirea de a aduce o informare corectă și transparentă, astfel încât fiecare consumator să poată alege în cunoștință de cauză, ținând cont de propria stare de sănătate.

În prezent, mulți consumatori încă nu știu ce comandă — nici la restaurant, nici de pe platformele online. Ce cantitate de sare, de zahăr și de grăsimi conține preparatul? Care este numărul de aditivi? Produsele sunt preparate din ingrediente proaspete sau congelate? Care este modalitatea de preparare? Acestea sunt întrebări la care consumatorul are dreptul să primească răspuns înainte de a comanda.

Soluția InfoCons vine în sprijinul consumatorilor

Pentru a transforma aceste date într-un instrument util în viața de zi cu zi, InfoCons pune la dispoziția consumatorilor o soluție concretă: Aplicația gratuită InfoCons. Dezvoltată în mod transparent și independent, unică la nivel internațional, aplicația permite oricărui consumator — dar și restaurantelor — să afle, printr-o simplă scanare a etichetei produselor agroalimentare componente ale rețetelor, ce ingrediente și ce aditivi se află în spatele unui preparat.

Aplicația se bazează pe o bază de date cu peste 3,5 milioane de produse și oferă consumatorilor mai multe instrumente directe de protecție:

• Scanarea etichetelor — identifică rapid ingredientele și aditivii dintr-un produs, ajutând restaurantele să verifice componentele rețetelor și consumatorii să înțeleagă ce cumpără.
• Secțiunea de dicționar — explică pe înțelesul tuturor ce reprezintă fiecare aditiv frecvent întâlnit, de la conservanții din mezeluri (nitrit de sodiu E250, nitrat de potasiu E252) până la potențiatorii de aromă precum monoglutamatul de sodiu (E621), inozinatul disodic (E631) și guanilatul disodic (E627).
• Afișarea alertelor — semnalează alertele pentru produsele alimentare, facilitând monitorizarea acestora pentru a verifica faptul că produsele folosite nu afectează sănătatea consumatorilor.
• Informare independentă — toate datele sunt prezentate transparent, fără interese comerciale, în sprijinul deciziei conștiente a consumatorului.

 

Astfel, pentru a identifica și a explicita descrierea aditivilor frecvenți din pizza capriciosa — sau din orice alt preparat — consumatorul poate utiliza secțiunea de dicționar din cadrul Aplicației InfoCons. În acest fel, informația care lipsește din meniul restaurantului sau de pe platforma de comandă devine accesibilă, iar consumatorul își recapătă puterea de a alege în cunoștință de cauză.

Recomandările InfoCons pentru consumatori

• Solicită informațiile nutriționale și lista de ingrediente atât la restaurant, cât și pe platformele de comandă online — este un drept al tău.
• Acordă atenție numărului de aditivi frecvenți, în special conservanților din mezeluri și potențiatorilor de aromă, dacă ești o persoană sensibilă.
• Raportează porția consumată la recomandările OMS de 5 g de sare și 25 g de zahăr pe zi, ținând cont și de celelalte alimente din ziua respectivă.
• Folosește secțiunea de dicționar din Aplicația InfoCons pentru a înțelege ce reprezintă fiecare E-uri întâlnit.
• Alege bine, te simți bine: o informare corectă este primul pas către o alimentație echilibrată.

 

Lista completă a aditivilor alimentari / E-uri poate fi consultată AICI 

Sfat de siguranță : Alegi bine , te simți bine cu Aplicația InfoCons de Protecția Consumatorilor ! Aplicația identifică simplu , independent și gratuit produse alimentare pentru tine și familia ta , inclusiv aditivii din produse .

 

 

Semnătura : Departamentul InfoCons Studii și Teste Comparative