Evaluarea progreselor înregistrate de statele membre în direcția adoptării monedei euro

Ce este raportul de convergență?

Raportul de convergență stă la baza deciziei Consiliului UE referitoare la îndeplinirea de către un stat membru a condițiilor necesare pentru aderarea la zona euro. Raportul evaluează dacă statele membre care încă nu îndeplinesc condițiile necesare pentru adoptarea monedei euro (așa numitele `state membre care fac obiectul unei derogări`) au atins un nivel înalt de convergență economică durabilă, măsurat prin stabilitatea prețurilor, soliditatea finanțelor publice, stabilitatea cursului de schimb și convergența ratelor dobânzilor pe termen lung. Totodată, raportul evaluează compatibilitatea legislației naționale a acestor state cu normele uniunii economice și monetare (UEM) prevăzute în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) referitoare la independența băncilor centrale naționale, interzicerea finanțării monetare și compatibilitatea cu statutul Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC) și al Băncii Centrale Europene (BCE).

Citește și:

Deșeurile alimentare contribuie la schimbările climatice!

Raportul de convergență întocmit de Comisia Europeană este publicat concomitent cu Raportul de convergență întocmit de BCE. Cele două rapoarte sunt întocmite independent și publicate în paralel.

Rapoartele de convergență sunt publicate o dată la doi ani sau atunci când există o cerere expresă din partea unui stat membru de a se evalua nivelul său de pregătire pentru aderarea la zona euro, cum a fost cazul Letoniei în 2013.

Cu excepția Marii Britanii și a Danemarcei, toate statele membre au obligația de a adopta moneda euro și de a adera la zona euro. Prin urmare, Marea Britanie și Danemarca nu fac obiectul raportului.

Ce înseamnă `stat membru care face obiectul unei derogări`?

Statele membre care încă nu îndeplinesc condițiile necesare pentru adoptarea monedei euro sunt denumite în TFUE `state membre care fac obiectul unei derogări`. Aceste state membre sunt diferite de Danemarca și de Regatul Unit, care au negociat clauze de neparticipare în cadrul Tratatului de la Maastricht.

Citește și:

Crenvurști cu mai multe E-uri și mai multă sare! Studiu comparativ crenvurști 2009-2017

Raportul de convergență pe 2018 vizează cele șapte state membre care fac obiectul unei derogări: Bulgaria, Croația, Polonia, Republica Cehă, România, Suedia și Ungaria.

Care sunt principalele concluzii ale raportului?

Bulgaria

Raportul a concluzionat că Bulgaria îndeplinește în prezent trei dintre cele patru criterii economice necesare pentru adoptarea monedei euro, și anume criteriile legate de stabilitatea prețurilor, soliditatea finanțelor publice și convergența ratelor dobânzilor pe termen lung. Bulgaria nu îndeplinește criteriul legat de cursul de schimb, iar legislația din această țară nu este compatibilă în întregime cu tratatul.

Republica Cehă

Raportul a concluzionat că Republica Cehă îndeplinește în prezent două dintre cele patru criterii economice necesare pentru adoptarea monedei euro, și anume criteriile legate de soliditatea finanțelor publice și convergența ratelor dobânzilor pe termen lung. Republica Cehă nu îndeplinește criteriile legate de stabilitatea prețurilor și de cursul de schimb, iar legislația din această țară nu este compatibilă în întregime cu tratatul.

Croația

Raportul a concluzionat că Croația îndeplinește în prezent trei dintre cele patru criterii economice necesare pentru adoptarea monedei euro, și anume criteriile legate de stabilitatea prețurilor, soliditatea finanțelor publice și convergența ratelor dobânzilor pe termen lung. Croația nu îndeplinește criteriul cursului de schimb. Legislația din Croația este pe deplin compatibilă cu tratatul.

Citește și:

Întârzieri, anulări, bagaje pierdute: drepturile tale în transportul aerian

Ungaria

Raportul a concluzionat că Ungaria îndeplinește în prezent două dintre cele patru criterii economice necesare pentru adoptarea monedei euro, și anume criteriile legate de soliditatea finanțelor publice și convergența ratelor dobânzilor pe termen lung. Ungaria nu îndeplinește criteriile legate de stabilitatea prețurilor și de cursul de schimb, iar legislația din această țară nu este compatibilă în întregime cu tratatul.

Polonia

Raportul a concluzionat că Polonia îndeplinește în prezent două dintre cele patru criterii economice necesare pentru adoptarea monedei euro, și anume criteriile legate de stabilitatea prețurilor și de finanțele publice. Polonia nu îndeplinește criteriile legate de cursul de schimb și de ratele dobânzilor pe termen lung, iar legislația din această țară nu este compatibilă în întregime cu tratatul.

România

Raportul a concluzionat că România îndeplinește în prezent unul dintre cele patru criterii economice necesare pentru adoptarea monedei euro, și anume criteriul legat de finanțele publice. România nu îndeplinește criteriile legate de stabilitatea prețurilor, de cursul de schimb și de ratele dobânzilor pe termen lung, iar legislația din această țară nu este compatibilă în întregime cu tratatul.

Citește și:

Șomaj și prestații sociale – Sistemele de securitate socială din UE

Suedia

Raportul a concluzionat că Suedia îndeplinește în prezent trei dintre cele patru criterii economice necesare pentru adoptarea monedei euro, și anume criteriile legate de stabilitatea prețurilor, soliditatea finanțelor publice și convergența ratelor dobânzilor pe termen lung. Suedia nu îndeplinește criteriul legat de cursul de schimb, iar legislația din această țară nu este compatibilă în întregime cu tratatul.

În plus, din examinarea altor factori reiese că țările evaluate sunt în general bine integrate economic și financiar în UE. Totuși, unele dintre ele încă au o serie de vulnerabilități macroeconomice și/sau se confruntă cu dificultăți legate de mediul lor de afaceri sau de cadrul lor instituțional, care pot prezenta riscuri la adresa durabilității procesului de convergență.

graphic1

Citește și:

Codul Civil – Capacitatea de folosinţă

ÎNTREBĂRI GENERALE DESPRE ADOPTAREA MONEDEI EURO

Ce sunt criteriile de convergență?

Statele membre care adoptă moneda euro trebuie să fi atins un nivel înalt de convergență economică durabilă, care este examinat în raportul de convergență pe baza criteriilor de convergență. Aceste criterii (denumite și `criteriile de la Maastricht`) sunt prevăzute la articolul 140 alineatul (1) din TFUE. Durabilitatea este un aspect cheie în evaluarea criteriilor de la Maastricht, ceea ce înseamnă că progresele înregistrate în materie de convergență trebuie să fie bazate pe elemente structurale care le garantează durabilitatea și nu pe factori temporari.

Iată care sunt criteriile ilustrate într-un mod simplificat:

CE SE MĂSOARĂ

CUM SE MĂSOARĂ

CRITERIILE DE CONVERGENȚĂ

Stabilitatea prețurilor

Armonizarea inflației prețurilor de consum

O stabilitate durabilă a nivelului prețurilor și o rată medie a inflației, pe o perioadă de un an înaintea examinării, care nu depășește cu mai mult de 1,5 puncte procentuale rata înregistrată de cele trei state membre ale UE care au cele mai bune rezultate

Finanțe publice solide

Deficitul public și datoria publică

Să nu facă obiectul procedurii aplicabile deficitelor excesive la momentul examinării

Stabilitatea cursului de schimb

Evoluția cursului de schimb în cadrul MCS II

Participarea la Mecanismul cursului de schimb (MCS II) pe o perioadă de doi ani fără a înregistra tensiuni grave

Caracterul durabil al convergenței

Ratele dobânzilor pe termen lung

În anul precedent examinării, nu depășesc cu mai mult de două puncte procentuale rata înregistrată de cele trei state membre ale UE care au cele mai bune rezultate

Citește și:

Marcajul CE

Tratatul prevede, de asemenea, examinarea altor factori relevanți pentru integrarea economică și pentru convergență. Printre aceștia se numără integrarea piețelor și evoluția balanțelor de plăți curente. Evaluarea acestor factori suplimentari este văzută ca fiind un indicator important al integrării fără probleme a unui stat membru în zona euro.

Ce este MCS II?

Succesor al primului mecanism al cursului de schimb (MCS), MCS II a fost creat la 1 ianuarie 1999 cu scopul de a garanta că fluctuațiile cursului de schimb dintre euro și alte monede UE nu afectează stabilitatea economică în cadrul pieței unice și cu scopul de a ajuta țările care nu fac parte din zona euro să se pregătească pentru participarea la zona euro. Criteriul de convergență privind stabilitatea cursului de schimb necesită participarea la MCS II.

Participarea la MCS II este voluntară, însă unul dintre criteriile de convergență pentru aderarea la zona euro este participarea țării respective la mecanism pe o perioadă de cel puțin doi ani fără a înregistra tensiuni grave.

În MCS II, cursul de schimb al monedei unui stat membru din afara zonei euro se stabilește în raport cu euro, iar fluctuația lui este permisă în anumite limite prestabilite. Decizia privind admiterea în MCS II este luată, la cererea unui stat membru, prin consens de către toți participanții la MCS II (statele membre care fac parte din zona euro, BCE și miniștrii și guvernatorii băncilor centrale din statele membre din afara zonei euro care participă la mecanism, cum este în prezent cazul Danemarcei).

Citește și:

Pensia de întreţinere (a membrilor de familie)

Care este procesul de aderare odată ce statul membru îndeplinește toate criteriile necesare?

Pe baza raportului de convergență, Comisia înaintează o propunere Consiliului ECOFIN, care – în urma consultării Parlamentului European și a discuțiilor purtate cu șefii de stat și de guvern – decide dacă țara respectivă îndeplinește condițiile necesare și dacă poate adopta moneda euro. Dacă decizia este favorabilă, Consiliul ECOFIN face demersurile juridice necesare și, pe baza unei propuneri din partea Comisiei și după consultarea BCE, adoptă cursul de schimb la care va fi înlocuită moneda națională cu moneda euro și care va rămâne stabilit în mod irevocabil.

Care dintre țările care au aderat la UE în 2004 sau în 2007 au adoptat deja moneda euro?

Până în prezent, șapte dintre cele 12 state membre care au aderat la UE în 2004 sau în 2007 au adoptat deja moneda euro. Slovenia a adoptat-o în 2007, Cipru și Malta în 2008, Slovacia în 2009, Estonia în 2011, Letonia în 2014, iar Lituania în 2015. În momentul de față, peste 338 de milioane de persoane din 19 state membre ale UE folosesc moneda euro. Statele membre care fac parte din zona euro sunt: Austria, Belgia, Cipru, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania și Țările de Jos.

Sunt statele membre obligate să adopte moneda euro?

În principiu, toate statele membre pentru care nu se prevăd clauze de neparticipare (ca în cazul Danemarcei și al Regatului Unit) s-au angajat să adopte moneda euro imediat ce îndeplinesc condițiile necesare. Este însă la latitudinea fiecărei țări cum își planifică parcursul către moneda euro, nefiind prevăzut niciun calendar în acest sens.

Citește și:

Pierderea, furtul, înlocuirea permisului de conducere

Statele membre care au aderat la UE în 2004, în 2007 și în 2013, după lansarea monedei euro, nu îndeplineau condițiile pentru intrarea în zona euro la momentul aderării lor. Prin urmare, tratatele lor de aderare le dau timp să facă ajustările necesare.

Cum sprijină Comisia statele membre aflate pe calea aderării la zona euro?

Comisia sprijină statele membre care converg către aderarea la zona euro prin intermediul sprijinului tehnic oferit de actualul Serviciu de sprijin pentru reforme structurale, printre altele. Printre propunerile înaintate de Comisie în vederea aprofundării Uniunii economice și monetare a Europei pentru perioada 2018-2020, s-a numărat și crearea, în cadrul Programului de sprijin pentru reforme structurale (PSRS), a unui flux de lucru destinat să ofere, la cerere, sprijin tehnic statelor membre care nu fac parte din zona euro, dar care doresc să devină membre ale zonei euro. În cadrul propunerii sale de cadru financiar multianual pentru perioada de după 2020, Comisia și-a anunțat intenția de a propune crearea unui mecanism special de convergență.

În perioada de după 2020, acest mecanism de convergență va oferi sprijin financiar și tehnic specific statelor membre care au luat măsuri demonstrabile în direcția adoptării monedei unice într-un anumit interval de timp. Obiectivul său este să sprijine punerea în aplicare a reformelor menite să contribuie la o pregătire reușită a participării la zona euro. Acest mecanism nu interferează cu criteriile în vigoare pentru aderarea la zona euro, ci va facilita pregătirea practică și convergența, pe baza unui proces specific de angajament și parteneriat.

Care sunt avantajele adoptării monedei euro?

Avantajele monedei euro sunt variate și se fac resimțite la diferite scări, de la nivel individual și de companie până la scara întregii economii. Printre acestea se numără:

– Prețuri stabile: În anii 1970 și 1980, s-au înregistrat rate ale inflației foarte înalte, unele chiar de 20 % sau mai mult, în numeroase țări din UE. Pe măsură ce aceste țări au început să se pregătească pentru moneda euro și odată cu introducerea acesteia, nivelul inflației din zona euro a fost, în medie, sub 2 %. Stabilitatea prețurilor înseamnă că sunt protejate puterea de cumpărare a cetățenilor și valoarea economiilor lor.

O piață mai transparentă și mai competitivă: Euro contribuie la transparența prețurilor pe piața unică. Consumatorii pot să compare cu ușurință prețurile la nivel transfrontalier și să găsească cel mai bun preț pentru un anumit produs sau serviciu. Transparența sporită a prețurilor stimulează totodată concurența între magazine și furnizori, punând presiune asupra prețurilor în sensul scăderii lor.

Citește și:

Reguli de prevenire a incendiilor – Mijloacele de încălzire

– Costuri de călătorie mai mici: În zona euro a dispărut costul schimbului valutar la granițe, călătoriile devenind astfel mai ieftine și mai simple.

Mai multe schimburi comerciale transfrontaliere: În zona euro companiile nu trebuie să lucreze cu monede diferite. Înainte de introducerea monedei euro, o companie trebuia să țină seama de riscul fluctuațiilor de curs valutar, iar costurile schimbului valutar erau estimate la 20-25 de miliarde de euro pe an în UE. Faptul că nu mai există riscuri și costuri valutare facilitează comerțul transfrontalier în interiorul zonei euro. Companiile nu doar beneficiază de o piață internă mult mai mare, ci își și pot găsi mai lesne noi furnizori care oferă servicii mai bune sau costuri mai mici.

Mai multe schimburi comerciale internaționale: Zona euro este totodată un bloc comercial mare și deschis. Afacerile în moneda euro sunt astfel o propunere atractivă pentru alți parteneri comerciali, care pot accesa o piață mare folosind o singură monedă. Și companiile din zona euro sunt avantajate deoarece pot face exporturi și importuri în cadrul economiei mondiale cu ajutorul monedei euro. Se reduce astfel riscul de pierderi cauzate de fluctuațiile valutare la nivel mondial.

Acces mai ușor la capital: Moneda euro a dat un mare avânt integrării piețelor financiare din zona euro. Capitalul circulă mai ușor deoarece au dispărut riscurile de schimb valutar. Această situație permite investitorilor să circule capitalul către acele părți ale zonei euro în care poate fi folosit cel mai eficient.

Apartenența la zona euro înseamnă mult mai mult decât folosirea aceleiași monede. Înseamnă apartenența la o comunitate bazată pe responsabilitate, solidaritate și beneficii reciproce. Trebuie subliniat și că beneficiile monedei euro nu sunt necondiționate și depind de capacitatea unui stat membru de a funcționa fără probleme în uniunea economică și monetară, pe baza unor politici solide. Pregătirea temeinică pentru aderarea la zona euro este esențială.

Sursa: Europa.eu

Citește și:

– Vrei să știi mai multe? Poți să te protejezi singur! Descarcă aplicația gratuită InfoCons pentru Android și IOS!

– Fii cu adevărat și tu cu o9atitudine și ia atitudine!

Nr. de tel – 021.9615 sau *9615

Whats App – 0732.008.969

Mail: reclamatii@protectia-consumatorilor.ro

Pe același subiect

Distribuie

InfoCons (www.infocons.ro) – Asociație Națională de Protecția Consumatorilor, unica organizație din România cu drepturi depline în Consumers International, este o asociație de consumatori neguvernamentală, apolitică, reprezentativă, de drept privat, fără scop lucrativ, cu patrimoniu distinct și indivizibil, independentă, întemeiată pe principii democratice, ce apără drepturile consumatorilor – membră fondatoare a Federației Asociațiilor de Consumatori.

Fii informat! Ia atitudine! Cunoaște-ți drepturile și exercită-le apelând 021 9615!* din orice rețea fixă sau mobilă sau *9615** din orice rețea mobilă!

**Număr de telefon apelabil din orice rețea fixă sau mobilă cu tarif normal în rețeaua Telekom
***Număr de telefon apelabil din orice rețea mobilă cu tarif normal