Dezvoltarea sistemului alimentar industrial la nivel global și creșterea rapidă a alimentelor ultraprocesate afectează foarte mult biodiversitatea. Cu toate acestea, deși impactul asupra biodiversității a practicilor existente de utilizare a terenurilor și de producție de alimente au primit destul de multă atenție, producția și consumul alimentelor ultraprocesate au fost în mare măsură ignorate.
În ritmul rapid în care trăim în zilele de astăzi, comoditatea primează uneori. Acest lucru a ajuns să se extindă la alegerile noastre alimentare, alimentele ultraprocesate fiind mereu la îndemână pe rafturile supermarketurilor dar și prezente în frigiderele noastre. În timp ce aceste alimente sunt accesibile ca și preț, costul lor real se extinde cu mult dincolo de eticheta de preț. Impactul asupra mediului al alimentelor ultraprocesate este semnificativ și adesea trecut cu vederea, lăsând o amprentă momentan ascunsă pe planeta noastră.
Specialiștii ne atrag atenția că, o „dietă globalizată” , caracterizată printr-o abundență de produse alimentare ultraprocesate, fabricate și distribuite la scară industrială, vine în detrimentul cultivării, fabricării și consumului de alimente din dietele tradiționale, diete în care se consumă alimente în mare parte proaspete și minim procesate.
Schimbările climatice reprezintă o amenințare majoră la adresa securității alimentare globale. Temperaturile în creștere și evenimentele meteorologice extreme pot perturba producția agricolă, ducând la pierderea recoltelor și la deficitul de resurse. Însuși sistemul alimentar care se bazează pe aceste resurse, în special producția de alimente ultraprocesate, contribuie la schimbările climatice. Este un cerc vicios care necesită o schimbare critică în alegerile noastre alimentare.
Citește și – Alimentele ultraprocesate pot modifica microbiomul intestinal ?
Ce sunt alimentele ultraprocesate ?
Mezelurile și alte alimente ultraprocesate, rezultate din producția alimentară industrializată la scară largă, formează o parte majoră a dietei moderne. Alături de alimentele ultraprocesate, dieta din zilele noastre include cantități mari de zaharuri adăugate, sare în exces , grăsimi saturate și grăsimi trans. . În producerea alimentelor ultraprocesate se folosesc adesea și ingrediente care sunt sintetizate în laboratoare, cum ar fi îndulcitori artificiali, coloranți și arome.
Concepute pentru prepararea sau consumul rapid, alimentele ultraprocesate sunt adesea comercializate ca și alimente care ne ajută să economisim timp, deoarece includ mese gata de consumat, gustări și băuturi care necesită timp minim de gătit sau sunt deja gătite.
Exemple de alimente ultraprocesate:
- Băuturi cu zahăr: băuturi răcoritoare, băuturi energizante și sucuri de fructe îndulcite.
- Gustări: chipsuri, prăjituri și bomboane.
- Alimente instant: tăiței instant, supe înstant.
- Carne procesată: crenvuști, cârnați și mezeluri.
- Cereale pentru micul dejun: cereale îndulcite și aromate.
- Produse de patiserie: prăjituri, produse de patiserie și pâine cu termen mare de valabilitate.
- Produse congelate: preparate pe bază de legume, peste, carne sau deserturi congelate.
Contribuția alimentelor ultraprocesate la pierderea biodiversității în agricultură este semnificativă si ar trebui oferită o atenție sporită alimentelor ultraprocesate și proceselor prin care acestea sunt obținute.
Citește și – De ce trebuie să evităm alimentele procesate ?
Care este impactul alimentelor ultraprocesate asupra mediului ?
Impactul asupra mediului al alimentelor ultraprocesate începe cu producția lor.
Putem considerea ca fiind importante următoarele domenii de îngrijorare:
- Agricultura industrială: agricultura în monocultură: cultivarea aceleiași culturi în mod repetat epuizează substanțele nutritive ale solului, reducând fertilitatea acestuia și ducând la eroziunea solului. Pășunatul excesiv și supraagricultura, practicile agricole intensive degradează structura și sănătatea solului, făcând terenul mai puțin productiv. Aceste metode epuizează resursele solului, necesitând utilizarea sporită a îngrășămintelor și pesticidelor care poluează atât solul cât și apele și dăunează biodiversității.
- Epuizarea resurselor: agricultura pe scară largă a culturilor de porumb, soia și grâu, care sunt fundamentale pentru multe alimente ultraprocesate, necesită cantități mari de apă. Și cultivarea altor culturi pentru alimente ultraprocesate poate solicita în mod semnificativ resursele de apă, în special în regiunile predispuse la secetă.
- Emisii de gaze cu efect de seră: întregul ciclu de viață al alimentelor ultraprocesate contribuie la emisiile de gaze cu efect de seră. Producția de animale pentru alimentele ultraprocesate pe bază de carne este o sursă majoră de metan, un gaz cu efect de seră puternic. Fabricile de procesare consumă cantități substanțiale de energie pentru a opera mașini, pentru a menține controlul temperaturii și pentru a reazliza ambalarea. Această energie provine adesea din combustibili fosili, ceea ce duce la emisii mai mari de gaze cu efect de seră.
- Risipa alimentară: factorul de comoditate vine adesea la pachet cu creșterea risipei alimentare. Alimentele ultraprocesate au gramaje mai mari și pot determina consumatorii să arunce porțiile neconsumate, ducând astfel la risipă alimentară.
- Defrișarea și distrugerea biodiverității: pentru a satisface cererea din ce în ce mai mare de ingrediente utilizate în fabricarea alimentelor ultraprocesate, suprafețe vaste de teren forestier sunt defrișate pentru agricultură. Această defrișare duce la distrugerea habitatelor (conversia pădurilor în ferme de monocultură distruge habitatele pentru nenumărate specii, ducând la pierderea biodiversităţii) dar și la reducerea captării dioxidului de carbon (pădurile absorb CO2 din atmosferă. Distrugerea lor reduce capacitatea planetei de a capta carbonul, accelerând încălzirea globală).
- Deșeuri de plastic: Alimentele ultraprocesate sunt adesea ambalate în materiale plastice de unică folosință, contribuind la criza globală a poluării cu plastic. Pentru aceste materiale plastice pot trece sute de ani până se vor descompune, provocând daune mediului pe termen lung.
Citește și – Reciclarea Sticlelor: O Contribuție la Protejarea Mediului
O industrie alimentară mai sustenabilă
Există o nevoie urgentă de tranziție către un sistem alimentar mai sustenabil, iar alegerile noastre alimentare joacă un rol crucial.
Iată câteva modalități prin care putem minimiza impactul asupra mediului al alimentelor ultraprocesate:
- Prioritizați consumul de alimente integrale: optați pentru fructe proaspete, legume, cereale integrale și proteine de calitate. Aceste opțiuni neprocesate sau procesate minim sunt mai bune atât pentru sănătatea noastră, cât și pentru planetă.
- Reduceți consumul: consumați alimentele ultraprocesate ocazional, nu ca alimente de bază.
- Consumați alimente de sezon: sprijiniți piețele locale sau producătorii din zona în care locuiți și alegeți produse de sezon. Acest lucru reduce emisiile provenite din transport și promovează biodiversitatea.
- Nu risipiți: planificați-vă mesele, cumpărați doar ceea ce aveți nevoie și utilizați resturile în mod creativ pentru a minimiza risipa de alimente.
- Alegeți un ambalaj durabil: căutați produse cu ambalaje reciclabile sau alimente fără ambalaj. Folosiți pungi reciclabile.
- Citiți cu atenție eticheta: aceste lucru vă ajută să identificați și să evitați alimentele cu aditivi, sare, zahăr sau grăsimi saturate în exces. Alegeți produse cu ingrediente minime .
Cu ajutorul Aplicației InfoCons , puteți urmări alertele rapide pentru alimentele ultraprocesate , dar și pentru alte produse alimentare sau nonalimentare. Informațiile sunt esențiale pentru consumatori, fiindu-le de ajutor în alegerea produselor în cunoștință de cauză.
Astfel, dacă un produs este vizat de una dintre alertele rapide pentru produsele alimentare consumatorii pot evita eventualele probleme ce pot apărea. Personalizarea aplicației în funcție de preferințele de consum: număr maxim de E-uri și tipul acestora, cantitatea maximă de sare, cantitatea maximă de zahăr, tipul de alergeni și cantitatea maximă de calorii, scor InfoScore minim, scor Pro InfoScore minim, scor Eco InfoScore minim.
Fiecare scanare a codurilor de bare este salvată în „ Istoric Scanări” , astfel că această listă poate fi accesată ori de câte ori este nevoie, în cazul în care a fost omisă salvarea produsului în momentul scanării
Din lista „ Produse Salvate ”, printr-o simplă bifare a produselor , vor afla numărul total de E-uri , cantitatea totală de zahăr și cantitatea totală de sare . De asemenea, pot distribui produsele bifate care alcătuiesc lista de cumpărături , meniul zilnic / săptămânal sau retetele cu familia si prietenii.
Citește și – Grăsimile în alimentație. Tipuri de grăsimi, surse și impactul asupra sănătății
În concluzie, consumul redus de alimente ultraprocesate poate contribui la sustenabilitatea mediului. Pragul de procesare al alimentelor consumate ar trebui luat în considerare nu numai pentru considerentele nutriționale privind sănătatea, ci și pentru protecția mediului.
În timp ce alimentele ultraprocesate sunt la îndemână și accesibile, costurile lor de mediu sunt mari. De la producția intensivă, emisiile mari de gaze cu efect de seră până la defrișări, poluare și degradarea solului, ciclul de viață al alimentelor ultraprocesate reprezintă amenințări semnificative pentru planetă. Trecerea către sisteme alimentare mai durabile, care acordă prioritate alimentelor integrale, minim procesate, este esențială pentru atenuarea acestui impact asupra mediului și pentru asigurarea unei planete mai sănătoase pentru generațiile viitoare.
Schimbări de politică și industrie
Eforturile individuale sunt cruciale, dar sunt necesare și schimbări sistemice. Guvernele pot stimula practicile agricole durabile și pot încuraja dezvoltarea de ambalaje reciclabile sau compostabile pentru alimentele ultraprocesate. Industria alimentară poate investi în tehnologii care îmbunătățesc eficiența resurselor și explorează ingrediente mai durabile.
Impactul asupra mediului al alimentelor ultraprocesate este o problemă complexă, cu consecințe de amploare. Înțelegând costurile ascunse ale acestor alimente convenabile, putem face alegeri informate de care beneficiază atât sănătatea noastră, cât și planeta. O trecere către un sistem alimentar mai durabil, condus de alegerile conștiente ale consumatorilor și de schimbările din industrie, deschide calea către un viitor mai sănătos pentru noi și pentru mediu.
Autor – Cosmina Nițu
Masterand în nutriție și consultant în diversificare
Surse:
https://www.sciencedirect.com/ – Science Direct
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/ – Centrul Național de Informare în Biotehnologie
InfoCons (www.infocons.ro) – Asociație Națională de Protecția Consumatorilor, unica organizație din România cu drepturi depline în Consumers International, este o asociație de consumatori neguvernamentală, apolitică, reprezentativă, de drept privat, fără scop lucrativ, cu patrimoniu distinct și indivizibil, independentă, întemeiată pe principii democratice, ce apără drepturile consumatorilor – membră fondatoare a Federației Asociațiilor de Consumatori.
Fii informat! Ia atitudine! Cunoaște-ți drepturile și exercită-le apelând 021 9615!* din orice rețea fixă sau mobilă sau *9615** din orice rețea mobilă!
**Număr de telefon apelabil din orice rețea fixă sau mobilă cu tarif normal în rețeaua Telekom
***Număr de telefon apelabil din orice rețea mobilă cu tarif normal
