Știi ce tipuri de aditivi alimentari / E-URI se regăsesc în produsele tip ciorbă de burtă ? Alegi bine , te simți bine !

 

InfoCons a realizat un studiu privind ingredientele și valorile nutriționale ale produselor tip ciorbă de burtă comercializate în restaurante, pe baza informațiilor din meniurile fizice și de pe platformele de comandă online.

Studiul a fost efectuat pe 65 de preparate, în parteneriat cu Declaratie-Nutritionala.ro.

Unul dintre cele mai relevante rezultate ale analizei este variația mare a numărului de aditivi: de la preparate fără niciun aditiv, până la rețete cu 14 aditivi. Media de 5 aditivi pe produs arată că, în multe cazuri, ciorba de burtă servită nu este pregătită exclusiv din ingrediente proaspete, ci recurge la ingrediente și amestecuri care conțin conservanți, stabilizatori sau potențiatori de aromă.

Ca regulă generală, un număr mai mare de aditivi indică, de obicei, un grad mai ridicat de procesare. Aceasta nu înseamnă automat că produsul este nesigur – aditivii folosiți în Uniunea Europeană sunt evaluați și autorizați – însă oferă consumatorului un indiciu util despre cât de „prelucrat” este preparatul pe care urmează să îl consume.

Grupați după rolul lor, aceștia se prezintă astfel :

InfoCons Protecția Consumatorilor te informează despre fiecare grupă de aditivi

• Conservanți

Prelungesc durata de valabilitate și împiedică dezvoltarea microorganismelor. Sulfiții (dioxidul de sulf E220 și metabisulfitul de sodiu E223) sunt și alergeni cu declarare obligatorie și pot provoca reacții la persoanele sensibile sau astmatice. Nitritul de sodiu (E250), folosit la produsele din carne, trebuie privit cu atenție, întrucât, în anumite condiții, poate contribui la formarea unor compuși nedoriți.

• • E220 – Aditiv alimentar din categoria conservanţilor naturali, utilizat încă din cele mai vechi timpuri în imperiul Roman şi Egiptul antic. Este un gaz incolor, obţinut prin arderea sulfului. Acest gaz se dizolvă în faza apoasă a alimentului supus conservării şi formează agentul reactiv, cu condiţia ca alimentul să aibă pH acid (mai mic decât 7). Astfel se previn degradările enzimatice şi bacteriene. Fiind oxidant, se mai utilizează şi ca agent de albire pentru făină, dar, în general el modifică (oxidează) culoarea naturală a alimentelor şi reduce cantitatea de vitamine din acestea. Prin încălzirea alimentului, aditivul se elimină sub formă de gaz. Când este ingerat, se descompune în ficat în sulfaţi inofensivi şi este eliminat prin urină.
  • E223 – Aditiv alimentar din categoria conservanţilor chimici. Este o sare de sodiu a acidului sulfuros, care se prezintă sub forma unei pulberi albe, instabile, ce reacţionează cu oxigenul pentru a forma sulfat de sodiu. În condiţii acide, formează acidul sulfuros, care are proprietăţi conservante, oxidante şi de albire, dar şi de reducere a cantităţii de vitamine din alimente.
  • E250 – Aditiv alimentar din categoria conservanţilor, produs prin procedee chimice din azotatul de sodiu sau extras din zăcăminte naturale, deoarece se prezintă şi ca mineral natural. Este o pulbere de culoare albă, eficientă împotriva bacteriei Clostridium botulinum. În stomac, în prezenţa proteinelor, nitriţii formează nitrozamine, substanţe cu potenţial cancerigen. De asemeni, ei reacţionează cu hemoglobina, distrugând-o. Hemoglobina copiilor, în comparaţie cu hemoglobina adulţilor este mult mai sensibilă faţă de nitriţi, motiv pentru care copiii nu ar trebui să consume produse conţinând acest aditiv. Se recomandă citirea cu atenţie a etichetelor de pe alimente.
  • E200 – Aditiv alimentar din categoria conservanţilor, ce se regăseşte în fructele arbustului Sorbus aucuparia. Pentru uz industrial se obţine prin procedee chimice.
    Este bun conservant, în special faţă de mucegaiuri şi drojdii, nefiind eficient împotriva bacteriilor. Prezintă activitate optimă la pH mai mic de 6,5 (produse acide şi uşor acide).
    Sorbaţii se mai utilizează şi în combinaţie cu benzoaţii în produse precum băuturile aromate nealcoolice (răcoritoare), băuturi alcoolice slabe, concentrate lichide de ceai (utilizate la dozatoare), unele produse conservate din fructe şi legume, gemuri şi jeleuri cu conţinut scăzut de zahăr, măsline şi produse pe bază de măsline, produse din peşte, crustacee, creveţi, moluşte, sosuri emulsionate şi neemulsionate, condimente, mirodenii, muştar, salate preparate, deserturi pe bază de produse lactate netratate termic, la conservarea ouălor în stare lichidă, în alimente dietetice pentru scopuri medicale speciale, suplimente alimentare lichide şi gumă de mestecat.
  • E282 – Aditiv alimentar din categoria conservanţilor naturali, obţinut prin fermentaţie bacteriană. Se utilizează în special împotriva drojdiilor şi fungilor. 
• Reglatori de aciditate 

Controlează aciditatea și ajută la conservarea gustului și a prospețimii. În general sunt considerați cu risc scăzut, însă contribuie, alături de ceilalți ingredienți, la profilul de „produs procesat”.

• • E262 – Aditivi alimentari din categoria conservanţilor naturali, obţinuţi din acidul acetic, prin fermentaţie bacteriană. 
  • E260 – Aditiv alimentar din categoria conservanţilor naturali, dar folosit şi ca aromatizant, obţinut prin fermentarea zahărului, melasei sau alcoolului, ori prin sinteză chimică din aldehidă acetică. Adăugat în maioneză, inactivează bacteria Salmonella. 
  • E330 – Aditiv alimentar din categoria regulatorilor de aciditate, fiind utilizat şi ca aromatizant. Potenţează efectul antioxidanţilor şi gelifianţilor şi contribuie la formarea emulsiilor. În mod natural, acidul citric se găseşte în fiecare celulă vie. Pentru uz industrial se obţine prin fermentarea melasei sau zahărului în prezenţa mucegaiului Aspergillus niger.Se utilizează în cantităţile prevăzute de reţete în produse pe bază de fructe, legume, lapte, în uleiuri şi grăsimi neemulsionate şi emulsionate, produse de panificaţie, patiserie, cofetărie etc., cât şi în produse destinate sugarilor şi copiilor mici sănătoşi, în cantităţi prevăzute de reţete.
  • E336 – Aditiv alimentar din categoria emulgatorilor şi agenţilor de îngroşare, deoarece cristalele sale au capacitatea de a reţine apa şi parţial de a reacţiona cu aceasta. Este o sare de potasiu a acidului tartric care are şi rol de regulator de aciditate. Se utilizează conform cantităţilor specificate în reţete la produse pe bază de ciocolată şi cacao, în gemuri, jeleuri, marmelade, sucuri şi nectaruri din fructe sau concentrate de sucuri şi nectaruri, gumă de mestecat etc.
• Potențiatori de aromă (E621, E627, E631, E635)

Intensifică gustul preparatului. Glutamatul monosodic (E621) și ribonucleotidele asociate sunt larg utilizate; deși sunt autorizate, unele persoane raportează sensibilitate la cantități mari, iar prezența lor se asociază adesea cu un aport ridicat de sodiu.

• • E621 – Aditiv alimentar cu funcţie de potenţiator de aromă.
    Este sarea de sodiu a acidului glutamic. Pentru uz industrial, se obţine prin fermentaţie bacteriană din melasă. Glutamatul monosodic se utilizează pentru a accentua aroma şi gustul natural al alimentelor. Glutamaţii conferă gustul „umami”, considerat ca fiind al cincilea gust de bază, alături de cel dulce, acru, sărat şi amar. Se poate adăuga în orice aliment, inclusiv în băuturi alcoolice sau nealcoolice în proporţie de până la 1%, permiţând astfel micşorarea cantităţii necesare de sare. O proporţie mai mare de 1% nu va putea accentua mai mult gustul, dar poate să-l denatureze. Unele studii au evidenţiat un potenţial neurotoxic al glutamaţilor asupra copiilor şi chiar asupra adulţilor, în timp ce alte studii nu. Totuşi, potenţialul neurotoxic este real, deoarece glutamatul (ca şi aspartatul din Aspartam) este un neurotransmiţător, iar bariera sangvină cerebrală, care asigură protecţia creierului de toxine şi neurotransmiţători în exces nu este suficient dezvoltată la copii, iar la adulţi poate să nu protejeze toate zonele cerebrale sau să fie deteriorată. Astfel, glutamatul se transformă într-o aşa-numită excitotoxină, care stimulează excesiv neuronii, distrugându-i. 
  • E627 – Aditiv alimentar cu rol de potenţiator de aromă.
    Este sarea de sodiu a acidului guanilic, un acid natural, component al acidului ribonucleic. Pentru uz industrial, se obţine din drojdie sau din sardine, putând avea deci origine vegetală sau animală. Guanilaţii nu conferă gustul „umami” specific glutamaţilor, dar au capacitatea de a potenţa multe arome şi gusturi naturale, permiţând astfel micşorarea cantităţii necesare de sare. Se utilizează în cantităţile prevăzute de reţete în toate tipurile de produse alimentare, inclusiv în băuturi alcoolice şi nealcoolice. 
  • E631 – Aditiv alimentar cu rol de potenţiator de aromă.
    Este sarea de sodiu a acidului inozinic. Pentru uz industrial, se obţine prin fermentaţia bacteriană a zaharurilor sau din carne sau sardine, putând avea deci origine vegetală sau animală. Inozinaţii nu conferă gustul „umami” specific glutamaţilor, dar au capacitatea de a potenţa multe arome şi gusturi naturale, permiţând astfel micşorarea cantităţii necesare de sare.
    Se utilizează în cantităţile prevăzute de reţete în toate tipurile de produse alimentare, inclusiv în băuturi alcoolice şi nealcoolice. 
  • E635 – Aditiv alimentar cu rol de potenţiator de aromă.
    Este amestecul sărurilor de sodiu ale acidului guanilic şi acidului inozinic. Pentru uz industrial, se obţine prin fermentaţia bacteriană a zaharurilor sau din carne sau sardine, putând avea deci origine vegetală sau animală. Inozinaţii şi guanilaţii nu conferă gustul „umami” specific glutamaţilor, dar au capacitatea de a potenţa multe arome şi gusturi naturale, permiţând astfel micşorarea cantităţii necesare de sare.
    Se utilizează în cantităţile prevăzute de reţete în toate tipurile de produse alimentare, inclusiv în băuturi alcoolice şi nealcoolice. 
• Fosfați 

Sunt folosiți ca stabilizatori și emulsifianți. Un aport ridicat și constant de fosfați este monitorizat de autoritățile europene, în special pentru persoanele cu afecțiuni renale sau cardiovasculare.

• • E450 – Aditivi alimentari din categoria emulgatorilor şi substanţelor tampon. Sunt săruri de sodiu, potasiu, calciu sau magneziu ale acidului fosforic. Se prezintă sub formele: E 450(i) – Difosfat disodic, E 450(ii) – Difosfat trisodic, E 450(iii) – Difosfat tetrasodic, E 450(iv)- Difosfat dipotasic, E 450(v) – Difosfat tetrapotasic, E 450(vi) – Difosfat dicalcic, E 450(vii) – Difosfat biacid de calciu şi E 450(viii) – Difosfat dimagnezic. Se utilizează în produse alimentare sub formă de praf, snacksuri, cereale pentru micul dejun, băuturi din ciocolată şi malţ pe bază de lapte, supe, ciorbe, băuturi alcoolice. Fosforul este un element important în cadrul metabolismului general, iar cantităţile mari pot produce tulburări.
  • E451 – Aditivi alimentari cu rol de afânători, emulgatori şi stabilizatori. Sunt săruri de sodiu sau potasiu ale acidului fosforic. Se prezintă sub formele: E 451 (i)- Trifosfat pentasodic sau E 451(ii)- Trifosfat pentapotasic. Se utilizează în siropuri, glazuri şi toppinguri, în preparate dietetice speciale şi în membrane comestibile.
  • E452 – Aditivi alimentari din categoria sechestranţilor, emulgatorilor şi substanţelor tampon. Sunt săruri de sodiu, potasiu, calciu sau amoniu ale acidului fosforic. Se prezintă sub formele: E 452(i)- Polifosfat sodic, E 452(ii)- Polifosfat potasic, E 452(iii)- Polifosfat de sodiu şi calciu, E 452(iv)- Polifosfat de calciu, E 452(v)- Polifosfat de amoniu. Se utilizează în zahărul pentru glazuri ,produse din peşte, crustacee şi moluşte proaspete, congelate, refrigerate sau conservate, în aluaturi, paste făinoase, băuturi pe bază de cafea pentru dozatoarele automate. 
• Agenți de îngroșare, gelifianți și emulsifianți 

Dau consistență și omogenitate preparatului. Sunt în general bine tolerați, însă semnalează utilizarea unor amestecuri industriale în locul îngroșării naturale.

• • E1422 – Aditiv alimentar cu rol de agent de aglomerare, agent de îngroşare, stabilizator, emulgator şi substanţă – suport pentru alţi aditivi.
    Este un aşa-numit “amidon modificat”, adică un amidon supus unui anumit procedeu chimic al cărui scop este îmbunătăţirea şi adaptarea proprietăţilor sale la anumite cerinţe, cum ar fi: creşterea stabilităţii la temperaturi foarte înalte sau foarte scăzute, în medii acide sau alcaline, lungirea sau scurtarea timpului de coagulare sau gelificare, capacitatea de a coagula la rece, modificarea texturii etc. .
    Amidonul modificat are o mai mare capacitate de a absorbi apa, de a substitui parţial grăsimile, de a forma emulsii, fiind utilizat în produse pe bază de lapte, carne, ouă, grăsimi, cereale, în produse de cofetărie, brutărie, patiserie, la conserve din fructe, legume, peşte, în sosuri, condimente, supe concentrate, creme, budinci, deserturi diverse, în băuturi aromate alcoolice şi nealcoolice etc.
  • E415 – Aditiv alimentar cu rol de emulgator, stabilizator, agent de îngroşare, de umplere şi de aglomerare. Este un produs natural, obţinutprin fermentarea zahărului sau melasei, în prezenţa bacteriei Xanthomonas campestris. Se utilizează în cantităţile prevăzute de reţete în produse lactate, în dulciuri, creme, grăsimi emulsionate tartinabile cu sau fără arome, sosuri, toppinguri, dressinguri, snacksuri, îngheţate, fructe şi legume prelucrate, conservate, produse din carne, peşte, ouă, condimente, supe, ciorbe, membrane comestibile, produse din proteine vegetale, suplimente nutritive etc. . Se utilizează şi ca substanţă – suport pentru alţi aditivi alimentari.
  • E410 – Aditiv alimentar cu rol de emulgator, stabilizator, agent de îngroşare, de umplere şi de aglomerare. Este un produs natural, obţinut din arborele de roşcov.
    Se utilizează în cantităţile prevăzute de reţete în produse lactate, în dulciuri, creme, grăsimi emulsionate tartinabile cu sau fără arome, sosuri, toppinguri, dressinguri, îngheţate, fructe şi legume prelucrate, conservate, produse din carne, peşte, ouă, condimente, supe, ciorbe, membrane comestibile, produse din proteine vegetale, suplimente nutritive etc. 
  • E471 – Aditivi alimentari cu rol de agenţi de îngroşare, emulgatori, stabilizatori, agenţi de aglomerare şi antispumanţi. Se obţin din grăsimi animale sau vegetale şi se utilizează în cantităţile prevăzute de reţete în produse lactate, deserturi pe bază de grăsimi emulsionate, lapte sau fructe, produse din legume şi fructe, conserve de legume în oţet, produse de cofetărie şi patiserie, îngheţată, paste făinoase, orez, deserturi pe bază de cereale şi/sau amidon, produse din peşte, ouă, sosuri, condimente, supe, salate, produse dietetice, suplimente alimentare, băuturi alcoolice şi nealcoolice etc. 
  • E322 – Aditiv alimentar din categoria antioxidanţilor, emulgatorilor şi stabilizatorilor. Este un compus care se regăseşte în structura membranei celulare a oricărui organism viu. Pentru uz industrial (alimentar şi farmaceutic) se obţine în special din boabe de soia sau gălbenuş de ou.
    Se utilizează în toate tipurile de produse alimentare.
• Antioxidanți, coloranți și îndulcitori 

Protejează împotriva oxidării, dau culoare sau gust dulce fără calorii. Cei mai mulți au profil de siguranță bun la nivelurile autorizate, dar prezența unui îndulcitor precum zaharina (E954) într-o ciorbă poate fi neașteptată pentru consumator.

• • E300 – Aditiv alimentar din categoria antioxidanţilor, regăsit în mod natural în majoritatea fructelor şi legumelor şi cunoscut sub denumirea de Vitamina C. Fiind un component natural al alimentelor, acidul ascorbic are un rol de neînlocuit în buna desfăşurare a tuturor proceselor biochimice care au loc la nivelul organismului uman, rol pe care, din păcate, aditivul E 300 nu îl poate înlocui.
    Acesta este un produs industrial sintetizat prin fermentaţia glucozei, urmată de o oxidare chimică, ce nu poate fi utilizat drept supliment vitaminic. 
  • E150a – Aditivi alimentari din categoria coloranţilor artificiali. Conferă culoare de la brun la negru şi sunt admişi a se folosi în orice tip de aliment.
    Pot fi întâlniţi în unele sosuri de soia contrafăcute, unde, dacă prezenţa caramelului nu este înscrisă pe etichetă, ea se poate observa prin infiltrarea culorii pe pereţii sticlei, deasupra nivelului lichidului. Sunt obţinuţi prin încălzirea şi arderea până la carbonizare a unor zaharuri (glucoză, fructoză) amestecate sau nu cu substanţe acide sau alcaline. Arderea zaharurilor are loc în absenţa sau în prezenţa amoniacului, sulfiţilor de sodiu sau potasiu sau combinaţii ale acestora. Prezenţa amoniacului sau sulfiţilor duce la accentuarea şi intensificarea culorii. Sunt solubili în apă şi au gust specific, uneori amar.
  • E100 – Aditiv alimentar din categoria coloranţilor naturali. Conferă culoarea galben oranj şi este admis a se folosi în orice tip de aliment (băuturi alcoolice şi nealcoolice, produse din carne, lapte, ouă, legume, fructe, cereale, dulciuri etc.) cu excepţia celor pentru sugari şi copii mici, conform cantităţilor prevăzute de reţete.În alimente se poate întâlni aditivul E100(i)-Curcumina sau aditivul E100(ii)-Curcuma. Ambii sunt coloranţi naturali, obţinuţi din rădăcinile şi tulpinile plantelor Curcuma longa şi Curcuma domestica. Curcumina este extractul brut, în timp ce curcuma este compusul purificat. Acest colorant este greu solubil în apă, iar culoarea obţinută variază de la galben la roşu, în funcţie de pH-ul alimentului în care se adaugă.
  • E954 – Aditiv alimentar cu rol de îndulcitor artificial. Deşi are un gust remanent neplăcut, amărui metalic, zaharina a fost folosită pe scară largă, atât de diabetici, cât şi în industria alimentară, fiind de 300-500 de ori mai dulce decât zahărul. Fiind un îndulcitor intens şi fără calorii, care nu produce carii dentare, se adaugă în băuturi alcoolice şi nealcoolice aromatecât şi în snacksuri şi deserturi cu valoare energetică redusă, fără adaos de zahăr, pe bază de apă, lapte, amidon, cacao, grăsimi, ouă, cereale sau fructe, în produse de cofetărie cu valoare energetică scăzută şi fără adaos de zahăr. Se utilizează în conserve din legume sau fructe, gemuri, jeleuri, marmelade, alte paste tartinabile, în sosuri, muştar, salate, supe, conserve şi semiconserve de peşte, crustacee sau moluşte, produse fine de brutărie etc.Pentru mascarea gustului remanent neplăcut, zaharina se combină cu alţi îndulcitori sintetici

Ce spune legislația

Fie că sunt consumate în restaurant, fie că sunt comandate online, operatorul economic are obligația de a respecta prevederile Ordinului ANPC nr. 201 din 19 aprilie 2022 privind furnizarea de informații la comercializarea produselor finite și a mâncărurilor oferite de unitățile de alimentație publică.

Scopul acestor reguli este o informare corectă și transparentă, astfel încât fiecare consumator să poată alege în cunoștință de cauză, ținând cont de propria stare de sănătate. În realitate, mulți consumatori încă nu știu exact ce comandă: ce cantitate de sare, zahăr sau grăsimi conține produsul, câți aditivi are, dacă este preparat din ingrediente proaspete sau congelate și cum este obținut.

Soluția InfoCons vine în sprijinul consumatorilor

Informația despre aditivi și valorile nutriționale devine cu adevărat utilă atunci când ajunge simplu și rapid la consumator. În acest sens, InfoCons pune la dispoziție instrumente gratuite:

• Aplicația gratuită InfoCons – dezvoltată transparent și independent, unică la nivel internațional, permite scanarea etichetelor produselor agroalimentare și oferă acces la o bază de peste 3,5 milioane de produse, ajutând inclusiv restaurantele să verifice ingredientele folosite în rețete.
• Secțiunea de dicționar – explică pe înțelesul tuturor fiecare aditiv (E-ul), astfel încât consumatorul să știe ce rol are și la ce să fie atent.
• Alertele pentru produse alimentare – aplicația afișează alertele privind produsele alimentare, pentru ca monitorizarea să fie la îndemână și produsele folosite să nu afecteze sănătatea consumatorilor.
• Funcția SOS – numerele de urgență din întreaga lume, disponibile inclusiv offline, utile în orice situație.

Recomandarea InfoCons: înainte de a comanda, verifică în aplicația InfoCons aditivii și valorile nutriționale, citește informațiile pe care operatorul economic este obligat să le pună la dispoziție și alege preparatele cu mai puțini aditivi și mai puțină sare. Pentru sprijin, sună la 021 9615 / *9615 sau accesează www.infocons.ro.

Concluzie

Analiza InfoCons pe 65 de preparate de ciorbă de burtă arată că un fel de mâncare aparent simplu poate conține până la 14 aditivi alimentari, cu o medie de 5, alături de cantități importante de sare. Cei mai frecvenți aditivi sunt conservanții, reglatorii de aciditate, potențiatorii de aromă și fosfații – fiecare cu un rol tehnologic, dar și cu aspecte pe care consumatorul informat ar trebui să le cunoască.

Mesajul InfoCons nu este acela că ciorba de burtă trebuie evitată, ci că alegerea trebuie făcută în cunoștință de cauză. Cu cât consumatorul este mai bine informat despre aditivi, sare și zahăr, cu atât poate face alegeri mai potrivite pentru sănătatea sa – iar aplicația InfoCons transformă această informație în câteva atingeri pe ecran.

Lista completă a aditivilor alimentari / E-uri poate fi consultată AICI 

Sfat de siguranță : Alegi bine , te simți bine cu Aplicația InfoCons de Protecția Consumatorilor ! Aplicația identifică simplu , independent și gratuit produse alimentare pentru tine și familia ta , inclusiv aditivii din produse .

 

 

Semnătura : Departamentul InfoCons Studii și Teste Comparative