„STANDARDE ROMÂNESTI” SAU „STANDARDE EUROPENE” ÎN CULTURA NOASTRA ORGANIZATIONALA?

  1. Acasă
  2. Comunicate de presă
  3. „STANDARDE ROMÂNESTI” SAU „STANDARDE EUROPENE” ÎN CULTURA NOASTRA ORGANIZATIONALA?
Standarde romanesti si standarde europene

Rezumat
Prima etapa importanta pe drumul aderarii României la Uniunea Europeana consta în implementarea Acquis-lui
comunitar – un ansamblu complex de legislatie, proceduri si practici pe baza caruia sunt aliniate reglementarile
nationale în toate domeniile politicilor Uniunii.
Dar, în conformitate cu un studiu de impact (Studiul nr.6, IER), se constata ca în întreprinderile din România exista
importante obstacole culturale ce împiedica dezvoltarea competitivitatii lor. Uneori, efectul acestora este mult mai
important decât “clasica” lipsa de resurse financiare, întrucât aceste obstacole genereaza rezistenta la schimbare si
împiedica dezvoltarea managementului calitatii în cadrul întreprinderilor. Multe din aceste obstacole caracterizeaza si
alte organizatii din România, inclusiv unele organizatii din administratia publica locala si centrala sau învatamânt, unele
organizatii ale angajatorilor sau organizatii sindicale si chiar unele organizatii neguvernamentale.
Aceasta comunicare prezinta cele mai importante obstacole culturale existente actualmente în întreprinderile din
România (ca „standarde românesti” incluzând concepte confuze sau ignorate, mentalitati învechite, atitudini si
comportamente contraproductive ale personalului acestora) precum si, comparativ, mentalitatile, atitudinile si
comportamentele conforme „standardelor europene”.
Abstract
The first major step on the road to membership of the European Union for Romania is the adoption of the Acquis
communautaire, the complex of legislation, procedures and practices that form the basis for the alignment of national
regulations in all fields of Union policies.
But, according to an impact study (PAIS – Study no.6, IER), a lot of cultural obstacles within Romanian companies
are hindering today the enhancement of their competitivity. Sometimes, their effect is much more important as the very
“common” obstacle of the lack of financial resources, because they are generating resistance to change and are
hindering the quality management development within them. Many of these obstacles are characterizing some other
Romanian organisations, including local and central public administration, universities, employers, trade unions, nongovernmental
organisations, etc.
This paper shows the most important cultural obstacles within Romanian companies (as “Romanian standards”,
i.e. ignored/ misunderstood concepts and counter-productive mentalities, attitudes and behaviours of companies’
people) as well as, comparatively, the proactive mentalities, attitudes and behaviours according to the today “European
standards”.

Concepte

Concepte bine cunoscute în Europa, dar predominant confuze în România.

– Acquis comunitar
– Acreditare
– Actiune corectiva
– Actiune preventiva
– Analiza/ control statistic
– Autoritate
Calitate
– Certificare voluntara/ obligatorie
– Competitivitate
– Costurile calitatii
– Credibilitate
– Delegare
– Eficienta/ eficacitate
– Fiabilitate
– Guvernanta
– Inspectia/ controlul calitatii

– Management
– Managementul calitatii
– Managementul calitatii totale
– Misiune
– Neconformitate
– Parteneriat public-privat
– Politica/ strategia calitatii
– Responsabilitate
– Securitate
– Sistem de management
– Societatea bazata pe cunoastere/ cunostinte
– Standard
– Terta parte
– Viziune

Concepte bine cunoscute în Europa, dar predominant ignorate în România:

– Accountability
– Analiza tranzactionala
– Benchmarking
– Dependabilitate
– Empowerment
– Excelenta în afaceri
– Instrumentele calitatii
– Inteligenta economica
– Leadership
– Liability
– Mentenanta (preventiva, corectiva, productiva, total
productiva, etc.)
– Parteneri de interese
– Programarea neurolingvistica
– Recunoasterea meritelor
– Re-engineering- Schema de colectare a sugestiilor
– Supraveghere concurentiala
– Tehnici de motivare pecuniara/ nepecuniara.

Mentalități:

Domeniu Mentalităţi CONTRAPRODUCTIVE

predominante în România

Mentalităţi PROACTIVE predominante în statele

membre ale Uniunii Europene

Calitate “Calitatea este problema statului,

şefilor, etc.”

“Calitatea este afacerea noastră, a tuturor şi a

fiecăruia.”

Este necesară o “Lege a calităţii” prin care să fie pedepsiţi agenţii economici care nu oferă pe piaţă produse de calitate. Piaţa este <condusă> de consumatori informaţi şi educaţi care achiziţionează doar acele produse care sunt simultan cele mai bune şi mai ieftine.

Producătorii care nu fac faţă se reprofilează sau dau faliment.

Calitate = ceea ce vrem, putem şi ştim să facem”

(<dictatura producătorilor>)

Calitate = aptitudinea de-a satisface cerinţe explicite şi implicite”
“Calitatea costă mult.” “Calitatea generează profit.”
“Calitatea se opune productivităţii muncii.” “Calitatea şi productivitatea muncii sunt rezultate ale aceloraşi eforturi. Ele generează profitabilitatea organizaţiei”
„De calitate ar trebui să se ocupe doar muncitorii din fabrici şi personalul din CTC-uri.” “De calitate se ocupă toţi managerii – începând cu managerul general – precum şi întreg personalul de execuţie”
Obţinerea calităţii “Acumulările cantitative determină întotdeauna salturi calitative” “Acumulările cantitative nu determină întotdeauna salturi calitative, dar calitatea se obţine în mod

sistematic doar prin managementul ei.”

Responsabilitate socială “A fi responsabil social înseamnă

a-ţi asuma iniţiative în interesul altora

şi a le finaliza.”

“A fi responsabil social înseamnă a te perfecţiona continuu, a nu-ţi precupeţi eforturile la locul de muncă, a face ceea ce ai spus, a comunica permanent şi a iniţia acţiuni vizând creşterea valorii

adăugate pentru client.”

Responsabilitatea pentru greşeală “Orice greşeală are cel puţin un autor- vinovat ce trebuie să fie identificat, criticat şi pedepsit în mod exemplar, de fiecare dată.” „Prima şi a doua oară, <de vină> pentru greşeala unui angajat este întotdeauna şeful său direct, pentru că a fost incapabil s-o prevină. Dar un angajat care a comis pentru a treia oară o aceeaşi

greşeală este marginalizat/ exclus din echipă.”

Relaţia ierarhică “Ordinul şefului este lege pentru subordonat şi trebuie executat întocmai şi la timp, fără comentarii.” (Şeful stabileşte subordonaţilor săi

CEEA CE şi CUM trebuie să lucreze).

“Managerii stabilesc obiectivele şi termenele, asigură resursele şi verifică realizarea obiectivelor; dar modul în care obiectivele sunt realizate este la latitudinea subalternilor acestora ei având astfel posibilitatea să-şi demonstreze creativitatea.”
Autoritatea şefilor Autoritatea şefilor se bazează numai Autoritatea managerilor se bazează pe

 

pe puterea acestora de-a distribui recompense şi sancţiuni. competenţele profesionale, metodologice şi sociale ale acestora.
Nivelul salariului Nivelul salariului (cauză) determină productivitatea muncii (efect). Productivitatea şi calitatea muncii (cauze) determină nivelul salariului (efect).
Este imposibil să se coreleze salariul fiecărui angajat cu performanţele sale. Managerii stabilesc schemele de recunoaştere a meritelor fiecărui angajat prin salarizarea acestuia parţial în funcţie de performanţele individuale şi de echipă, parţial în funcţie de studiile şi experienţa sa.
Motivarea în muncă Angajaţii pot fi motivaţi doar prin salariu, prime şi sporuri cât mai mari (fără legătură cu performanţele în

muncă)

Angajaţii şi managerii pot fi motivaţi prin recunoaşterea meritelor lor, fie pecuniar fie nepecuniar, în funcţie de performanţele obţinute,

atât individual cât şi în echipă

Standarde Toate standardele trebuie să fie obligatorii. Toate standardele sunt facultative dar unele pot deveni obligatorii prin forţa legii sau a contractului.
Securitate Securitatea este o caracteristică atribuibilă oamenilor (efect). Securitatea este o caracteristică atribuibilă produselor (cauză).
Profit A face profit este imoral întrucât mai toţi cei care au reuşit aşa ceva au acţionat pe căi necinstite. A face profit este moral întrucât se respectă toate legile scrise şi nescrise ale afacerilor.
Banii se obţin mai uşor prin inginerii financiare, corupţie, greve, forţă, plăţi

compensatorii, etc.

Profitul se obţine cel mai uşor dacă şi atunci când sunt satisfăcute toate cerinţele explicite şi implicite

ale clienţilor („îmbunătăţirea continuă a calităţii”).

Atitudini:

Domeniu Atitudini CONTRAPRODUCTIVE

predominante în România

Atitudini PROACTIVE predominante în statele

membre ale Uniunii Europene

Faţă de client “Clientul nostru – fraierul nostru” „Clientul nostru – partenerul nostru”
Faţă de muncă “Noi muncim nu gândim !” (Munca fizică este mult mai importantă decât munca intelectuală.) A munci în mod inteligent (cu planificare, organizare, programare, etc.) este mult mai important decât efortul fizic şi munca la întâmplare.
„Munca este o corvoadă !” “Munca este generatoare de satisfacţii dacă şi atunci când permite manifestarea creativităţii şi

sociabilităţii oamenilor.”

Faţă de calitate (microeconomic) „Las’că <merge> şi aşa !” „Nu <merge> decât dacă facem CEEA CE şi CUM trebuie, CÂND şi UNDE trebuie.”
Pentru a evita comercializarea produselor neconforme am putea – eventual – să le selecţionăm şi să le

separăm la sfârşitul fabricaţiei. (INSPECŢIA CALITĂŢII)

Pentru a evita neconformităţile unui produs, se pot preveni atât apariţia cât şi repetarea lor, iar dacă totuşi au apărut neconformităţi este necesară corecţia lor.

(ASIGURAREA CALITĂŢII)

Ne preocupăm post-factum doar de

produse, ca efecte al proceselor

Ne preocupăm ante-factum de toate procesele

întreprinderii, în calitate de cauze ale produselor

Neconformitatea şi defectul sunt considerate a fi normale, fireşti, uzuale (prin tradiţie, obişnuinţe, norme, standarde sau inexistenţa standardelor, etc.)

Obiectivul este realizarea unui anumit NIVEL DE CALITATE ACCEPTABILĂ (AQL)

Non-calitatea este refuzată (datorită ambiţiilor şi voinţei politice vizând obţinerea excelenţei).

 

 

Obiectivul este realizarea a ZERO DEFECTE.

 

Faţă de calitate (macroeconomic) Administraţia publică centrală, patronatele şi sindicatele la nivel naţional NU au nimic de făcut pentru promovarea calităţii întrucât în economia de piaţă, calitatea se reglează de la sine, iar statul nu mai

are nici-un rol.

Guvernul împreună cu reprezentanţii patronatelor, sindicatelor şi ai altor parteneri de interese (ONG- uri, universităţi, camere de comerţ, etc.) elaborează şi implementează împreună politicile macroeconomice de promovare a calităţii şi de educare a consumatorilor.
Libera circulaţie a produselor nu are nici-o legătură cu competitivitatea acestora. Libera circulaţie a produselor şi dezvoltarea competitivităţii sunt puternic dependente întrucât ele reprezintă scopurile fundamentale ale evaluării conformităţii.

Pentru a circula liber în cadrul UE, produsele româneşti trebuie să fie (sau să devină) competitive iar conformitatea lor cu standardele de referinţă trebuie să fie evaluată în mod adecvat.

Nu avem nevoie de managementul calităţii la nivel macroeconomic Problematica managementului calităţii este inclusă în Capitolele 1,3, 15, 16, 22 şi 23 ale Acquis-ului Comunitar întrucât el este o funcţie transversală implicând o abordare sistemică integrativă, necesară pentru a evita posibilele consecinţe contraproductive ale segmentării (în special prin lipsa de comunicare şi cooperare eficiente/ eficace

între toţi actorii implicaţi).

Elaborarea şi implementarea politicilor macroeconomice este treaba Guvernului Responsabilitatea pentru elaborarea şi promovarea cu succes a politicilor macroeconomice revine atât autorităţilor publice cât şi organismelor private, în cadrul aşa numitelor “parteneriate public-privat

care implică, în special, o foarte clară distribuţie a rolurilor şi responsabilităţilor la toţi partenerii.

Faţă de greşeală “În principiu eu nu greşesc niciodată, dar dacă se întâmplă totuşi să greşesc, este mai bine să ascund greşeala pentru a nu fi criticat şi pedepsit.” “A greşi este omeneşte şi oricine poate greşi. Din orice greşeală se poate însă învăţa mult, astfel încât noi discutăm întotdeauna greşelile noastre, pentru a nu le repeta, fără teama de-a fi criticaţi, marginalizaţi sau sancţionaţi. ”
„După mine – potopul !” “Ştiu că dacă nu-mi pasă de greşelile mele şi de ceilalţi voi fi imediat marginalizat şi concediat. ”
Faţă de partenerii de interese şi interesele lor “Mă interesează doar să-mi satisfac cât mai bine toate interesele mele. Nu-mi pasă de interesele celorlalţi şi uneori chiar mă bucur dacă şi alţii au

necazuri.”

„Doar dacă ne cunoaştem toţi partenerii de interese precum şi interesele lor specifice – pentru a acţiona în sensul satisfacerii complete a tuturor intereselor negociate – vom putea menţine parteneriate pe

termen mediu şi lung cu toţi partenerii.”

Există neîncredere în partenerii din interiorul şi exteriorul organizaţiei Există încredere în partenerii din interiorul şi exteriorul organizaţiei, pe baza responsabilităţii şi renumelui fiecăruia.
Faţă de lege “Legea este o barieră peste care trec leii, pe sub care trec căţeii şi în faţa căreia se opresc boii!” „Legea este aceeaşi pentru toţi dar pentru a fi respectată de toţi, ea trebuie să fie în prealabil accesibilă, înţeleasă şi liber acceptată.”

Comportamente:

Domeniu Comportamente CONTRAPRODUCTIVE

predominante în România

Comportamente PROACTIVE predominante în statele membre ale Uniunii Europene
Progres- regres Regres prin „cercuri vicioase” (<mai PROST, mai LENT, mai PUŢIN, cu

mai MULT>)

Progres prin „cercuri virtuoase” (<mai BINE, mai REPEDE, mai MULT, cu mai PUŢIN>)

 

Muncă “Noi ne facem că muncim, ei se fac că ne plătesc !” A da dovadă de responsabilitate socială înseamnă şi a te îmbunătăţi continuu, a nu-ţi precupeţi eforturile la locul de muncă şi a te implica permanent în soluţionarea problemelor apărute.

Salariul este corelat cu performanţele obţinute individual şi în echipă.

“Decât puţin şi bun, este de preferat mult, prost şi fără rost !…” PROGRESUL înseamnă <mai bine, mai mult, mai repede şi cu mai puţin>. <Mai prost, mai puţin, mai lent şi cu mai mult înseamnă REGRES>.
“Lasă pe poimâine ceea ce poţi face astăzi întrucât până atunci nu

va mai fi nevoie.”

“Nu las pe mâine ceea ce pot face astăzi.”
“Timpul trece, leafa merge, noi cu drag muncim.” În munca noastră, fiecare minut contează întrucât salariul este corelat cu performanţele individuale şi de echipă.
Generalist-specialist “Fac de toate pentru că nu am de ales şi ….<nu se ştie de unde sare iepurele > !”

(🡪 credibilitate redusă sau nulă pe

piaţă)

“Lucrez cu specialişti recunoscuţi şi fac doar ceea ce ştiu şi pot să fac cel mai bine, fiind certificat de organisme de terţă parte”

(🡪 credibilitate mare pe piaţă)

Promovarea propriilor produse/ servicii pe piaţă “Produsele/ serviciile realizate de noi pot fi promovate pe piaţă doar prin publicitate agresivă şi relaţii personale.” Produsele/ serviciile realizate de noi sunt promovate pe piaţă în mod credibil doar dacă ele sunt certificate de un organism de terţă parte.
Acţiunea FABRICAT ÎN ROMÂNIA

promovează produsele româneşti pe baze sentimentale, patriotarde şi publicitare (fără legătură explicită cu calitatea şi preţul lor).

Marca FABRICAT ÎN EUROPA promovează produsele europene (deci şi româneşti) ce sunt cele mai competitive exclusiv prin calitatea lor.

Se respectă astfel integral drepturile consumatorilor.

Achiziţionarea produselor/ serviciilor de pe piaţă “Cumpăr doar cele mai IEFTINE produse/ servicii, indiferent de calitatea lor (fiind astfel suficiente informaţiile obţinute direct de pe piaţă de la distribuitori)”

🡪 consumatorii orientează furnizorii spre acele produse/ servicii care sunt cât mai ieftine

“Cumpăr doar acele produse/ servicii care sunt simultan cele mai BUNE şi cele mai IEFTINE (pe baza informaţiilor rezultate din testele comparative efectuate de organisme credibile de terţă parte)”

🡪 consumatorii orientează furnizorii spre acele produse/ servicii care sunt simultan cât mai bune şi mai ieftine

Coerenţa vorbe-fapte „Una gândesc, alta spun şi fac cu

totul altceva.” (“Să faci ce spune popa nu ce face popa!”)

“Este treaba mea ce gândesc, dar sunt conştient că,

dacă nu fac ceea ce spun, risc să fiu marginalizat de ceilalţi ca fiind iresponsabil social.”

Premiul pentru calitate “Accept să plătesc ca să primesc un premiu pentru calitate, chiar dacă sunt conştient că nu am făcut nimic special ca să-l merit şi nici măcar nu am fost evaluat în acest scop (întrucât un astfel de premiu este doar o acţiune publicitară printre altele).” “Sunt credibile doar premiile pentru calitate bazate pe evaluarea obiectivă şi independentă a candidatului în raport cu anumite criterii prestabilite şi transparente (ca, de exemplu, modelul de excelenţă reprezentat de criteriile Premiului european pentru calitate). De aceea accept să particip doar la asemenea competiţii de pe urma cărora cel mai important câştig constă în faptul că aflu de la cei mai credibili evaluatori cum mă situez

în raport cu concurenţii mei.”

 

BIBLIOGRAFIE

PAIS – Studiul nr.6 – IMPACTUL TRANSPUNERII SISTEMULUI CALITĂŢII DIN UE IN ANUMITE SECTOARE

INDUSTRIALE DIN ROMANIA (autori: Nicolae DRĂGULĂNESCU, Lucian BROCHE, Aurel RIZESCU, Bernard VAUCELLE), Institutul European din România, IER (www.ier.ro), Bucureşti, 2002

InfoCons (www.infocons.ro) – Asociație Națională de Protecția Consumatorilor, unica organizație din România cu drepturi depline în Consumers International, este o asociație de consumatori neguvernamentală, apolitică, reprezentativă, de drept privat, fără scop lucrativ, cu patrimoniu distinct și indivizibil, independentă, întemeiată pe principii democratice, ce apără drepturile consumatorilor – membră fondatoare a Federației Asociațiilor de Consumatori.

Fii informat! Ia atitudine! Cunoaște-ți drepturile și exercită-le apelând 021 9615!* din orice rețea fixă sau mobilă sau *9615** din orice rețea mobilă!

**Număr de telefon apelabil din orice rețea fixă sau mobilă cu tarif normal în rețeaua Telekom
***Număr de telefon apelabil din orice rețea mobilă cu tarif normal

Pe același subiect

Distribuie

Meniu