Primăria Ceplenița, județul Iași
„Protectia Consumatorului” reprezinta una din coordonatele principale ale politicilor sociale promovate de catre guvernul oricarui stat. Totodată, ea trebuie, datorită importanței pe care o prezintă să se constituie într-o politică de sine stătătoare cu obiective, priorități și instrumente proprii. Pentru ca statul român este cel care trebuie să-și protejeze cetățenii, se prezintă actualizarea cu noile măsuri pentru informarea cetățenilor privind protecția consumatorului, din anul 2013, care au condus la modificarea telefonului consumatorului, acesta fiind unul la nivel național, respectiv 0219551, precum si a siglei care a devenit „o noua atitudine”!
Consumatorul este o persoana fizică ce cumpără, dobândește, utilizează sau consumă produse ori servicii, în afara activității sale profesionale.
Drepturile fundamentale ale consumatorilor:
-Dreptul de a fi protejați împotriva riscului de a achiziționa un produs sau de a li se presta un serviciu care ar putea să le prejudicieze viața, sănătatea sau securitatea ori să le afecteze drepturile și interesele legitime.
-Dreptul de a fi informați complet, correct și precis asupra caracteristicilor esențiale ale produselor și serviciilor, astfel încât decizia pe care o adoptă în legătură cu acestea să corespundă cât mai bine nevoilor lor, precum și de a fi educați în calitatea lor de consumatori.
-Dreptul de a avea acces la piețe care le asigură o gamă variantă de produse și servicii de calitate
-Dreptul de a fi despăgubiți pentru prejudiciile generate de calitatea necorespunzătoare a produselor și serviciilor, folosind în acest scop mijloacele prevăzute de lege.
-Dreptul de a se organiza în asociații pentru protecția consumatorilor, în scopul apărării intereselor lor
-Dreptul de a refuza încheierea contractelor care conțin clauze abuzive, în conformitate cu legislația în vigoare
-Dreptul de a nu li se interzice de către un agent economic să obțină un beneficiu prevăzut în legea în vigoare
Ce spune legea la cumpărarea de produse?
Când achiziționezi bunuri, închei un contract cu agentul economic. Toate bunurile trebuie să îndeplinească anumite cerințe legale. Bunurile pe care le cumperi trebuie:
Să corespundă descrierii: Dacă este data o descriere – pe ambalaj, într-o reclamă, pe o etichetă sau orice altă descriere a agentului economic – aceasta trebuie să fie reală. Dacă o haină este etichetată cu anumite informații, de ex „80% lână”, ea trebuie să conțină într-adevăr 80% lână. Dacă alegi un covor dintr-o prezentare de mostre, într-un magazin, covorul livrat trebuie să corespundă mostrei. Dacă agentul economic îți spune că rucsacul este din piele, el trebuie să fie din piele și nu din alt material.
Să corespundă calitatea produsului: Acest lucru înseamnă că dacă soliciți un produs pentru un scop particular – un covor pentru scări, o vopsea pentru calorifere – produsele trebuie să corespundă exact scopului propus.
Să fie adaptate pentru utilizare normală : Aceasta înseamnă că ele corespund scopului pentru care bunurile de același tip sunt în mod obișnuit utilizate.
Să aibă o calitate acceptabilă: Aceasta înseamnă că bunurile trebuie să funcționeze și să-și îndeplinească scopul pentru care au fost achiziționate. Ele trebuie, în mod normal, să nu prezinte defecte, chiar și minore, să aibă o prezentare și o finisare rezonabile, să fie sigure și durabile.
Dacă achiziționezi de la un agent economic un produs NOU sau un produs RECONDIȚIONAT, legea spune că aceste produse trebuie să fie:
Sigure: În condiții normale de utilizare produsele nu trebuie să reprezinte un risc, sau cel mult un risc minim pentru sănătatea sau securitatea consumatorilor și nu trebuie să producă pagube.
Originale: Bunurile trebuie să fie fabricate de producătorul declarant, să nu fie contrafăcute, falsificate sau înlocuite cu alte produse similare.
Testate sau certificate: Dacă există legi specifice în vigoare, atunci anumite produse trebuie testate sau certificate înainte de a fi vândute.
Fără defecte: Trebuie să fie comercializate numai produsele care îndeplinesc cerințele impuse sau declarate.
Garanție: Produsele de folosință îndelungată trebuie să fie însoțite de certificate de garanție.
Bine ambulate: Aceasta înseamnă că ambalajul trebuie să asigure integritatea și calitatea produselor.
Conform descrierii: Producătorii nu trebuie să facă declarații incorecte sau care nu pot fi dovedite. Publicitatea trebuie făcută în mod corect și nu trebuie să fie înșelătoare.
Indicarea prețului: Agentul economic trebuie să informeze consumatorul despre prețul produselor și să afișeze prețurile în loc vizibil și într-o formă lizibilă.
Corect măsurabile: Mijloacele de măsurare trebuie să îndeplinească cerințele legale de standard metrologice, iar indicarea valorii măsurate trebuie să fie ușor de citit și afișată la vedere, astfel încât să fie văzută de cumpărător.
Informațiile trebuie să fie redactate în limba română indiferent de țara de origine a produsului.
Agenții economici trebuie:
Să afișeze numele societății comerciale
Să afișeze orarul de funcționare
Să comercializeze produsele alimentare în condiții igienico-sanitare prevăzute de lege
Să informeze consumatorii și autoritățile competente asupra pericolelor de care sunt conștienți că pot apărea după ce produsul a fost scos la vânzare.
Retragerea produselor cu defecte identificate sau care pot fi identificate/
Agenții economici trebuie:
Să nu folosească practice comerciale neloiale, ca de exemplu practice restrictive sau caluze abuzive în contracte, care pot afecta interesele economice ale consumatorilor
Să nu condiționeze vânzarea unui produs solicitând consumatorilor să cumpere o cantitate impusă de produse sau să cumpere alt produs
Să nu impună consumatorului vânzarea unui produs
Să nu comercializeze produse alimentare care prezintă un risc pentru consumatori
Să nu modifice termenul de valabilitate sau data durabilității minimale imprimate pe produse, etichete sau ambalaj.
Timpul petrecut de consumatori utilizând dispositive digitale crește de la an la an, la fel și volumul de material media. Însp cele mai noi studii în domeniul neuromarkentingului arată că materialele printate sunt procesate semnificativ diferit de creierele noastre comparative cu cele digitale.
În cadrul unui studio realizat de echipa de cercetători a Temple University, subiecții au fost rugați să privească atât reclame în format digital, cât și în format tipărit. Pentru evaluarea reacțiilor inițiale, cercetătorii au folosit mai multe metode de neuromarketing, printer care și măsurători biometrice, dar și alte metode tradiționale de tipul chestionarelor. Apoi, la o săptămână de la contactul cu materialele publicitare, subiecților li s-au făcut analize de tip RMN pentru evaluarea impactului pe care l-au avut reclamele. Folosind toate aceste metode, cercetătorii au observat că reclamele din mediul digital sunt procesate de creierul uman mult mai rapid, însă cele tipărite păstrează atenția consumatorului pentru mai mult timp. În plus, printul provoacă mai multă activitate cerebrală în zonele creierului associate cu valoarea și dorința.
La o săptămână de la experiment, subiecții au demonstrate un feedback emotional mai puternic în cazul materialelor de marketing tipărite. Aceiași cercetători au observat că acestea provoacă o activitate mai intensă în zona creierului numită striatum ventral, care s-a dovedit a oferi cea mai bună predicție în privința comportamentului de cumpărare a consumatorilor. Deși materialele imprimate au potențialul de a produce efecte mai puternice, nu putem ignora nici influența uriașă dobândită de dispozitivele mobile în activitățile zilnice – tocmai de aceea majoritatea agențiilor de publicitate folosesc o combinație a celor două, formate , deoarece materialele publicitare eficiente în format tipărit vor declanșa vânzări în mediul digital.
Reclamele printate au o mai mare eficiență în domenii precum cel de fashion, pe segmentul dedicat articolelor de lux sau în cazul brandurilor atent diferențiate pe piață – în toate aceste domenii, printurile au capacitatea de a comunica informații despre proprietățile unice ale produselor și de a crea impact emoțional mai mare.
Un alt studiu realizat de aceasta dată de Universitatea Stavanger din Norvegia a dovedit că cititorii care folosesc un Kindle își amintesc mai puține informații despre ce au citit. Anne Mangen, unul dintre cercetătorii participanți la studiu, susține că „feedback-ul tactil al unui kindle nu oferă același cadru pentru reconstrucția mentală a unei povești” în comparație cu o carte tipărită. Cercetările arată că din cauza digitalizării, lectura unui text lung devin tot mai fragmentată, în vreme ce dispozitivele cu ecran au un impact negativ asupra aspectelor emotionale și cognite ale lecturii. Membri echipei de cercetare speră că munca lor va îmbunătăți înțelegerea științifică a implicațiilor digitalizării, ajutându-ne astfel să facem față impactului acestui fenomen mondial. Cercetătoarea Anne Mangen consideră că editurilor și printerilor ar trebui să li se ofere informații bazate pe date științifice cu privire la tipurile de dispozitive care ar trebui folosite pentru lectura diferitelor texte, astfel încât să se poată stabili ce texte sunt mai puțin îngreunate prin lectura digitală și care dintre ele necesită sprijinul tiparului.
Se pare că acordăm cu 24% mai multă valoare obiectelor pe care le putem vedea și atinge în același timp, iar acest lucru a fost demonstrat magistral printr-o campanie a gigantului Toyota derulată în 2018, în Marea Britanie. 50.000 de abonați ai InStyle au primit odată cu revista și un material interactiv de tip pop up ce reproducea experiența oferită de automobilul Toyota Camry. Materialul publicitar interacriv măsura pulsul cititorilor, marcând astfel prima dată când un simulator LCD de monitorizare a ritmului cardiac a fost prezentat într-o publicație tipărită și prima dată când două unități electronice independente au fost combinate într-o inserție de revistă. Materialul promoțional funcționa astfel: cititorii puteau apuca mânerele portierelor plasându-și degetele opozabile pe senzorii încorporați pentru a „deschide” mașina, acțiune care activa o pictogramă pe bordul acesteia ce afișa frecvența cardiacă, precum și aprinderea unor lumini LED ce permiteau cititorilor să își vadă și audă bătăile inimii. Simulatorul de ritm cardiac și-a îndeplinit cu brio rolul de a capta atența cititorilor, livrând în același timp mesajul că mașina este atât de interesantă încât ar putea face ca inima șoferului să tresară de emoție. Acest tip de material publicitar se bazează pe descoperirile studiului norvegian menționat anterior: prezența fizică a materialului este mai vie și mai reală pentru creier. Activitatea simțurilor înseamnă că nouă din zece oameni își vor aminti un anumit produs promovat prin intermediul unui material publicitar de tipul pliantelor primite prin poștă. În plus, campaniile de marketing derulate în reviste cresc șansele de vânzare cu 161%, astfel că 5% din bugetul de marketing alocat revistelor tipărite ar putea avea ca rezultat o rentabilitate de 90% a investiției. Deși anunțurile tipărite interactive – precum cel creat de Toyota – pot fi costisitoare, iar pregătirea lor necesită un timp mai îndelungat, generează totodată și multă atenție care se traduce în cele din urmă în profit.
În concluzie, oamenii sunt atrași de impactul vizual și de texturile materialelor tipărite. În comparație cu mediul digital, acestea sunt capabile într-o mai mare măsură să creeze legături psihologice și emoționale față de un produs sau un brand, tocmai de aceea materialele imprimate au o capacitate infinită de a genera creativitate și vânzări.
