Legea care ar putea ajuta românii cu probleme la plata datoriilor către bănci sau alți creditori, a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2018, cu o întârziere de doi ani, în care a suferit trei amânări.
Deși au trecut peste doi ani de la promulgarea legii, autoritățile nu sunt pregătite, iar personalul responsabil cu aplicarea procedurilor prevăzute de Lege trebuie instruit.
Care sunt organele care aplică procedura de insolvență?
- comisia de insolvență si administratorul procedurii
- instanțele judecătorești și lichidatorul
‘Comisia de insolvență la nivel central este alcătuită din câte un reprezentant al fiecăreia dintre următoarele instituții: Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Justiției, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, Oficiul Național al Registrului Comerțului – Direcția Buletinul Procedurilor de Insolvență. Aceasta este sprijinită, în activitatea sa, de un aparat tehnic, care funcționează ca departament în cadrul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor. Comisia este condusă de un președinte‘, se arată în lege.
Cum se deschide procedura de insolvență?
Pentru a deschide procedura de insolvență, debitorul trebuie să depună personal sau să trimită prin poștă o cerere pe bază de plan de rambursare a datoriilor, cu confirmare de primire sau pe e-mail cu semnatură electronică certificată, la comisia de insolvență la nivel teritorial din județul în care își are domiciliul.
Atenție! Cu cel puțin 30 de zile înainte de depunerea cererii de insolvență, debitorul trebuie să notifice creditorii despre intenția sa de deschidere a procedurii de insolvență printr-un mijloc de comunicare ce asigură confirmarea primirii.
În cazul în care situația financiară a debitorului este iremediabil compromisă și un plan de rambursare a datoriilor nu poate fi elaborat și pus în executare, acesta poate solicita direct instanței judecătorești competente deschiderea procedurii judiciare de insolvență prin lichidare de active.
Important! Chiar dacă Guvernul a anunțat ca s-a adoptat Hotărârea privind constituirea comisiilor de insolvență, nici până în acest moment nu se cunosc datele de contact ale acestora, iar debitorii se află în imposibilitatea de a trimite cererile privind intrarea în insolvență.
Persoana fizică poate solicita deschiderea insolvenței personale atunci când are o întârziere de peste 90 de zile la plata datoriilor către banci sau alți creditori, iar cuantumul minim al datoriilor scadente ale debitorului este de 15 salarii minime pe economie.
Luând în calcul creșterea salariului minim de la 1.450 lei la 1.900 lei de la 1 ianuarie 2018, debitorul trebuie să aibă datorii mai mari de 28.500 lei sau 6.000 euro.
Planul de rambursare a datoriilor în cazul insolvenței persoanelor fizice se va determina în funcție de nivelul de trai rezonabil și de nevoile de locuit ale debitorului.
Pentru a determina criteriile pentru stabilirea nivelului de trai rezonabil, se vor lua în calcul și următoarele aspecte:
- valoarea cosului minim lunar de consum, stabilit în baza informațiilor primite de la Institutul Național de Statistică și/sau Institutul pentru Calitatea Vieții;
- particularități de ordin financiar, structura pieței forței de muncă;
- valoarea minimă a cheltuielilor profesionale și/sau de școlarizare;
- prețul utilităților, al alimentelor și al produselor de bază;
- componența și structura familiei debitorilorului, prin includerea în aceasta a persoanelor aflate în intreținerea debitorului, a persoanelor cărora debitorul le prestează întreținere și a persoanelor care conviețuiesc cu debitorul sau care contribuie la prestarea întreținerii;
- existența unor situații speciale de sănătate, integritate fizică, dizabilități în cazul debitorului ori al persoanelor aflate în întreținere sau cu care conviețuiesc;
- cheltuielile minime legate de funcționarea și întreținerea unui vehicul indispensabil și costurile folosirii sistemului de transport public sau a unui mijloc de transport alternativ și a costurilor asociate;
- cheltuielile minime determinate de creșterea, îngrijirea și educarea copilului aflat în întreținerea debitorului, raportat la vârsta copilului;
- exigențele minimale ale unei locuințe convenabile pentru debitor și persoanele aflate în întreținerea sa sau cu care conviețuiește.
Ce se întâmplă cu locuința debitorului?
Normele metodologice ale legii insolvenței, prevăd că în cazul în care prin planul de rambursare se stabilește ca locuință familiei urmează să fie valorificată pentru acoperirea datoriei, prin dare în plată sau vânzare, iar debitorul dorește să rămână în locuință, comisia de insolvență trebuie să stabilească cuantumul chiriei, ținând cont de disponibilitățile financiare ale debitorului luandu-se în considerare și valoarea chiriei pentru locuințele sociale din localitatea respectivă.
În planul de rambursare se stabilește ce sumă va plăti debitorul fiecărui creditor din suma totală defalcată pe lună.
Sursa: Finzoom
