Prezentul articol a fost elaborat cu ocazia sărbătoririi Zilei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale şi a 21 de ani de protecţia consumatorilor în România şi Europa, în contextul cooperării derulate de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Textile şi Pielărie (INCDTP) Bucureşti şi InfoCons şi dedicate exclusiv sănătăţii, securităţii consumatorului român şi al mediului înconjurător.
- Aspecte Generale.
Industria textilelor a apărut pentru prima dată în Anglia la finalul secolului 18 şi a fost “exportată” în Statele Unite ale Americii la începutul secolului 19. Cu toate acestea, industria de confecţii – îmbrăcăminte de serie, reprezintă o creaţie pur americană. Industria modei aşa cum este cunoscută în prezent a apărut în zona atelierelor de croitorie şi a micilor fabrici de textile deţinute de imigranţii evrei din oraşul Boston. Tot atunci, s-a stabilit actualul sistem de mărimi vestimentare cu numere sau cu mărimi de tipul S, M, L, XL etc.
Motivul principal pentru apariţia industriei modei a fost acela de a oferi oamenilor cu venituri modeste ocazia de a-şi cumpăra replici ieftine ale hainelor la modă care erau purtate de reprezentanţii claselor bogate ale societăţii din acele timpuri.
Se poate afirma că interesul oamenilor pentru modă şi materiale textile a fost și este prezent de mii de ani.
Astfel, în societatea modernă, textilele sunt omniprezente, fiind utilizate ca: protecţie sau expresie a corpului uman; elemente decorative şi de confort în case, birouri, hoteluri şi instituţii publice; produse funcţionale în spitale şi aziluri; componente de interior pentru maşini, autobuze, trenuri, nave şi avioane; elemente structurale pentru corturi, acoperişuri sau poduri; elemente de consolidare pentru drumuri, diguri, baraje sau canale; saci, plase; gazon artificial pentru sport sau activităţi în aer liber etc.
La nivel mondial, piaţa produselor textile şi de confecţii este o piaţă vastă şi eterogenă, care acoperă o multitudine de produse, de la fibre şi fire textile până la textile finite, tricotaje şi confecţii. Piaţa mondială a textilelor şi îmbrăcămintei a cunoscut, în special, în ultimele decenii modificări însemnate de dinamică, structură şi localizare. În decursul ultimelor patru decenii comerţul mondial cu aceste produse s-a majorat de peste 90 de ori, de la mai putin de 6 miliarde dolari în 1962 la 547miliarde dolari în 2021.
Din anul 1990 sectorul de textile şi pielărie-încălţăminte a intrat în concurenţă cu producătorii din toată lumea, confruntându-se cu concurenţa neloială cu produse realizate în ţări cu mari resurse de materii prime textile şi susţinute de politici şi ajutoare de stat ca: Turcia, China, India, Thailanda, Pakistan, Mexic ş.a.
Standardele consumatorilor la nivel mondial s-au schimbat de-a lungul anilor datorită îmbunătățirii continue a standardelor de viață ale oamenilor. Chiar și în industria textilă, preferințele se îndreaptă către produse textile ecologice, non-toxice și prietenoase cu mediul. Accentul în ceea ce privește ecotextilele se pune în primul rând pe materialele care pot intra în contact direct sau prelungit cu pielea, cum ar fi îmbrăcăminte, lenjerie de pat, prosoape, peruci, pălării, scutece și alte produse sanitare etc.
- Provocări ale consumatorilor de textile din România.
Este de notorietate faptul că, piaţa din Romania este invadată de o gamă foarte mare de produse provenite din Turcia şi China, inclusiv de produse contrafacute, pentru care nu există create suficiente reglementari legislative şi instrumente de control şi evaluare a securităţii, siguranţei in exploatare, impactului asupra sănătăţii umane şi a mediului înconjurator.
În acest context, există încă mulţi agenţi economici care produc, importă, ambalează şi comercializează produse textile, inclusiv online, care nu respectă normativele naţionale şi europene în vigoare cu privire la denumirea, marcarea şi etichetarea produselor textile.
În mod curent, consumatorii sunt din ce în ce mai expuși la sute de substanțe chimice potențial periculoase care pot intra în contact cu corpul lor prin trei căi diferite: inhalare, ingerare și absorbție dermică.
În procesele de fabricaţie a produselor textile, în special în cele de finisare chimică pot fi utilizate substanţe chimice cu performanţe tehnologice foarte mari, dar care, în cazul nefixării corespunzătoare pe fibră, pot afecta în mod negativ sănătatea consumatorului şi mediul înconjurator. Dintre substanţele chimice din fabricaţia materialelor textile cele mai periculoase, care ridica şi cele mai mari probleme ecologice si toxicologice sunt coloranţii care, odată ajunşi în contact cu corpul uman pot genera probleme acute, subcronice (în interval de până la 90 de zile), cronice sau pot avea efect cancerigen, în cazul expunerii pe o perioadă mai mare de trei luni.
Astfel, pentru a proteja sănătatea umană, numeroase reglementări (Oeko Tex Standard 100, Regulamentul REACH) limitează prezența substanțelor chimice periculoase, precum aminele aromatice, generate de scindarea reductivă a coloranților azoici, la cel mult 30 mg/kg de material textil datorită riscului asociat apariţiei tumorilor vezicii urinare și a carcinomului pelvisului renal.
În multe procese din industria textila (ex., protecţie lână, tratamente antimucegai, ca agent de reticulare în finisarea cu rășini etc.) se utilizează, în mod curent, formaldehida. În 1987, Agenția pentru Protecția Mediului din SUA (EPA) a clasificat formaldehida drept o substanţă cu potenţial cancerigen în condiții de expunere neobișnuit de mare sau prelungită. De atunci, studiile efectuate asupra oamenilor au evidenţiat faptul că expunerea la formaldehidă este asociată cu anumite tipuri de cancer. De asemenea, Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului (IARC) clasifică formaldehida drept substanţă “cancerigenă” pentru om. În 2011, Programul Național de Toxicologie, un program interagenții al Departamentului de Sănătate și Servicii Umane al SUA, a înregistrat formaldehida ca substanţă cancerigenă pentru om, în cel de-al 12-lea Raport privind agenții cancerigeni.
Formaldehida își manifestă efectele toxice prin modificarea chimică a componentelor celulare vitale, inclusiv ADN-ul și proteinele, generând astfel disfuncție celulară. Genotoxicitatea determinată de prezenţa formaldehidei este bazată pe formarea de legături încrucișate ADN-ADN dși ADN-proteină. De aceea, detectarea și monitorizarea formaldehidei dinn materialele textile reprezintă o preocupare serioasă, având în vedere efectul toxic al acestei substanțe şi impactul negativ asupra sănătății umane.
De asemenea, valoarea pH-ului extractului apos al materialelor textile constituie un parametru ce oferă o indicaţie utilă cu privire la aciditatea sau alcalinitatea acestora. O valoare a pH-ului care nu se încadrează în intervalul acceptat (4-7,5) poate provoca, la contactul direct cu pielea, iritaţii ale acesteia, eczeme sau dermatite.
Mai mult decât atât, pe eticheta ataşată produselor din materiale textile trebuie menţionată compoziţia fibroasă, astfel încât obiectul vestimentar să fie adecvat scopului pentru care este achiziţionat, dar şi pentru a evita utilizarea produselor contrafacute.
O situaţie aparte o reprezintă contactul consumatorului cu produsele textile second hand care, în vederea comercializării, sunt supuse unor tratamente de dezinfectare prin fumigare, timp de 48 de ore în bromură de metil- gaz lichefiat, incolor, foarte toxic, inflamabil, cu un miros asemănător cu cel al cloroformului. Ȋn lipsa certificatului de fumigaţie, al avizului Poliţiei Sanitare referitor la încarcatura microbiană şi bacteriologică sau al unui control riguros privind calitatea, produsele second hand pot afecta în mod grav sănătatea şi securitatea populaţiei. Ȋn cadrul acestei categorii de produse, o atenţie deosebita trebuie acordată controlului privind respectarea cerinţelor legislative actuale de interzicere la comercializarea în regim second hand a lenjeriei intime.
Concluzii:
Controlul siguranței chimice, precum și proprietățile eco-toxicologice au devenit o prioritate pentru industria textilă cu scopul de a evita efectele negative ale substanțelor chimice asupra oamenilor și asupra mediului înconjurător. Interesul crescut pentru toxicologia produselor textile este determinat de prezența compușilor periculoși în haine, generați în urma proceselor de vopsire și de finisare.
Pentru protejarea consumatorilor eforturile comune ale principalilor actori (producători, importatori, comercianţi, autorităţi publice etc.) trebuie focalizate spre: ►limitarea utilizării substanţelor chimice în fazele proceselor tehnologice de realizare a materialelor textile; ► obligativitatea realizării, în laboratoare acreditate, a unor teste specifice de determinare a prezenţei formaldehidei, ftalatilor, aminelor cancerigene, coloranţilor etc., anterior comercializarii pe piaţă; ►etichetarea corespunzătoare a produselor textile astfel încât consumatorul să poată alege în cunoştinţă de cauză materiale textile sigure; ►conştientizarea consumatorilor cu privire la pericolele îmbrăcămintei asupra sănătăţii.
În acest context, colaborarea INCDTP-INFOCONS are la bază obiective strategice convergente, focalizate în promovarea intereselor consumatorilor privind sănătatea oamenilor, securitatea produselor, siguranţa în exploatare şi protecţia mediului inconjurator.
Pentru Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Textile şi Pielărie, parteneriatul cu INFOCONS, companie cu largă recunoaştere la nivel naţional şi European, şi cu 21 de ani de activitate neîntreruptă în domeniul protecţiei consumatorului a reprezentat o încununare a misiunii INCDTP de operator activ şi dinamic pe piaţa materialelor textile cu multiple aplicaţii.
Avem convingerea că în următorii ani INFOCONS îşi va consolida rolul de jucător proactiv în protejarea, educarea şi promovarea intereselor consumatorilor în toate domeniile care ar putea să le pună în pericol sănătatea, siguranţa şi intersele economice.
LA MULŢI ANI, INFOCONS!!!
Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Textile şi Pielărie (INCDTP) Bucureşti
 Bucureşti – 21 de ani InfoCons Protecția Consumatorilor){kind=link}