Situat pe Calea Victoriei, în Piața George Enescu, Ateneul Român a atras de-a lungul timpului privirile bucureștenilor, precum și ale turiștilor veniți să guste o parte din cultura română. Această sală de concerte a fost ridicată între 1886 și 1888, conform planurilor lui Albert Galleron, arhitect francez, îmbinând stilul neoclasic cu cel eclectic.
Grădina Episcopiei a fost terenul ales pentru construcția Ateneului, la acea vreme acesta aparținând familiei Văcăreștilor. Îndemnul ,,Dați un leu pentru Ateneu` este foarte familiar bucureștenilor, fondurile pentru construcția clădirii fiind obținute prin subscripție publică. Edificiul a fost realizat peste fundația manejului început de ,,Societatea Equestra Română`, iar inaugurarea a fost făcută la 14 februarie 1888.
Orga de concert, amplasată în fundalul scenei, a fost cumpărată tot după strângeri de fonduri, realizate la inițiativa lui George Enescu, în 1935, și inaugurată 4 ani mai târziu, la un concert al lui Franz Schütz, director la acea vreme al Universității de Muzică de la Viena.
Istoria Ateneului Român este, din fericire, destul de lipsită de dezastre, spre deosebire de alte clădiri ale Bucureștiului, care au avut mult de suferit de pe urma cutremurelor. Ateneul a fost consolidat și modernizat timp de 10 ani, între 1994 și 2004, fiind redeschis în 2005, la cea de-a XVII-a ediție a Festivalului Internațional George Enescu.
Ateneul are un aspect ce aduce aminte de vechile temple elene, cu o cupolă mare, circulară, 6 coloane frontale și 2 laterale. În zidul clădirii sunt săpate numele unor oameni de elită ai României, precum Gheorghe Șincai, Dimitrie Cantemir sau Ion Heliade Rădulescu. Clădirea măsoară 41 de metri, iar unul dintre elementele fascinante este reprezentat de cele 5 medalioane în mozaic, aflate la intrarea în clădire. Fiecare medalion îl reprezintă pe unul dintre cei cinci mari domnitori ai României: Neagoe Basarab, Alexandru cel Bun, regel Carol I al României, Vasilu Lupu și Matei Basarab. Sala de concerte din interior are aproape 800 de locuri.
Un alt element al Ateneului Român este marea frescă, ce acoperă peretele circular al clădirii. Realizarea ei a durat 6 ani, fiind lată de 3 metri și lungă de 70, situată deasupra lojilor, de-a lungul tamburului cupolei, exceptând scena. Fresca arată 25 de scene de referință din istoria României.
Ateneul Român este unul din monumentele incluse pe lista Patrimoniului European, iar identitatea clădirii este strâns legată de istoria și identitatea României, fiind unul din cele mai cunoscute edificii ale țării
