Deficitul de informatii – o piedica in calea invatamantului superior in multe tari ale UE

Prea puține țări folosesc informațiile pe care le colectează privind învățământul superior pentru a-și îmbunătăți universitățile și oportunitățile pe care le oferă studenților, arată raportul Eurydice publicat astăzi. Raportul Modernisation of Higher Education in Europe: Access, Retention and Employability (Modernizarea învățământului superior în Europa: acces, păstrarea în structura de învățământ și capacitatea de inserție profesională) analizează măsurile pe care guvernele și instituțiile de învățământ superior le adoptă pentru a extinde accesul la învățământul superior, a majora numărul de studenți care își termină studiile (păstrarea în structura de învățământ) și a oferi studenților orientări privind intrarea pe piața forței de muncă (capacitatea de inserție profesională). Peste 30 de țări au participat la anchetă – toate statele membre ale UE, cu excepția Luxemburgului și a Țărilor de Jos, la care s-au adăugat Islanda, Liechtenstein, Muntenegru, Norvegia și Turcia.

`Învățământul superior trebuie să facă mai mult pentru a remedia punctele slabe: de exemplu, dorim să încurajăm o mai mare diversitate a populației de studenți. Universitățile trebuie să atragă mai mulți studenți defavorizați, în special pe cei din familii cu venituri mici, persoanele cu handicap, cu statut de migrant sau provenind din etnii diferite. Pe lângă promovarea unei mai mari diversități, datele relevante ne pot ajuta să evaluăm mai bine impactul priorităților noastre de politică și să le modificăm, atunci când este necesar. Trebuie să ne îndreptăm spre o utilizare mai proactivă a datelor și a feedback-ului primit pentru a alimenta procesul de luare a deciziilor`, a declarat dna Androulla Vassiliou, comisar pentru educație, cultură, multilingvism și tineret.

Raportul arată că:

deși multe țări colectează informații despre populația lor de studenți, de multe ori, analiza datelor nu este legată de obiective concrete (cum ar fi asigurarea accesului studenților defavorizați la învățământul superior)și multe țări nu știu dacă populația lor de studenți se diversifică (a se vedea figura 1);

foarte puține țări [BE (fl), IE, FR, LT, MT, FI și UK (Scoția)] au stabilit obiective de îmbunătățire a accesului la învățământul superior pentru persoanele din grupuri subreprezentate, cum ar fi persoanele din familii cu venituri mici;

aproximativ jumătate din sistemele europene de învățământ superior au programe de tranziție pentru studenții care nu provin direct din ciclul secundar (BE, CZ, DK, DE, IE, FR, AT, PL, PT, SI, SE, SK, UK, IS, HR) și atribuie credite de învățământ superior prin care se recunoaște valoarea învățării anterioare a studenților (există și în ES, IT, LI, FI, NO). Este vizibilă în mod clar diviziunea geografică în ceea ce privește măsurile menite să extindă accesul la învățământul superior, întrucât acestea sunt mai frecvente în nordul și vestul Europei;

un număr semnificativ de țări nu calculează în mod sistematic ratele de absolvire și/sau de abandon. Printre acestea se numără și țări având politici care vizează păstrarea în structura de învățământ și absolvirea, dar care în mod clar nu dispun de date de bază pentru a analiza impactul acestor politici;

în majoritatea țărilor, instituțiile de învățământ superior trebuie să prezinte informații cu privire la capacitatea de inserție profesională (de exemplu, rata de ocupare a forței de muncă în rândul propriilor absolvenți, modul în care instituțiile respective dezvoltă competențele de care absolvenții lor au nevoie pentru a-și găsi un loc de muncă) în scopul asigurării calității. Cu toate acestea, informațiile privind cariera urmată de absolvenți sunt deocamdată rar utilizate pentru a elabora politicile privind învățământul superior;

utilizarea asigurării calității pentru a promova obiective esențiale de politică precum un acces mai larg sau rate mai mari de păstrare în structura de învățământ și de absolvire poate contribui la monitorizarea progreselor făcute de studenți și la identificarea modului în care instituțiile de învățământ superior (de exemplu, universitățile) folosesc aceste informații pentru a le integra într-un ciclu de îmbunătățire a calității.

Figura 1: evoluția diversității studenților în învățământul superior, 2002/03-2012/13

 evolutia diversitatii studentilor in invatamantul superior - InfoCons - Protectia Consumatorilor

Context

Raportul Modernizarea învățământului superior în Europa: acces, păstrarea în structura de învățământ și capacitatea de inserție profesională examinează politicile și aspectele practice ale experienței studenților în privința învățământului superior, în trei etape‎: accesul, care presupune cunoașterea ofertei privind învățământul superior, a cerințelor pentru a fi admis și a procedurii de admitere; procesul de parcurgere a programei de studiu, inclusiv sprijinul care poate fi acordat când apar probleme; tranziția de la învățământul superior la piața muncii.

Agenda Comisiei privind modernizarea învățământului superior evidențiază următoarele aspecte: parcursuri flexibile către învățământul superior; modul de asigurare a eficacității și eficienței învățământului superior și transmiterea unor competențe pe care studenții le pot utiliza pentru a intra cu ușurință pe piața muncii după absolvire.

Eurydice

Misiunea rețelei Eurydice este de a înțelege și a explica modul în care sunt organizate și funcționează diferitele sisteme educaționale din Europa. Rețeaua furnizează descrieri ale sistemelor naționale de educație, studii comparative dedicate unor teme specifice, indicatori și statistici. Toate publicațiile Eurydice sunt disponibile gratuit pe site-ul internet al Eurydice sau în versiune tipărită, la cerere. Prin activitatea sa, Eurydice urmărește să promoveze înțelegerea, cooperarea, încrederea și mobilitatea la nivel european și internațional. Rețeaua este alcătuită din unități naționale situate în țări europene și este coordonată de Agenția Executivă pentru Educație, Audiovizual și Cultură a UE. Pentru informații suplimentare privind Eurydice, a se vedea http://eacea.ec.europa.eu/education/eurydice.

InfoCons – InfoCons (www.protectia-consumatorilor.ro), unica organizatie din Romania cu drepturi depline in Consumers International, este o asociatie de consumatori neguvernamentala, reprezentativa, de drept privat, fara scop lucrativ, cu patrimoniu distinct si indivizibil, independenta, intemeiata pe principii democratice, ce apara drepturile consumatorilor – membra fondatoare a Federatiei Asociatiilor de Consumatori.

FII INFORMAT! IA ATITUDINE! – 0219615

Sursa: europa.eu

Pe același subiect

Distribuie

InfoCons (www.infocons.ro) – Asociație Națională de Protecția Consumatorilor, unica organizație din România cu drepturi depline în Consumers International, este o asociație de consumatori neguvernamentală, apolitică, reprezentativă, de drept privat, fără scop lucrativ, cu patrimoniu distinct și indivizibil, independentă, întemeiată pe principii democratice, ce apără drepturile consumatorilor – membră fondatoare a Federației Asociațiilor de Consumatori.

Fii informat! Ia atitudine! Cunoaște-ți drepturile și exercită-le apelând 021 9615!* din orice rețea fixă sau mobilă sau *9615** din orice rețea mobilă!

**Număr de telefon apelabil din orice rețea fixă sau mobilă cu tarif normal în rețeaua Telekom
***Număr de telefon apelabil din orice rețea mobilă cu tarif normal