Odată cu vârsta, este mai probabil ca nivelul nostru de colesterol „rău” să crească, iar colesterolul nostru „bun” tinde să scadă la un nivel mai scăzut decât cel ideal. Știm de mult că acest lucru poate crește riscurile de boli cardiovasculare (CVD). Obiceiurile stilului de viață, cum ar fi exercițiile fizice și respectarea unei diete sănătoase pentru inimă, sunt importante, dar nu pot întotdeauna să scadă suficient colesterolul.
Ce este colesterolul?
Supranumit și „ucigașul silențios”, despre colesterol putem spune că este, depotrivă, și bun și rău pentru organism. El întră în componența tuturor celulelor din corpul uman, iar rolul lui este esențial pentru sănătate. În limitele normale, colesterolul protejează organismul, iar în cantități mari se transformă într-o lipidă extrem de nocivă.
Colesterolul este o lipidă insolubilă în apă, care se găsește în sânge și care intră în compoziția membranelor ce înconjoară ficatul, măduva spinării, creierul și alte țesuturi. Cu alte cuvinte, organismul nu poate funcționa fără colesterol. O mare parte din el este sintetizat în ficat, iar ce rămâne în exces se depune pe pereții vaselor de sânge, lucru ce poate duce, în timp, la diferite afecțiuni. Dar există și un altfel de colesterol care ajunge în organism prin alimentație, mai ales din produsele de origine vegetală precum semințe oleaginoase ori din grăsimea din carne și lactate.
Tipuri de colesterol
Colesterol total
Din cauza faptului ca moleculele de colesterol sunt insolubile în apă, ele sunt transportate în organism prin intermediul unor lipoproteine care, în funcţie de densitate, sunt clasificate în: chilomicroni, VLDL, LDL, IDL şi HDL.
Colesterolul total este o analiză folosită pentru diagnosticul și tratamentul afecțiunilor provocate de excesul de colesterol și lipide din sânge și pentru afecțiunile metabolismului lipoproteinelor.
Colesterolul „bun” sau HDL
HDL colesterol (high density lipoprotein) este acel tip de colesterol care are rol protector cardiovascular și împiedică formarea plăcilor de aterom. Mai exact, lipoproteinele cu densitate mare colectează colesterolul depus la nivelul țesuturilor și pe pereții vaselor de sânge și îl duce la ficat, acolo unde este procesat și eliminat din organism.
Colesterolul „rău” sau LDL
LDL colesterol (low density lipoprotein) este acel tip de colesterol responsabil de blocarea vaselor de sânge. În acest caz, lipoproteinele cu densitate mică transportă colesterolul în exces din ficat în tot organismul și îl depune pe pereții vaselor de sânge, ceea ce favorizează apariția plăcilor de aterom.
Rolul colesterolului în organism
Colesterolul, după cum spuneam încă de la început, este esențial în funcționarea organismului uman, de aceea și rolurile pe care le joacă sunt importante. Vorbim așadar, despre:
- rol structural (adică intră în structura fiecărei membrane externe a celulelor din corp);
- rol metabolic (adică participă la formarea vitaminei D şi a hormonilor steroizi și sexuali, ajutând astfel la o dezvoltare normală a oaselor, dinților și a mușchilor);
- rol digestiv (adică intră în compoziția bilei și ajută la procesele digestive de la nivelul intestinelor);
- rol imunitar (ajută la întărirea sistemului imunitar);
- rol protectiv (protejează sistemul cardiovascular și muscular);
- rol în creșterea, dezvoltarea și cicatrizarea țesuturilor;
- rol antioxidant.
Totuși, pe cât este de benefic pentru organism, în cantități prea mari colesterolul poate fi extrem de nociv și poate duce la apariția unor boli cardiovasculare severe.
Care sunt nivelurile sănătoase de colesterol pentru persoanele în vârstă de 70 și 80 de ani?
Cifrele pe care medicii le caută de obicei sunt următoarele.
Colesterol total: mai puțin de 200 mg per decilitru. Colesterolul între 200 și 239 mg/dL este considerat limită; 240 mg/dL sau mai mare este ridicat.
Colesterolul LDL („rău”): sub 100 mg/dL. „Dacă aveți deja boli de inimă, medicii dumneavoastră vor dori să vă scadă LDL sub 70”, spune Michael Nanna, MD, cardiolog intervențional la Yale School of Medicine din New Haven, Connecticut.
Colesterol HDL („bun”): cel puțin 40 mg/dL, cu 60 mg/dL sau mai mult considerat excelent.
Trigliceride (care sunt asociate cu un risc crescut de boli de inimă): mai puțin de 150 mg/dL sunt considerate în limitele normale, cu 150 până la 499 mg/dL considerate ușor crescute; 500 până la 886 mg/dL, moderat crescut; și mai mare de 886 mg/dL, foarte mare.
Ce înseamnă colesterol mărit?
Dacă în urma analizelor medicul constată că nivelul de colesterol măsurat din sânge depășește 200 mg/dl, acest lucru se traduce printr-un colesterol mărit. Dacă atât nivelul colesterolului „bun” (HDL), cât și al colesterolului „rău” (LDL) sunt mai mari decât limita superioară, acest lucru indică un nivel al colesterolului total mărit și înseamnă că există un risc crescut de afecțiuni cardiovasculare.
În plus, odată cu testarea colesterolului, se face și o analiză a trigliceridelor care au rolul de a stoca excesul de grăsime din organism și care se găsesc, împreună cu colesterolul, în complexele de tip lipoproteine. Combinația dintre colesterol și trigliceride mărite crește riscul apariției de boli cardiovasculare.
Cauze
Principalele cauze ale colesterolului mărit/crescut țin de:
- moștenirea genetică (boli precum “hipercolesterolemia familială” se moștenește genetic de la părinți);
- vârstă (odată cu înaintarea în vârstă crește riscul unui colesterol mare);
- sexul (femeile la menopauză sunt mai predispuse la colesterol mărit decât bărbații).
Factori de risc
Principalii factorii de risc care duc la creșterea nivelurilor de colesterol sunt:
- tipul de alimentație (o dietă bogată în grăsimi aduce un aport ridicat de colesterol în organism);
- obezitatea;
- fumatul;
- consumul de alcool în exces;
- lipsa mișcării/ sedentarismul;
- boli preexistente precum: diabetul, alcoolismul, boala cronică de rinichi, hipotiroidismul, sindrom Cushing;
- administrarea unor medicamente.
Simptome
Din păcate, un nivel ridicat de colesterol nu „doare”, de aceea este considerat un „ucigaș silențios” care nu prezintă niciun fel de simptom care să atragă atenția. El se depune la nivelul vaselor de sânge și afectează circulația fluxului sanguin. Abia atunci apar simptomele colesterolului mărit:
- amețeli;
- pierderi de memorie;
- dureri toracice (angina pectorală);
- dureri abdominale (infarct mezenteric);
- dureri la nivelul membrelor inferioare;
- infarct cerebral.
În cazul în care medicul specialist bănuiește un colesterol mărit, atunci el poate propune două direcții de tratament pentru scăderea colesterolului.
Schimbarea stilului de viață
În primul rând, schimbarea stilului de viață este foarte importantă, iar în această categorie intră:
- dietă alimentară echilibrată (pentru colesterolul mărit, regimul alimentar trebuie să fie sărac în grăsimi saturate, dulciuri rafinate sau patiserie);
- fără exces de alcool;
- renunțarea la fumat;
- practicare unui sport la intensitate moderată (alergat, mers pe bicicletă sau plimbări lungi în aer liber);
- menținerea unei greutăți normale;
- consumarea unor alimente care ajută la scăderea colesterolului (alimente bogate în fibre, ovăz, grâu integral, fasole, vinete, nuci, fructe, produse pe bază de soia, pește gras).
Tratament medicamentos
Tratamentul colesterolului mărit este reprezentat de medicamente care opresc absorbția de colesterol de la nivelul intestinelor, statinele care scad nivelul lipidelor. De asemenea, în tratamentul pentru scăderea colesterolul se mai regăsesc: fibrate, niacina și rasini.
Remediile naturiste
Tratamentul naturist pentru colesterol este format din suplimente alimentare pe bază de:
- Coenzima Q10;
- Omega-3, Omega-6 sau Omega-9;
- ulei de krill;
- ulei de semințe de in;
- fibre pentru slăbit;
Tot din categoria tratamentelor naturiste pentru colesterol și trigliceride fac parte și diferite tipuri de ceaiuri precum ceaiul verde, de hibiscus, păpădie, mentă, roibus, ghimbir.
Cum previi colesterolul mărit?
Principala regulă pentru a ține sub control nivelul de colesterol este monitorizarea lui regulată, iar acest lucru se face prin analize de sânge. Apoi, schimbarea stilului de viață este esențială și de mare ajutor. În această categorie intră: renunțarea la dieta bogată în grăsimi saturate și eliminarea, pe cât posibil, din alimentație a zahărului și sării. Un remediu pentru colesterol este și renunțarea la fumat și alcool, mișcarea zilnică și menținerea unei greutăți optime. Pe cât posibil și stresul trebuie eliminat.
- Mănâncă inteligent. Concentrează-te pe produse, cereale integrale și păsări de curte, pește și nuci și folosește uleiuri sănătoase, cum ar fi uleiul de măsline.
- Mișcă-te mai mult în fiecare zi. Exercițiile aerobice regulate, cum ar fi mersul rapid , pot crește HDL-ul bun și pot reduce nivelul de trigliceride (o grăsime din sânge), iar antrenamentul de rezistență poate scădea LDL rău, conform unei declarații științifice AHA.
- Menține o greutate sănătoasă Excesul de greutate poate crește colesterolul rău (LDL) și reduce cel bun (HDL), spune AHA. (Vezi mai jos pentru detalii.) Dar pierderea unei cantități moderate ar putea ajuta: într-un studiu, femeile supraponderale care au pierdut 5 până la 10 la sută din greutatea lor corporală și-au văzut LDL-ul scăzând cu aproximativ 10 puncte, iar bărbații au văzut-o scăderea lor cu aproximativ 4,5 puncte.
- Renunță la fumat. Cercetările arată că renunțarea poate crește nivelul HDL cu 2,2 puncte.
Sursa: www.consumerreports.ro
