Multe persoane experimenteaza la un moment dat in cursul vietii senzatia de ceata cerebrala/ mentala, de gandire incetosata. Odata cu inaintarea in varsta, schimbarile fiziologice care au loc la nivel cerebral determina aparitia “glitch-urilor” sau disfunctiilor cerebrale de scurta durata, ce uneori pot fi determinate de alterarea calitatii si cantitatii somnului, suprasolicitarea profesionala sau de stres.
Cața cerebrală, cunoscută și sub numele de “confuzie mentală” sau “încețoșare mentală” este o afecțiune medicală care poate fi alarmantă pentru cei care o experimentează, dar este important să înțelegem ce este și cum poate fi gestionată.
Capacitatea de achizitie de noi informatii si de memorare se diminueaza odata cu imbatranirea, iar senzatia de gandire incetosata reprezinta un simptom frustrant pentru persoanele care il experimenteaza. Ceata cerebrala se manifesta prin afectarea capacitatii de gandire si poate reprezenta la anumite categorii de persoane, debutul unor boli cu evolutie progresiva de tipul bolii Alzheimer, Parkinson sau dementa.
Ce este ceața cerebrală?
Ceața cerebrală, cunoscută și sub numele de confuzie mentală, este o stare în care o persoană se simte dezorientată, confuză și experimentează dificultăți în gândirea clară. Această afecțiune poate varia de la ușoară la severă și poate afecta temporar capacitatea de a se concentra, de a lua decizii și de a procesa informații.
Ceata cerebrala este un termen medical utilizat pentru a descrie o serie de manifestari la nivel cerebral resimtite sub forma de stare de confuzie, pierdere de memorie, diminuarea capacitatii de focusare si a capacitatii de rationare.
La nivel celular, ceata cerebrala este favorizata de prezenta inflamatiei si a schimbarilor hormonale care influenteaza comportamentul, nivelul de energie si capacitatea de concentrare asupra unui task specific. Fluctuatiile sau dezechilibrele hormonale care apar in diferite etape ale vietii persoanelor de sex feminin, asa cum sunt perioada de sarcina sau menopauza, pot favoriza aparitia manifestarilor asociate starii de ceata mentala.
Anumite patologii de tip autoimun, tulburarile psihice sau tratamentele oncologice reprezinta alte cauze care pot determina aparitia manifestarilor ce constituie ceata cerebrala (brain fog).
Principalii factori de risc care predispun la aparitia brain fog sunt:
- Radiatiile electromagnetice emise de catre calculatoare, telefoane, tablete
- Expunerea indelungata la niveluri crescute de stres
- Tulburarile de somn: privarea de somn, sindromul de apnee in somn, insomnia
- Deficitul alimentar de antioxidanti, aminoacizi esentiali, vitamine si minerale continute in special de fructe si legume proaspete
- Expunerea la substante chimice toxice, insecticide sau smog (un tip particular de poluare a aerului).
Ceata cerebrala este descrisa in mod frecvent de pacienti sub forma unui cumul de manifestari specifice care pot fi reprezentate de: cefalee, astenie, afectare cognitiva, pierderi de memorie, dificultati de concentrare, demotivare, tulburari de dispozitie, stare de iritabilitate si depresie.
Ceata mentala reprezinta o manifestare prezenta in mod frecvent in evolutia starilor depresive de diferite tipuri, dar si al altor afectiuni psihice. Cauzele care favorizeaza aparitia cetii cerebrale la pacientii depresivi sunt multifactoriale si pot fi influentate de anumite circumstante specifice (experiente traumatizante) sau se pot datora unei predispozitii individuale la acest tip de manifestari.
Depresia prin definitie reprezinta o patologie care se manifesta prin perioade indelungate de tristete accentuata, demotivare si sentimentul de devalorizare personala. Asocierea cetii mentale la aceste simptome, agraveaza starea pacientului si ii altereaza calitatea vietii prin generarea dificultatilor in indeplinirea activitatilor zilnice de autoingrijire si relationare cu cei din jur.
Alte afectiuni psihice care pot prezenta de a lungul evolutiei ceața cerebrală sunt reprezentate de:
- Sindromul ADHD
- Sindromul anxios
- Tulburarea bipolara
- Tulburarea datorata stresului posttraumatic PTSD.
Manifestările și simptomele
Simptomele ceții cerebrale pot varia de la o persoană la alta, dar există câteva semne comune, cum ar fi:
- Confuzie mentală: Persoana se poate simți dezorientată și nu își poate aduce aminte lucruri simple sau nu poate recunoaște mediul înconjurător.
- Dificultăți de concentrare: Este dificil să se păstreze concentrarea și atenția pe o sarcină sau o conversație.
- Încețoșare mentală: Gândirea devine încețoșată sau neclară, iar persoana poate avea dificultăți în luarea deciziilor sau rezolvarea problemelor.
- Dificultăți de memorie: Capacitatea de a-și aminti lucruri recente sau informații importante poate fi afectată.
- Scăderea performanței cognitive: Persoanele pot observa o scădere a performanței cognitive, cu dificultăți în a face calcule simple sau în a rezolva probleme.
Cauzele ceții cerebrale
Cauzele ceții cerebrale pot fi variate și pot include:
- Medicamente: Anumite medicamente, cum ar fi cele pentru hipertensiune sau depresie, pot provoca confuzie mentală ca efect secundar.
- Infecții: Infecțiile, în special cele care afectează sistemul nervos sau nivelurile de oxigen din sânge, pot contribui la ceața cerebrală.
- Tulburări metabolice: Deseori, dezechilibrele în nivelurile de glucoză sau electroliți din sânge pot influența funcționarea normală a creierului.
- Stres și anxietate: Situațiile stresante sau anxietatea puternică pot cauza ceața cerebrală temporară.
- Boală neurologică: Unele boli neurologice, cum ar fi boala Alzheimer sau boala Parkinson, pot avea ca simptom confuzia mentală.
Pericolele
Ceața cerebrală poate fi periculoasă, deoarece poate afecta capacitatea unei persoane de a se descurca în viața de zi cu zi. De exemplu, dacă o persoană are dificultăți de concentrare sau de memorie, aceasta poate afecta siguranța la volan sau capacitatea de a îndeplini sarcini la locul de muncă.
De asemenea, este important de menționat că, în cazul în care ceața cerebrală este cauzată de o problemă medicală subiacentă, cum ar fi o infecție sau o boală neurologică, această problemă trebuie tratată corespunzător pentru a evita complicații mai grave.
Cum se tratează
Tratamentul pentru ceața cerebrală depinde de cauza sa subiacentă. În cazul în care afecțiunea este cauzată de medicamente, medicul poate lua în considerare ajustarea dozelor sau înlocuirea medicamentelor cu alternative mai puțin perturbatoare. Dacă este cauzată de stres sau anxietate, terapia sau tehnici de gestionare a stresului pot ajuta.
Pentru a preveni ceața cerebrală, este important să se aibă grijă de sănătatea generală prin intermediul unei alimentații echilibrate, exerciții fizice regulate și gestionarea stresului. Consultarea unui medic este crucială pentru a investiga și trata cauzele subiacente ale confuziei mentale.
În concluzie, ceața cerebrală este o afecțiune care poate afecta temporar claritatea mentală a unei persoane, dar care poate fi gestionată sau tratată în funcție de cauza subiacentă. Este important să nu neglijăm simptomele și să căutăm ajutor medical atunci când este necesar pentru a menține sănătatea mentală și fizică.
Sursa: www.consumerreports.org
