Știi că 1,27 milioane de români trăiesc cu diabet ? Alegi Bine , Te Simți Bine de Ziua Mondială a Diabetului cu InfoCons Protecția Consumatorului

Știi că 1,27 milioane de români trăiesc cu diabet ? Alegi Bine , Te Simți Bine de Ziua Mondială a Diabetului cu InfoCons Protecția Consumatorului

 

Cuprins InfoCons Protecția Consumatorilor

1. Ziua Mondială a Diabetului – o platformă globală pentru prevenție și schimbare
2. Diabetul la nivel global – o criză sanitară în expansiune
3. Diabetul în Europa – cea mai mare povară de factori de risc și o mortalitate în creștere
4. România în contextul diabetului european – cu o prevalență estimată de aproape 10%, peste media regiunii
5. Situația diabetului în România – peste 1,27 milioane de persoane diagnosticate în 2022
6. Relevanța și impactul diabetului – de la individ la societate
7. Cum putem face față acestor provocări ?

 

Diabetul zaharat a devenit una dintre cele mai presante provocări de sănătate publică ale secolului nostru. În tăcere, dar cu o viteză constantă, afectează milioane de oameni, transformându-se într-o epidemie metabolică fără frontiere. În timp ce la nivel global numărul persoanelor diagnosticate cu diabet crește alarmant, Europa – și în special România – se confruntă cu o povară mai mare decât media mondială, legată de stilul de viață, îmbătrânirea populației și accesul inegal la prevenție și îngrijire.

În acest context, Ziua Mondială a Diabetului, marcată în fiecare an pe 14 noiembrie, reprezintă un moment crucial pentru conștientizare, educație și acțiune. Este o oportunitate de a reflecta asupra progresului, dar și asupra problemelor care persistă în sistemele de sănătate și în comportamentele populației.

InfoCons Protecția Consumatorilor te informează – InfoCons Protecția Consumatorilor te informează despre riscurile acoperite de asigurarea de viață

1. Ziua Mondială a Diabetului – o platformă globală pentru prevenție și schimbare

Ziua Mondială a Diabetului este cea mai mare campanie de informare din lume dedicată bolii, fiind inițiată în 1991 de Federația Internațională de Diabet (IDF) și Organizația Mondială a Sănătății. Motivele din spatele acestei inițiative au fost simple, dar alarmante: numărul cazurilor de diabet creștea peste așteptări, sistemele de sănătate erau depășite, iar tratamentele moderne nu reușeau să țină pasul cu amploarea fenomenului.

Data de 14 noiembrie nu este întâmplătoare: marchează ziua de naștere a lui Sir Frederick Banting, unul dintre descoperitorii insulinei, medicamentul care a salvat și continuă să salveze milioane de vieți.

În fiecare an, campania are o temă nouă, concentrată pe o problemă cheie: accesul la medicamente, prevenția diabetului de tip 2, educația nutrițională, rolul factorilor genetici sau impactul complicațiilor. Indiferent de temă, scopul rămâne același: mobilizarea globală pentru a preveni, diagnostica și trata diabetul cât mai eficient.

2. Diabetul la nivel global – o criză sanitară în expansiune

La nivel mondial, datele privind diabetul sunt alarmante și evidențiază un fenomen aflat într-o creștere accelerată în ultimele trei decenii.

Prevalența globală și tendințe de creștere

Conform datelor agregate de instituții internaționale și analizelor Institutului Național de Statistică, situația este următoarea:

• 1 din 10 adulți din lume trăiește cu diabet.
• Peste 90% dintre aceștia au diabet de tip 2, forma asociată în principal cu stilul de viață (dietă, activitate fizică, greutate corporală).
• Aproape jumătate dintre cazuri rămân nediagnosticate, ceea ce înseamnă că milioane de oameni nu știu că suferă de diabet și dezvoltă complicații fără să primească tratament.
• În 2021, aproximativ 537 milioane de adulți între 20 și 79 de ani aveau diabet.
• Proiecțiile sunt îngrijorătoare:
  • 643 milioane de persoane cu diabet în 2030.
  • 783 milioane în 2045 – adică 1 din 8 adulți.
    Creștere estimată: +46% în decurs de doar 25 de ani.
• 75% dintre persoanele cu diabet locuiesc în țări cu venituri mici și medii, ceea ce arată o distribuție inegală a bolii și o vulnerabilitate mai mare a sistemelor de sănătate.

Într-o lume în care urbanizarea, alimentația bogată în zahăr și grăsimi procesate și sedentarismul devin norme, diabetul de tip 2 a devenit o consecință inevitabilă pentru populațiile expuse.

InfoCons Protecția Consumatorilor te informează – Securitate cibernetică și semne că computerul ar putea fi compromis – Rămâi informat cu InfoCons Protecția Consumatorilor de Cybersecurity

3. Diabetul în Europa – cea mai mare povară de factori de risc și o mortalitate în creștere

Europa este una dintre regiunile cele mai afectate de bolile netransmisibile, inclusiv de diabet. Datele din European Health Report 2024 arată o situație complexă și în multe cazuri îngrijorătoare.

Europa – regiunea cu prevalență ridicată a factorilor de risc metabolic

Raportul OMS precizează că:

• Prevalența obezității în Europa a ajuns la 22.6% în rândul adulților (2022).
• Aceasta este peste media globală de 15.8%.
• Țările din estul și sudul Europei au cele mai înalte niveluri.

Obezitatea este unul dintre cei mai importanți factori de risc pentru diabetul de tip 2 – iar situația Europei explică, în mare parte, povara ridicată a bolii.

Diabetul ca parte a mortalității premature din NCD-uri

OMS arată că diabetul:

• este responsabil pentru 1.7% dintre decesele premature (30–70 ani) din Europa, în cadrul celor patru boli majore (CVD, cancer, diabet, boli respiratorii).
  (sursă: European Health Report 2024)

Chiar dacă procentul pare mic comparativ cu bolile cardiovasculare sau cancerul, tendința este de creștere, iar complicațiile asociate diabetului amplifică semnificativ impactul asupra calității vieții și speranței de viață.

Mortalitatea din diabet – un indicator în deteriorare

Raportul european notează clar:

• Diabetul a intrat în top 10 cauze de mortalitate în Europa.
• Mortalitatea prin diabet a crescut cu 53% față de anul 2000.

Aceasta reflectă atât creșterea incidenței, cât și insuficiența sistemelor de prevenție și screening.

4. România în contextul diabetului european – cu o prevalență estimată de aproape 10%, peste media regiunii

România se numără printre țările europene cu o povară semnificativă a diabetului, iar datele din raportul OMS confirmă acest lucru în mod indirect, prin indicatori de risc și mortalitate.

• Mortalitate prematură ridicată din bolile netransmisibile (inclusiv diabet)

Figura 5.1 din raport arată că România se situează în jumătatea superioară a clasamentului european privind riscul de moarte prematură (30–70 ani) cauzată de cele patru mari boli netransmisibile.

Acest lucru înseamnă:

• românii au o probabilitate mai mare decât alte populații europene să moară înainte de 70 de ani din cauze care includ diabetul;
• România este aliniată cu grupul est-european, unde nivelul mortalității premature este cel mai ridicat.

• Progrese sub media europeană în reducerea mortalității NCD

Raportul arată că între 2010 și 2019:

• România a redus mortalitatea NCD cu doar ~9–10%,
• în timp ce media europeană a fost de 14.7%.

Acest ritm lent este un indicator indirect al evoluției nefavorabile și pentru diabet.

• Prevalență ridicată a obezității – factor determinant pentru diabet

România are una dintre cele mai mari prevalențe ale obezității din Europa:

• aproape 30%, peste media europeană.
  (din Fig. 5.13)

Acest lucru contribuie decisiv la:

• creșterea incidenței diabetului,
• apariția complicațiilor,
• presiunea exercitată asupra sistemului de sănătate.

• Exces ponderal în rândul copiilor

La copii (7–9 ani), România se află în zona medie-superioară pentru suprapondere.

Acest fapt indică un viitor val de cazuri de diabet de tip 2 la generațiile tinere.

InfoCons te informează – De ce este importantă proprietatea intelectuală ? Fii Informat cu InfoCons Protecția Consumatorului de Proprietate Intelectuală

5. Situația diabetului în România – peste 1,27 milioane de persoane diagnosticate în 2022

Dincolo de statisticile OMS, datele naționale arată dimensiunea crizei diabetului la nivelul populației românești.

Numărul total al persoanelor diagnosticate

Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică:

• În 2022, în România erau înregistrate aproximativ 1,27 milioane de persoane cu diabet zaharat.
• Majoritatea covârșitoare au diabet de tip 2.

Este foarte posibil ca numărul real să fie mai mare, având în vedere că la nivel mondial aproape jumătate dintre cazuri rămân nediagnosticate.

Complicații – un semnal critic asupra managementului bolii

Dintre persoanele tratate în centrele de diabet, nutriție și boli metabolice:

• 60% au cel puțin o complicație asociată diabetului.
• 16,8% prezintă polineuropatie sau au suferit accident vascular cerebral.
• 13,8% au retinopatie, afectând vederea și riscând orbire.
• 9,8% prezintă arteriopatie obliterantă, o boală vasculară severă.

Aceste complicații sunt mult mai frecvente atunci când diagnosticul este tardiv sau controlul glicemic este precar.

6. Relevanța și impactul diabetului – de la individ la societate

Diabetul nu este doar o boală metabolică. Este un factor declanșator pentru un spectru larg de probleme grave:

• afectează inima (crește de 2–4 ori riscul de infarct),
• afectează rinichii (diabetul este principala cauză de boală renală cronică),
• afectează vederea (retinopatie diabetică = principală cauză de orbire la adulți),
• afectează circulația (risc major de amputații),
• reduce speranța de viață cu 5–10 ani în medie.

La nivel de societate:

• diabetul crește costurile medicale naționale,
• afectează productivitatea economică,
• pune presiune pe sistemele de asigurări sociale,
• accentuează inegalitățile de sănătate.

Raportul OMS arată clar că diabetul, odată cu obezitatea, devine un factor central în creșterea globală a dizabilității și mortalității premature.

InfoCons te informează – Hidrogenul, o nouă piață a muncii. Cine va construi economia viitorului ? InfoCons protectia consumatorilor de energie

7. Cum putem face față acestor provocări ?

Diabetul este mult mai mult decât o statistică. Este o realitate care afectează zilnic viețile a milioane de oameni. Datele globale, europene și naționale arată o tendință clară: diabetul este în creștere, iar România se află printre țările cele mai afectate din Europa.

Pentru a face față acestei provocări, sunt necesare:

Prevenție reală și accesibilă:

• campanii permanente de educație nutrițională,
• programe de prevenție în școli și comunități,
• promovarea activității fizice.

Screening național extins:

• diagnosticarea timpurie reduce cu 50% riscul complicațiilor.

Îngrijire integrată:

• colaborare între medicii de familie, diabetologi, nutriționiști și psihologi.

Politici publice ferme:

• reglementări privind zahărul, grăsimile trans, etichetarea nutrițională,
• taxe inteligent direcționate către prevenție.

Surse :

Organizația Mondială a Sănătății

Institutul Național de Statistică

Semnătura : Departamentul InfoCons Protecția Consumatorilor de Comunicare