Anul trecut, 12 690 de minori neînsoțiți au depus o cerere de azil în UE. Unii dintre ei nu au la cine să apeleze în statele membre ale UE și se află într-o situație extrem de vulnerabilă, confruntându-se cu dificultăți deosebite în primele etape ale procedurii de azil.
În lumina unei hotărâri recente a Curții de Justiție a UE, Comisia propune stabilirea clară a statului membru responsabil de examinarea cererilor depuse de minori neînsoțiți. Propunerea va îmbunătăți, în special, situația acelor minori care solicită protecție internațională și care nu au membri ai familiei, frați, surori sau rude pe teritoriul UE.
În principiu, cazul solicitantului de protecție internațională minor care se găsește într-o astfel de situație va fi examinat de către statul membru în care acesta a depus cererea sau în care este prezent acesta. Solicitantul va rămâne pe teritoriul statului membru în cauză pe durata examinării cererii, cu excepția cazului în care acest lucru nu este în interesul său superior.
`Drepturile copilului trebuie să prevaleze întotdeauna. Avem nevoie de norme ale UE în materie de azil mai clare și mai previzibile pentru minorii neînsoțiți. Prin propunerea noastră, vom garanta faptul că interesul superior al minorilor va prevala întotdeauna în cadrul procedurii Dublin și că acești minori nu vor fi transferați fără un motiv bine justificat dintr-un stat membru al UE în altul. Acești solicitanți minori vor avea acces mai rapid la procedurile de stabilire a statutului de protecție internațională. Acest lucru va spori eficacitatea sistemului nostru comun de azil pentru unele dintre cele mai vulnerabile categorii de solicitanți`, a declarat dna Cecilia Malmström, comisarul pentru afaceri interne.
Propunerea de astăzi de modificare a Regulamentului Dublin oferă securitate juridică în ceea ce privește responsabilitatea examinării cererilor de protecție internațională depuse de minori neînsoțiți care nu au membri ai familiei, frați, surori sau rude pe teritoriul UE. Propunerea acoperă două situații posibile în care se pot afla minorii:
– în cazul în care minorul a depus mai multe cereri de protecție internațională, inclusiv în statul membru în care acesta este prezent, statul membru respectiv va fi responsabil de examinarea cererii sale (cu condiția ca acest lucru să corespundă interesului superior al minorului);
– în cazul în care minorul care este solicitant de protecție internațională este prezent pe teritoriul unui stat membru fără să fi depus o cerere în statul respectiv, statul membru în cauză trebuie să îi ofere posibilitatea efectivă de a depune o cerere acolo;
– în cazul în care decide să depună cererea în acel stat membru, minorul va rămâne în statul membru în cauză, care va fi responsabil de examinarea cererii sale (cu condiția ca acest lucru să corespundă interesului său superior);
– în cazul în care minorul decide să nu depună o cerere în statul membru în care este prezent, statul membru responsabil ar trebui să fie cel în care minorul și-a prezentat cea mai recentă cerere, cu excepția cazului în care acest lucru nu este în interesul superior al minorului.
Pentru a stabili de comun acord statul membru responsabil și pentru a evita conflictele de interese, statele membre în cauză cooperează atunci când evaluează interesul superior al minorului.
În sfârșit, pentru a facilita cooperarea între statele membre și a preveni abuzurile, propunerea prevede că statele membre trebuie să se informeze reciproc cu privire la orice responsabilitate nou asumată.
Propunerea Comisiei urmează acum să fie discutată în Parlamentul European și în Consiliul UE. Comisia speră să se poată ajunge la un acord în timpul președinției italiene.
Context
Regulamentul de la Dublin stabilește criteriile și mecanismele de stabilire a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecție internațională depuse într-unul dintre statele membre. Criteriile avute în vedere pentru stabilirea responsabilității sunt, în ordinea importanței, argumentele de ordin familial, deținerea recentă a unei vize sau a unui permis de ședere într-un stat membru și condițiile (regulamentare sau neregulamentare) în care solicitantul a intrat în UE.
Atunci când noul regulament Dublin (așa-numitul `Dublin III`) a fost convenit în iunie 2013, Comisia și-a anunțat intenția de a pune capăt ambiguității normei privind minorii neînsoțiți care nu au membri ai familiei, frați, surori sau rude pe teritoriul statelor membre și de a ține seama de hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene (cauza C-648/11 MA și alții/Secretary of State for the Home Department, pronunțată la 6 iunie 2013).
Regulamentul Dublin III cuprinde, de asemenea, garanții care se aplică tuturor minorilor care fac obiectul `procedurii Dublin` (articolul 6), inclusiv: să asigure reprezentarea minorului neînsoțit; să încerce să-i găsească, cât mai rapid posibil, pe membrii familiei minorului neînsoțit; să aibă în vedere, atunci când analizează interesul superior al copilului, posibilitatea reîntregirii familiei, bunăstarea și dezvoltarea minorului neînsoțit, precum și siguranța și opinia acestuia.
Regulamentul Dublin III se aplică de la 1 ianuarie 2014 în toate statele membre, inclusiv în Regatul Unit, Irlanda și Danemarca (în temeiul unui acord internațional încheiat în 2006 între Comunitatea Europeană și Danemarca), precum și în cele patru țări din afara UE care participă la aplicarea acquis-ului Schengen (Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein).
InfoCons – InfoCons (www.protectia-consumatorilor.ro), unica organizatie din Romania cu drepturi depline in Consumers International, este o asociatie de consumatori neguvernamentala, reprezentativa, de drept privat, fara scop lucrativ, cu patrimoniu distinct si indivizibil, independenta, intemeiata pe principii democratice, ce apara drepturile consumatorilor – membra fondatoare a Federatiei Asociatiilor de Consumatori.
FII INFORMAT! IA ATITUDINE! – 0219615
Sursa :europa.eu
