Melatonina este o substanță chimică produsă natural de către corpul uman, cu un rol esențial în reglarea ritmului circadian și în promovarea somnului. În plus față de producția sa endogenă, melatonina este disponibilă sub formă de supliment alimentar și este folosită pe scară largă pentru a trata insomniile, pentru a ameliora simptomele jet lag-ului și pentru alte scopuri. În acest articol, vom explora ce este melatonina, cum se administrează, pentru ce este recomandată, efectele adverse potențiale și alte aspecte importante legate de această substanță.
Ce Este Melatonina?
Melatonina este o hormonă produsă de glanda pineală, o mică glandă a creierului, în timpul nopții. Această producție este strâns corelată cu lumina ambientală; astfel, în timpul zilei, nivelul de melatonină este scăzut, iar pe măsură ce se instalează întunericul, producția de melatonină crește, ajutând la semnalizarea organismului că este momentul să se pregătească pentru somn.
Melatonina este un hormon sintetizat in principal de catre epifiza si prezinta structura similara serotoninei, fiind obtinut dintr-un aminoacid esential numit triptofan. Sinteza de melatonina este influentata de alternanta zi noapte, fiind mai accentuata dupa lasarea intunericului si diminuata la expunerea retinei la lumina solara, care inhiba anumite enzime implicate in productia hormonala. Hormonul este sintetizat si de catre tractul intestinal si retina, insa numai productia de melatonina care are loc in glanda pineala este influentata de ritmul circadian.
Ritmul de sintetizare al hormonului de catre glanda pineala inregistreaza cresteri dupa amiaza si ramane ridicat pe tot parcursul noptii, urmand sa scada la primele ore ale diminetii. Intre ora 2 noaptea si 4 dimineata se inregistreaza o concentratie maxima de melatonina care poate fi cuprinsa intre 80-120 pg/mL, urmand ca in timpul zilei, aceasta sa scada treptat, pana la valori ce pot fi cuprinse intre 10-20 pg/mL.
Sinteza melatoninei se afla in stransa corelatie cu varsta, astfel ca la varstnici, hormonul inregistreaza valori de 4 ori mai scazute fata de cele observate la adultul tanar. Nivelurile de melatonina sunt diminuate in primele 3 luni de viata ale sugarului si se datoreaza in mare parte pasajului transplacentar al hormonului de la mama la fat, care are loc in timpul sarcinii.
Dupa nastere, in absenta melatoninei de origine materna, nivelurile serice hormonale cresc treptat prin sinteza endogena proprie odata cu maturarea neurologica a sugarului, urmand ca in jurul varstei de 3 ani a copilului, acestea sa se stabilizeze determinand, un ritm circadian adecvat.
Nivelurile maxime ale melatoninei serice sunt atinse la copiii cu varste cuprinse intre 4 si 7 ani, dupa aceasta perioada, valorile hormonului inregistrand un declin progresiv pana la sfarsitul vietii.
Melatonina poate fi obtinuta si in conditii de laborator, suplimentele alimentare fiind administrate sub forma de comprimate sau solutie lichida persoanelor care prezinta tulburari ale somnului si manifesta dificultate la trecerea de la starea de veghe la somn. Melatonina sintetica se gaseste pe piata de medicamente si sub forma de solutie injectabila, pulbere pentru suspenisie orala sau drajeuri gumate masticabile utilizate mai ales la copiii mici.
Melatonina este un hormon implicat in reglarea al ritmului neuroendocrin, al ritmului circadian prin alternanta starilor de somn-veghe in concordanta cu diferitele momente ale zilei si a temperaturii corpului prin intermediul receptorilor de tip MT1 si MT2.
Suplimentar, hormonul prezinta proprietati antiinflamatoare, imunomodulatoare, antioxidative si anticancerigene, avand rol de reducere al riscului de evenimente vasculare acute, reprezentate in principal de accidentele vasculare cerebrale. Studiile desfasurate la animale au demonstrat faptul ca melatonina creste rata de supravietuire neuronala si imbunatateste neurogeneza atunci cand se administreaza in primele 24 de ore de la producerea accidentului vascular cerebral.
In afara proceselor de detoxifiere prin neutralizarea efectelor radicalilor liberi, melatonina mai este implicata in procesele de formare si de protectie ale sistemului osos, de reglare a greutatii corporale si de sustinere a sistemul cardiovascular si reproducator.
Ce rol are melatonina in ameliorarea tulburarilor de somn?
Insomnia reprezinta o patologie care afecteaza aproximativ 7% din populatia adulta din Uniunea Europeana si 9-20% din populatia Statelor Unite ale Americii, atingand o valoare de 37% in UK si aproximativ 19% in Franta. Tulburarile de somn prezinta un efect negativ pronuntat asupra psihicului uman, dar si asupra sistemului cardiovascular, afectand calitatea vietii pacientului datorita implicatiilor sociale si profesionale pe care le atrage dupa sine. Cauzele exacte care genereaza aparitia tulbrarilor de somn nu au fost stabilite cu exactitate, insa este cunoscut impactul stresului cotidian si implicarea melatoninei in aparitia insomniilor adultului.
Cum se Administrează Melatonina?
Melatonina este disponibilă sub formă de supliment alimentar în mai multe forme, cum ar fi tablete, capsule, gumă de mestecat și chiar picături lichide. Doza recomandată poate varia în funcție de individ și de scopul administrării. De obicei, se începe cu doze mici, în jur de 0,5-1 mg, pentru a evalua răspunsul individual la substanță. Pentru insomnii, se pot crește dozele treptat până la 3-5 mg pe noapte.
Este important de menționat că melatonina trebuie luată cu grijă și numai sub supravegherea unui medic sau a unui profesionist din domeniul sănătății. Este esențial să se respecte dozele recomandate și să se evite supradozarea, deoarece pot apărea efecte adverse.
Pentru Ce Este Recomandată Melatonina?
- Tratarea Insomniilor: Melatonina este adesea utilizată pentru tratarea tulburărilor de somn, cum ar fi insomniile. Ajută la reducerea timpului necesar pentru a adormi și la îmbunătățirea calității somnului.
- Jet Lag: Persoanele care călătoresc frecvent pot folosi melatonina pentru a atenua simptomele jet lag-ului, ajustând ritmul circadian la noua zonă de fus orar.
- Somnul la Copii: Melatonina poate fi recomandată pentru copiii cu tulburări de somn, cum ar fi sindromul de deficit de atenție și hiperactivitate (ADHD) sau autism.
- Alte Afecțiuni: Există cercetări în curs pentru a evalua eficacitatea melatoninei în tratamentul altor afecțiuni, cum ar fi anxietatea, depresia și migrenele.
Efecte Adverse ale Melatoninei
Deși melatonina este considerată în general sigură pentru majoritatea oamenilor, pot apărea efecte adverse, cum ar fi:
- Somnolență diurnă excesivă: Administrarea de melatonină în doze prea mari sau la ore nepotrivite poate duce la somnolență excesivă în timpul zilei.
- Tulburări gastrointestinale: Uneori, pot apărea probleme digestive, cum ar fi greața sau diareea.
- Interacțiuni cu medicamentele: Melatonina poate interacționa cu anumite medicamente, cum ar fi anticoagulantele și medicamentele imunosupresoare.
Concluzie
Melatonina este o substanță naturală cu un rol esențial în reglarea ciclurilor de somn și trezire. Administrată corect, melatonina poate fi un instrument util pentru tratarea insomniilor și gestionarea simptomelor jet lag-ului. Cu toate acestea, este important să consulți întotdeauna un medic sau un profesionist din domeniul sănătății înainte de a lua melatonină, pentru a determina doza potrivită și pentru a evita potențialele interacțiuni cu alte medicamente.
Sursa: https://www-consumerreports-org.
