Curtea de Justiție a UE face tot mai mult trimitere la Cartă, în special în hotărârile importante în materie de discriminare pe criterii de sex și protecție a vieții private pe internet. Raportul publicat astăzi se înscrie în eforturile Comisiei de a sensibiliza opinia publică privind Carta, cazurile în care se aplică și rolul instituțiilor UE în domeniul drepturilor fundamentale.
`De doi ani, de când Carta a căpătat caracter juridic obligatoriu, obiectivul meu principal l-a constituit crearea unei culturi solide a drepturilor fundamentale la nivelul întregii UE. Am întreprins acțiunile necesare astfel încât Carta să orienteze toate politicile decise la nivelul UE`, a afirmat Viviane Reding, vicepreședinte al Comisiei Europene și comisar pentru justiție, drepturi fundamentale și cetățenie. `Acum, trebuie să îi ajutăm pe cetățeni să își exercite drepturile și în acest sens vom conlucra cu statele membre pentru a ne asigura că cetățenii știu cui trebuie să i se adreseze în cazul în care le sunt încălcate drepturile.`
Principalul rol al Cartei este de a garanta faptul că instituțiile UE respectă drepturile fundamentale atunci când pregătesc noi acte legislative europene. Preocupările în materie de drepturi fundamentale reprezintă acum o parte inerentă a pregătirii noilor acte legislative ale UE. De exemplu, în 2011, acest lucru a contribuit la asigurarea faptului că normele UE privind utilizarea scanerelor de securitate în aeroporturi respectă drepturile fundamentale privind protecția datelor cu caracter personal, a vieții private și a demnității (IP/11/1343).
Comisia nu numai că garantează faptul că propunerile sale sunt compatibile cu prevederile Cartei, dar și asigură respectarea Cartei în momentul în care statele membre pun în aplicare legislația UE. În 2011, Comisia și-a exprimat îngrijorarea cu privire la independența autorității Ungariei în materie de protecție a datelor și la măsurile privind vârsta de pensionare a judecătorilor, procurorilor și notarilor publici. Comisia a demarat acțiunea în constatarea neîndeplinirii obligațiilor pentru a asigura faptul că Ungaria ia măsurile necesare pentru a risipi toate motivele de îngrijorare pe plan juridicexprimate de Comisie (IP/12/222).
În același timp, Carta are o contribuție tot mai mare la hotărârile adoptate de instanțe. În 2011, numărul hotărârilor în care se citau drepturi fundamentale prevăzute de Cartă a crescut cu 50%, atât la nivelul UE, cât și la nivel național. O astfel de hotărâre importantă a Curții de Justiție a UE a subliniat, cu ocazia clarificării normelor UE de stabilire a țării care ar trebui să trateze o cerere de azil, dreptul solicitanților de azil la protecție împotriva tratamentului inuman sau degradant (MEMO/11/942). Hotărârea interzicea efectiv transferul solicitanților de azil în țări în care, ca urmare a condițiilor neadecvate, drepturile lor fundamentale ar fi fost compromise. În martie 2011, Curtea a hotărât în cauza Test-Achats că practicarea unor prime diferite pentru bărbați și femei reprezintă discriminare pe criterii de sex (MEMO/11/123), iar în noiembrie 2011 a hotărât că somarea unui furnizor de servicii de internet să instaleze un sistem de filtrare pentru a preveni o încălcare a drepturilor de proprietate intelectuală ar încălca drepturile cetățenilor de a primi și trimite informații (cauza Scarlet/SABAM).
Conform unui nou sondaj Eurobarometru Flash (Flash EB 340) privind Carta drepturilor fundamentale a UE, publicat tot astăzi, numărul cetățenilor care știu de existența Cartei a crescut (64% din toți europenii, față de 48% în 2007). 45% din numărul scrisorilor primite de Comisie de la cetățeni privind chestiuni legate de drepturile fundamentale se refereau la situații în care Carta se putea aplica. 65% din europeni susțin că ar dori să afle mai multe despre organismele la care trebuie să apeleze în cazul în care drepturile prevăzute de Cartă le sunt încălcate.
Cetățenii UE continuă să facă adesea confuzii privind scopul Cartei și situațiile în care aceasta se aplică sau nu, precum și în privința rolului UE. Peste jumătate din numărul scrisorilor adresate Comisiei în 2011 (55%) priveau chestiuni care nu intrau în domeniul de aplicare al legislației UE. Opinia publică are în general impresia că prin Cartă i se acordă Comisiei un drept general de a interveni atunci când bănuiește că au fost încălcate drepturile fundamentale undeva în UE. Lucrurile nu stau însă așa. Carta se aplică statelor membre atunci când pun în aplicare legislația UE. Fiecare stat membru al UE protejează drepturile prin propria Constituție și prin instanțele sale naționale. Carta nu este un substitut al acestora. În aceste cazuri, dacă o persoană consideră că i-au fost încălcate drepturile, trebuie, în primul rând, să introducă o acțiune în fața unei instanțe naționale sau să solicite ajutorul unui ombudsman național.
Context
Odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, la 1 decembrie 2009, Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene a căpătat caracter juridic obligatoriu.
În octombrie 2010, Comisia a adoptat o strategie pentru punerea în aplicare efectivă a Cartei. A elaborat o `listă de verificare a respectării drepturilor fundamentale`, pentru a consolida evaluarea impacturilor propunerilor sale legislative asupra drepturilor fundamentale (a se vedea anexa). De asemenea, Comisia s-a angajat să le furnizeze cetățenilor informații referitor la situațiile în care poate interveni în chestiuni legate de drepturile fundamentale și să publice un raport anual privind aplicarea Cartei, pentru a monitoriza progresele realizate.
Comisia colaborează cu autoritățile relevante de la nivel național, regional și local, precum și de la nivelul UE, pentru a informa mai bine cetățenii cu privire la drepturile lor fundamentale și la organismul la care trebuie să apeleze în cazul în care consideră că le-au fost încălcate drepturile. Comisia furnizează informații practice privind asigurarea respectării drepturilor cetățenilor prin intermediul portalului european e-justiție și a instituit un dialog privind tratarea plângerilor în materie de drepturi fundamentale cu ombudsmani, organisme active în domeniul egalității și instituții competente în domeniul drepturilor omului.
Pentru informații suplimentare
Comisia Europeană – drepturile fundamentale:
http://ec.europa.eu/justice/fundamental-rights/index_ro.htm
Comisia Europeană – Sala de presă a DG Justiție:
http://ec.europa.eu/justice/newsroom/index_en.htm
Raportul Eurobarometru Flash privind Carta drepturilor fundamentale:
http://ec.europa.eu/public_opinion/index_en.htm
Pagina de internet a dnei Viviane Reding, vicepreședinte al Comisiei și comisar pentru justiție, drepturi fundamentale și cetățenie:
|
Persoane de contact: Matthew Newman(+32 2 296 24 06) Natasha Bertaud (+32 2 296 74 56) |
Sursa: Comisia Europeana – Comunicat de presa
Bruxelles, 16 aprilie 2012
