Poluarea aerului atinge de la un an la altul cote îngrijorătoare. În fiecare an, au loc în jur de 400 000 de decese premature din cauza concentrațiilor excesive ale poluanților atmosferici, cum ar fi particulele de praf, dioxidul de azot și ozonul. Dar știați că 25.000 de oameni mor în urma poluării din spațiile închise? În fiecare locuință sunt mai multe surse care otrăvesc aerul respirat. În acest articol veți afla care sunt sursele de poluare din casă și ce putem face ca să respirăm un aer mai curat.
- Compușii organici volatili
- Poluarea cu azbest
- Radonul, inamicul invizibil
- Aer poluat cu plumb
- Monoxidul de carbon
-
Compușii organici volatili
Compușii organici volatili sunt emiși sub formă de gaze din anumite solide sau lichide. Studiile au constatat că nivelurile mai multor compuși organici sunt în medie de 2 până la 5 ori mai ridicate în interior decât în aer liber. În timpul anumitor activități și pentru câteva ore imediat după acestea, cum ar fi îndepărtarea vopselei, nivelurile pot fi de până la 1.000 de ori mai mari decât nivelurile de fond din aerul liber.
De unde provin?
- Vopsele
- Produse pentru tratarea lemnului
- Spray-uri, aerosol
- Detergenți și dezinfectanți
- Spray-uri și soluții împotriva moliilor
- Odorizante de cameră
- Carburanți și produse auto depozitate
- Haine curățate chimic
- Pesticide
- Materiale de construcții și mobilier
- Echipamente de birou precum copiatoare și imprimante
- Adezivi și lipici, markere permanente
Cum ne afectează?
Pot provoca iritații la nivelul gâtului, nasului și ochiilor, pot provoca dureri de cap, amețeli și greață, și pot chiar afecta organele interne. Anumiți compuși chimici volatili, precum formaldehida și benzenul, sunt dovedite sau probabile carcinogene pentru om.
Cum ne protejăm?
Este important să creștem ventilația din locuință. Deschideți frecvent ferestrele și aerisiți casa, cel puțin o dată pe zi timp de 30 de minute. Este foarte important să citim etichetele produselor și să respectăm indicațiile și instrucțiunile de folosire scrise de producător. Respectă toate preacuțiile menționate pe etichetă. Evitați să depozitați recipientele cu vopsea sau alte soluții asemănătoare fără capac. Produsele de uz casnic, detergenți, înălbitori, soluții de curățare, trebuie folosite conform instrucțiunilor producătorului. Asigură-te că geamurile sunt deschise atunci când utilizezi aceste produse. Aruncă în siguranță recipientele neutilizate sau puțin utilizate; achiziționează cantități pe care le vei folosi în curând.Ține produsele la distanță de copii și animale de companie.
-
Poluarea cu azbest
Azbestul este un mineral natural utilizat pe scară largă în multe industrii deoarece fibrele sale sunt izolatoare excelente. Deseori este folosit pentru a cnsolida cimentul și alte materiale. Cu toate astea, este o substanță deosebit de periculoasă, clasificată ca fiind cancerigenă de categoria 1A în Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 privind clasificarea, ambalarea și etichetarea produselor chimice. În cazul în care produsele care conțin azbest sunt deteriorate, fibrele de mici dimensiuni pot fi inhalate, conducând în timp la boli precum azbestoza, mezoteliomul și alte forme de cancer.
De unde provine?
Dacă apartamentul tău a fost construit în anii ’70 sau înainte, există o mare probabilitate ca anumite materiale de construcție să conțină azbest, deoarece acesta era frecvent utilizat în izolații. De asemenea, și unele învelitoare pentru conductele de apă caldă și abur, țigle și învelișuri pentru acoperiș și suportul unor pardoseli din folie de vinil conțin azbest.
Cum ne afectează?
Toate formele de azbest sunt substanțe cancerigene bine-cunoscute, asociate cu mezoteliomul și cu cancerul pulmonar, precum și cu cancerul laringian și cel ovarian. Deși UE a interzis azbestul în 2005, acesta este încă prezent în clădiri și în infrastructuri, ceea ce conduce la expunerea lucrătorilor implicați în lucrări de renovare și de demolare. În plus, cancerele continuă să se manifeste mulți ani după expunere, azbestul fiind, conform estimărilor, cauza a 55-88 % dintre cancerele pulmonare profesionale.
Cum ne protejăm?
Azbestul din locuință devine un risc pentru sănătate doar când materialul din locuință este deteriorat. În acest caz, soluția este o renovare care va repara defecțiunea. Pentru această renovare, cel mai indicat este să apelați la un profesionist. Dacă un material nu este etichetat, nu poți spune că conține azbest doar uitându-te la el, iar manipularea materialului ar putea elibera fibre. Dacă analizele confirmă prezența azbestului, acesta trebuie etanșat, acoperit sau îndepărtat de către un specialist în îndepărtarea azbestului. De multe ori poți găsi experți autorizați prin intermediul departamentului de sănătate al statului tău.
-
Radonul, inamicul invizibil
Radonul este un gaz radioactiv care apare în mod natural și poate cauza cancer pulmonar. Gazul de radon este inert, incolor și fără miros. Radonul este prezent în mod natural în atmosferă în cantități foarte mici. În aer liber, radonul se dispersă rapid și, în general, nu reprezintă o problemă de sănătate. Cea mai mare expunere la radon se produce în interiorul locuințelor, școlilor și locurilor de muncă. Gazul de radon rămâne captiv în interior după ce pătrunde în clădiri prin fisuri și alte găuri din fundație. Radonul interior poate fi controlat și gestionat cu tehnici dovedite și rentabile.
De unde provine?
Gazul intră în case prin crăpături, găuri, sume, scurgeri și uneori prin apa din fântâni. Radonul este incolor și fără miros, dar relativ ușor de identificat prin sisteme care detectează prezența acestui gaz.
Cum ne afectează?
Expunerea prelungită la radonul din interiorul încăperilor crește riscul apariției cancerului pulmonar. Organizația Mondială a Sănătății evidențiază în raportul asupra radonului din clădiri, faptul că acesta reprezintă principala cauză de cancer pulmonar la nefumători. Combinația dintre fumat și expunerea la radon prezintă un risc individual de cancer pulmonar substanțial mai mare decât fiecare factor luat în parte, în timp ce fumatul amplifică acest risc pentru populație.
Riscul apariției cancerului pulmonar crește odată cu nivelul de radon și cu expunerile prelungite la radonul acumulat în interior.
Cum ne protejăm?
Sunt câteva metode prin care putem reduce expunerea la radon. Cum ar fi:etanșarea fisurilor și spațiilor rezultate prin tasări, utilizarea unor membrane “antiradon” pentru împiedicarea pătrunderii radonului din sol, ventilarea mecanizată a încăperilor.
-
Aer poluat cu plumb
Mici cantități de plumb se găsesc în mod natural în sol, aer și apă, iar în trecut a fost larg utilizat în vopsele și materiale de instalații sanitare.
De unde provine?
Principalele surse de plumb în aer sunt prelucrarea minereurilor și metalelor și aeronavele cu motoare cu pistoane care utilizează combustibil de aviație cu plumb. Alte surse sunt incineratoarele deșeurilor, utilitățile și producătorii de baterii plumb-acid. Cele mai mari concentrații de plumb în aer sunt de obicei găsite în apropierea turnătoriilor de plumb.
Cum ne afectează?
Odată intrat în corp, plumbul se distribuie în întregul organism prin sânge și se acumulează în oase. În funcție de nivelul expunerii, plumbul poate afecta negativ sistemul nervos, funcția rinichilor, sistemul imunitar, sistemele reproductive și de dezvoltare și sistemul cardiovascular. Expunerea la plumb afectează și capacitatea de transport a oxigenului din sânge. Efectele plumbului cel mai frecvent întâlnite în populațiile actuale sunt efectele neurologice la copii și efectele cardiovasculare (de exemplu, hipertensiune arterială și boli de inimă) la adulți. Sugarii și copiii mici sunt deosebit de sensibili chiar și la niveluri scăzute de plumb, ceea ce poate contribui la probleme comportamentale, deficite de învățare și scăderea coeficientului de inteligență.
Cum ne protejăm?
Dacă locuința a fost construită sau renovată înainte de anii 1980, testează vopseaua pentru plumb, în special dacă în casa locuiesc copii mici. Cel mai bine este să angajați un profesionist. Dacă credeți că vopseaua din casă este cu plumb, puteți folosi o vopsea specială peste cu rol de sigilare. Aceasta este mai ieftină decât îndepărtarea completă și nu creează fisuri, cioburi sau praf.
-
Monoxidul de carbon
Monoxidul de carbon este un gaz inodor și incolor care se formează atunci când lemnul, cărbunele sau orice combustibil fosil, precum uleiul de încălzire, propanul sau gazul natural, este ars. Expunerea la niveluri ridicate de CO poate face ca sângele să nu poată transporta suficient oxigen pentru a supraviețui. Simptomele includ dureri de cap, greață, somnolență, confuzie și dificultăți de respirație.
De unde provine?
Majoritatea electrocasnicelor din locuință care ard ulei sau gaz, cum ar fi cuptoarele și centralele termice, sunt proiectate pentru a minimiza riscul de CO. Dar un defect, pre cum ar fi o conductă înfundată sau un coș de fum blocat, poate deveni rapid un pericol. Chiar și grătarele cu cărbune pot deveni mortale atunci când sunt utilizate în interior, chiar și într-un garaj.
Cum ne afectează?
Este un gaz toxic, în concentrații mari fiind letal (la concentrații de aproximativ 100 mg/m3) prin reducerea capacitații de transport a oxigenului în sânge, cu consecințe asupra sistemului respirator și a sistemului cardiovascular.
La concentrații relativ scăzute:
- afecteză sistemul nervos central
- slăbeşte pulsul inimii
- reduce acuitatea vizuală și capacitatea fizică
- expunerea pe o perioadă scurtă poate cauza oboseală acută
- poate cauza dificultăți respiratorii și dureri în piept persoanelor cu boli cardiovasculare
- determină iritabilitate, migrene, respirație rapidă, lipsă de coordonare, greață, amețeală, confuzie, reduce capacitatea de concentrare
Cum ne protejăm?
Cel mai sigur este să isntalați un detector de monoxid de carbon în casă, în fiecare cameră, mai ales în dormitoare. Verificați dispozitivele în mod regulat pentru a vedea nivelul de CO. Sunt disponibile, de asemenea, detectoare combinate de fum și CO. Dacă aparatul detectează o valoare prea ridicată, aerisiți camerele până când valorile revin la un nivel normal. Dacă sistemul de încălzire este pe gaz sau ulei, verificați-le în fiecare an pentru scurgeri de CO și asigurați-vă că sunt întreținute. Verificați, de asemenea, dacă există o ventilare adecvată. Nu încălziți casa cu aragazul pe gaz.
Petrecem, în medie, 85-90% din timpul nostru în interior, acasă, la școală, la locul de muncă sau în timpul timpului liber. Se estimează, de exemplu, că până la 20% din populație suferă de astm și alte boli alergice cauzate de substanțe prezente în mod obișnuit în mediile interioare. În plus, poluanții din interior precum fumul de tutun, radonul, azbestul și benzenul pot contribui semnificativ la creșterea incidentelor de cancer în populație.
Așadar, este important ca aerul din interior să fie cât mai respirabil. Studiile arată că, aerul de acasă poate conține peste 900 de substanțe chimice, particule și materiale biologice cu potențiale efecte asupra sănătății. Factori precum ventilația, condițiile de curățenie, caracteristicile clădirilor, produsele utilizate în gospodării, obiceiurile culturale, climatul și mediul exterior influențează calitatea aerului din interior.
SURSA :
https://www.epa.gov/lead-air-pollution/basic-information-about-lead-air-pollution#how
https://www.tceq.texas.gov/airquality/sip/criteria-pollutants/sip-lead
https://www.calitateaer.ro/public/assessment-page/pollutants-page/monoxid-carbon-page/?__locale=ro
