Se estimează că aproximativ 24% din emisiile de gaze cu efect de seră (GES) din lume provin din alimentație și agricultură. Totodată, emisiile din transportul mâncării reprezintă șase procente din totalul emisiilor de GES (din toate sursele de GES). La început poate părea un procent infim, însă considerând că amprenta globală anuală este de 51 de miliarde de tone, 6% reprezintă o sursă majoră de emisii. Astfel, achiziționarea de produse locală capătă o importanță deosebită. Pe lângă toate acestea, alterarea sau degradarea terenului pentru a crea noi câmpuri agricole, în vederea cultivării plantelor și creșterii animalelor, constituie o altă mare amenințare, deoarece eliberează în atmosferă tot carbonul stocat în resturile de plante și fungi.
Citește și: Fumatul în spații publice interzis minorilor
Pentru că am discutat în articolele precedente despre amprenta mare pe care o are carnea, mai ales cea de vită (42,7 kg CO2e/kg), a venit momentul să analizăm alimentele cu cel mai mic factor de emisie, fructele, legumele și cerealele. În acest sens, o alternativă mult mai sustenabilă ar fi înlocuirea sau alternarea consumului de carne cu ciupercile, aliment ce are un factor de emisie de 100 de ori mai mic față de carnea de vită (0,4 kg CO2e/kg), conform bazei de date ADEME.
În cazul legumelor și fructelor ce cresc în pământ, cultivarea lor, irigarea, împachetarea și transportul către comercianți sunt factorii care contribuie la amprenta de carbon a acestora. În orice caz, emisiile de carbon ale legumelor sunt mult mai mici față de alte alimente, după cum se poate observa mai jos (toate datele sunt preluate din aceeași bază de date menționată mai sus):
- Morcov: 0,38 kg CO2e/kg
- Ceapă: 0,17 kg CO2e/kg
- Salată: 0,88 kg CO2e/kg
- Usturoi: 0,37 kg CO2e/kg
- Fasole verde: 0,3 kg CO2e/kg
Una dintre legumele cel mai des consumate, cu cea mai mică amprentă de carbon, este cartoful, al cărui factor de emisie este de doar 0,064 kg CO2e/kg, din cauza cantităților foarte mici de apă necesare cultivării sale. În opoziție, leguma cu cea mai mare amprentă de carbon este castravetele (4,86 kg CO2e/kg).
Citește și: Șase milioane de persoane lucrează în UE în domeniul transporturilor în 2021 conform Eurostat
În cazul fructelor, valorile emisiilor de carbon stau în felul următor:
Bananele emit 1,87 kg CO2e/kg, fiind în topul listei, probabil din cauza zonelor tropicale în care cresc, fiind astfel necesară transportarea lor pe distanțe mari.
Alte fructe:
- Cireșe: 1,29 kg CO2e/kg
- Ananas: 1,15 kg CO2e/kg
- Pepene: 0,87 kg CO2e/kg
- Căpșune: 0,52 kg CO2e/kg
Printre cele mai mici amprente de carbon le au merele și perele (0,28 kg CO2e/kg, respectiv 0,25 kg CO2e/kg), întrucât culegerea lor nu necesită prea mult efort și, crescând în copaci, aceștia absorb o cantitate mare de emisii de carbon.
Citeste si : Ai grijă ce semnezi! Dicționarul cu termeni din asigurări disponibil în Aplicația InfoCons!
Trecând la capitolul cereale, orezul este o plantă cu o amprentă foarte mare de carbon. Acest lucru se întâmplă din cauza modului în care este crescut: producția de orez este răspunzătoare pentru 12% din totalul de emisii globale de metan, în special din cauza descompunerii anaerobe specifice procesului de producție. Întrucât orezul este cultivat în câmpuri inundate, apa împiedică oxigenul să pătrundă în sol, creând condiții favorabile dezvoltării bacteriilor ce emit metan. În situațiile unde este posibil, sunt puse în aplicare metode mai durabile de cultivare a orezului, cum ar fi inundarea intermitentă, care împiedică acumularea de metan în cantități prea mari.
Spre deosebire de alte cereale, al căror factor de emisie este în jur de 0,5 kg CO2e/kg, amprenta de carbon a orezului se ridică la 2,55 kg CO2e/kg.
Un alt beneficiu asupra mediului pe care-l putem menționa cu privire la acest tip de alimente este potențialul mare de captare a carbonului atmosferic, plantele absorbând dioxidul de carbon și eliberând oxigen prin procesul de fotosinteză.
Autor : Grama Teodora, Econos
