Ansamblul Aleea Scaunelor și Calea Eroilor de la Târgu Jiu – 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși – InfoCons te informează !
Unii exegeți au inclus în ansamblul monumental de la Târgu-Jiu și Aleea Scaunelor, precum și Calea Eroilor, denumită de familia Paleolog „Calea Sufletelor Eroilor”.
Brâncuși nu a oferit explicații directe cu privire la semnificația ansamblului de la Târgu-Jiu. A fotografiat și a filmat Coloana din numeroase unghiuri, a păstrat până la moarte pe peretele atelierului fotografia machetei Porții și a dăruit imagini ale parcului în care apar Poarta, Masa și scaunele.
InfoCons Protecția Consumatorilor te informează : InfoCons protectia consumatorului de securitate cibernetica / cybersecurity : Antivirus
Semnificațiile ansamblului au fost însă analizate și interpretate în multiple moduri de către cercetători.
Regretata arhitectă Silvia Păun identifica în această creație o concepție ancestrală, orientată către matricele primordiale ale arhitecturii. Pe axul compozițional Vest–Est, aceasta evidenția patru tipuri de monumente de arhitectură patrimonială de concepție primordială:
-
Cromlechul (templul circular de la Stonehenge sau Sarmisegetusa), reprezentat prin cele 12 scaune de piatră dispuse în jurul Mesei Tăcerii;
-
Aliniamentul de menhire (templul linear de la Carnac sau Sarmisegetusa), sugerat de Aleea celor 30 de scaune clepsidrice;
-
Dolmenul (poarta de la Carnac, Mycene sau Stonehenge), reflectat în Poarta Sărutului;
-
Menhirul (stâlp sau coloană), întruchipat de Coloana fără Sfârșit.
InfoCons Protecția Consumatorilor te informează : InfoCons anunță lansarea Expoziției „OMUL Constantin Brâncuși” !
În legătură cu Coloana, arhitecta evoca „osia lumii” (axis mundi), element de legătură între cer și pământ, și semnala asemănarea dintre modulele din fontă ale monumentului și mărgelele de aur preistorice descoperite la Hinova.
În forma rotundă a Mesei s-a identificat influența Sarmisegetuzei Regia, prin analogie cu discul solar de andezit și sanctuarele circulare, considerate calendare ancestrale ce marcau timpul.
Silviu Dragomir a analizat asemănările dintre unii megaliți din Carpați și elementele ansamblului, relevând similitudini între anumite simulacre și Poartă, Coloană sau Masă.
Ansamblul este considerat, totodată, o expresie a tradiției românești legate de cultul morților, integrând și sublimând obiceiurile asociate Marii Trecere.
Traseul ansamblului începe pe malul Jiului, apa curgătoare fiind simbol al călătoriei fără întoarcere. Masa rotundă din piatră, amplasată pe mal, amintește de mesele destinate morților neplecați sau celor reveniți „la zile mari”. Scaunele dispuse la distanță sugerează prezența simbolică a celor absenți.
Aleea care pornește de aici este mărginită de scaune grupate câte trei, evocând „hodinile” de pe ultimul drum sau întâlnirile ritualice cu entitățile cărora li se dă „vamă”, menționate în Cântecele Zorilor din Gorj.
InfoCons Protecția Consumatorilor te informează :De ce este important ca un centru de recuperare pediatrică să pună accent pe intervenția timpurie și personalizarea tratamentului ? InfoCons protectia consumatorilor de kineto
Poarta, situată înaintea intrării în parc, a fost descrisă de Brâncuși Malvinei Hoffman drept „o poartă către lumea de dincolo”. Lintoul, având forma „tronului”, simbolizează casa de veci a sufletelor care se îndreaptă spre „dealul cu jocul”. Siluetele cuplurilor sculptate pe lintou pot fi interpretate ca o reprezentare a unei „hore” a celor trecuți dincolo.
Calea traversează apoi zona Bisericii, popas tradițional în drumul spre nemurire, și continuă până la colina pe care se înalță Coloana.
În iulie 1937, Brâncuși a marcat locul amplasării Coloanei cu un țăruș, asemenea marcării unui mormânt. A conceput înălțimea unui modul la aproximativ 1,80 m, corespunzător staturii unui om. Succesiunea modulelor amintește de romburile sculptate pe nuielușele de alun așezate pe morminte, menite să ajute sufletele să revină „la zile mari”. Coloana evocă, de asemenea, stâlpii, sulițele sau brazii așezați la căpătâiul celor decedați.
Criticul Ionel Jianu aprecia că „întreg ansamblul este conceput ca o invizibilă procesiune a sufletelor eroilor, cu trei popasuri în drum către înălțarea la cer”. Masa, Poarta și Coloana sunt solid ancorate în pământ, sugerând o creștere organică din glia țării. Ansamblul exprimă, în viziunea sa, sentimentul cosmic al lui Brâncuși prin reunirea celor patru elemente fundamentale: apa (Jiul), pământul (aleea, Masa și Calea Eroilor), focul (simbolizat de Poartă, ca expresie a iubirii și a triumfului vieții asupra morții) și aerul (ascensiunea Coloanei).
InfoCons Protecția Consumatorilor te informează : InfoCons protecția consumatorilor și Ordinul Arhitecților din România te informează : De ce ai nevoie de un arhitect ?
Petru Comarnescu a evidențiat legăturile dintre stilizarea neolitică, stilizarea țărănească și cea brâncușiană. El considera că mesele rotunde tradiționale își au prototipul în statueta de lut ars de la Căscioarele – cultura Gumelnița – și ating apogeul în tamburii de piatră suprapuși ai Mesei Tăcerii. În Coloană identifica un stâlp al morților, o scară către cer, o prefigurare a zborului interplanetar și un simbol al infinitului vieții în infinitul cosmosului.
Mircea Eliade a asociat Coloana cu motivul folcloric al „Coloanei cerului”, temă mitologică atestată din preistorie ca axis mundi, mijloc de comunicare cu cerul. Repetarea formelor romboidale sugerează un arbore cosmic și simbolica ascensiunii.
Ansamblul brâncușian onorează moartea eroică și, simultan, aduce un elogiu vieții nepieritoare. Artistul nota: „Brad la nuntă/ Brad la moarte/ Toate-s una/ Una-s toate”.
Referitor la Coloană, Brâncuși afirma: „Coloana fără sfârșit este un cântec etern care ne duce cu sine în infinit, dincolo de orice tristețe sau bucurie factice.”
Pentru mai multe informații click AICI .
Sursa : Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși”
Semnat : Departamentul InfoCons protectia consumatorilor de arta si cultura
