În ultimii ani, consumul de alimente ultraprocesate a crescut la nivel global, stârnind îngrijorări cu privire la impactul acestora asupra sănătății. Un domeniu critic de interes este efectul consumului de alimente ultraprocesate asupra microbiomului intestinal. Microbiomul intestinal joacă un rol esențial în digestie, funcția imunitară și starea generală de sănătate. Cercetările recente sugerează că alimentele ultraprocesate pot modifica în mod semnificativ microbiomul intestinal, cu potențiale consecințe negative asupra sănătății.
Mezelurile și alte alimente ultraprocesate, rezultate din producția alimentară industrializată la scară largă, formează o parte majoră a dietei moderne. Alături de alimentele ultraprocesate, dieta din zilele noastre include cantități mari de zaharuri adăugate, sare în exces , grăsimi saturate și grăsimi trans. . În producerea alimentelor ultraprocesate se folosesc adesea și ingrediente care sunt sintetizate în laboratoare, cum ar fi îndulcitori artificiali, coloranți și arome.
Aceste alimente conțin numeroși aditivi pentru a îmbunătăți aroma, textura, culoarea și perioada de valabilitate. Aditivii folosiți în mod obișnuit includ emulgatori, conservanți, stabilizatori și agenți antiaglomeranți.
Concepute pentru prepararea sau consumul rapid, alimentele ultraprocesate sunt adesea comercializate ca și alimente care ne ajută să economisim timp, deoarece includ mese gata de consumat, gustări și băuturi care necesită timp minim de gătit sau sunt deja gătite.
Consumul de alimente ultraprocesate poate duce la o serie de efecte adverse asupra sănătății, precum: creșterea răspunsului glicemic, stresul oxidativ, rezistența la insulină, inflamația intestinală și impactul excesului de zaharuri și sare. Există, de asemenea, dovezi tot mai mari că alimentele procesate modifică compoziția și funcția microbiomului intestinal.
Citește și – Probioticele și prebioticele: beneficii, surse și rolul lor în sănătatea intestinală
Care este rolul microbiomului ?
Microbiomul intestinal, denumit și „organul ascuns” este format din trilioane de bacterii, viruși, ciuperci și alte microorganisme, care colonizează tractul gastro-intestinal. Acești microbi sunt esențiali pentru descompunerea carbohidraților complecși, pentru sintetizarea vitaminelor și pentru protejarea împotriva agenților patogeni.
Aceste microorganisme, care formează microbiota umană, colonizează epiderma, tractul respirator, tractul digestiv, cavitatea nazală, sistemul urogenital și alte cavități care se conectează cu mediul înconjurător, în timp ce tractul intestinal conține relativ cea mai mare parte a microorganismelor.
Un microbiom intestinal sănătos este divers și echilibrat, contribuind la bunăstarea generală. Înțelegând modul în care microbiomul ne influențează starea generală de sănătate, ne poate ajuta să apreciem importanța menținerii unui mediu microbian echilibrat și divers.
Citește și – Grăsimile în alimentație. Tipuri de grăsimi, surse și impactul asupra sănătății
Principalele beneficii ale unui microbiom intestinal sănătos
Un microbiom intestinal complex și variat este esențial pentru menținerea sănătății și a bunăstării generale. Diversitatea microbiană se referă la varietatea și abundența diferitelor specii microbiene din microbiom. Iată câteva beneficii cheie ale unui microbiom divers și sănătos:
Sănătate digestivă – Una dintre principalele funcții ale microbiomului intestinal este aceea de a ajuta în digestie. Bacteriile benefice descompun carbohidrații complecși, fibrele și proteinele pe care sistemul digestiv uman nu le poate procesa singur. Un microbiom sănătos ajută la prevenirea problemelor gastro-intestinale precum constipația, diareea și sindromul colonului iritabil (SCI).
Sprijin pentru sistemul imunitar – Microbiomul intestinal joacă un rol critic în susținerea sistemului imunitar. Bacteriile benefice ajută sistemul imunitar să distingă între agenții patogeni nocivi și bacteriile bune. De asemenea, ele cresc producția de anticorpi și scad inflamația în organism. Un microbiom dezechilibrat poate duce la disfuncții ale sistemului imunitar, crescând riscul de infecții și boli autoimune.
Sănătate metabolică – Microbiomul este profund implicat în procesele metabolice. Acesta influențează modul în care organismul nostru extrage și stochează energia din alimente și ajută la reglarea nivelului de zahăr din sânge dar și la depozitărea grăsimilor. Un microbiom dezechilibrat a fost asociat cu tulburări metabolice precum obezitatea, diabetul de tip 2 și sindromul metabolic. Anumite tulpini bacteriene pot influența producția de hormoni care reglează pofta de mâncare și echilibrul energetic, cum ar fi leptina și grelina.
Sănătate mintală – Între intestine și creier există un sistem de comunicare bidirectional, care implică căi neuronale, hormonale și imunitare. Microbiomul intestinal produce neurotransmițători precum serotonina, care joacă un rol crucial în reglarea dispoziției și funcției cognitive. Un microbiom dezechilibrat a fost asociat cu tulburări de sănătate mintală, inclusiv depresie, anxietate și tulburări din spectrul autismului.
Sănătate cardiovasculară – Cercetările sugerează că microbiomul intestinal influențează sănătatea cardiovasculară. Microbiomul este implicat direct în toate etapele care conduc la ateroscleroză, inclusiv toți factorii majori de risc ai sistemului cardiovascular, în special hipertensiunea arterială, obezitatea, diabetul și dislipidemia.
Prevenirea și tratarea cancerului – Microbiomul intestinal poate influența dezvoltarea și progresia anumitor tipuri de cancer. Unele bacterii intestinale produc compuși cu proprietăți antiinflamatorii și anticancerigene. Există, de asemenea, posibilitatea de modificare genetică a bacteriilor bune pentru administrarea de antibiotice, genotoxine sau medicamente care direcționează inflamația indusă de bacterii, pentru a inhiba tumorigeneza.
Boli autoimune – Bolile autoimune apar atunci când sistemul imunitar atacă din fără să vrea propriile celule. Un microbiom dezechilibrat poate contribui la dezvoltarea unor afecțiuni autoimune precum artrita reumatoidă, scleroza multiplă și bolile inflamatorii intestinale. Un microbiom sănătos ajută la menținerea toleranței imune și la prevenirea răspunsurilor imune inadecvate.
Alergii și astm – O microbiotă diversă și complexă poate reduce riscul de alergii. Lipsa varietății microbiene, de multe ori din cauza unor factori precum utilizarea în exces a antibioticelor, poate crește riscul de afecțiuni alergice.
Citește și – Ce să mănânci pentru un creier mai sănătos ?
Impactul consumului de alimente ultraprocesate asupra microbiomului intestinal
- Reducerea diversității microbiene:
Din alimentele ultraprocesate lipsesc adesea fibrele și prebioticele necesare pentru a hrăni bacteriile intestinale benefice. Dietele bogate în alimente ultraprocesate pot duce la o reducere a diversității microbiene, un indicator cheie al sănătății intestinale. Diversitatea redusă a fost asociată cu diverse probleme de sănătate, inclusiv obezitatea, diabetul și bolile inflamatorii intestinale.
- Creșterea numărului de bacterii dăunătoare:
Alimentele ultraprocesate pot promova creșterea bacteriilor dăunătoare. De exemplu, conținutul ridicat de zahăr și grăsimi poate crea un mediu propice dezvoltării bacteriilor dăunătoare, precum Clostridium difficile. Acest dezechilibru, cunoscut sub numele de disbioză, poate afecta funcția intestinală și poate contribui la apariția bolilor.
- Răspunsuri inflamatorii:
Aditivii și conservanții din alimentele ultraprocesate pot declanșa procesul inflamator. Aditivii alimentari, adesea folosiți pentru a îmbunătăți textura și pentru a prelungi perioada de valabilitate, s-a dovedit că modifică compoziția microbiotei intestinale și promovează inflamația. Inflamația cronică este un factor de risc pentru numeroase boli cronice, inclusiv cancer și boli de inimă.
- Perturbarea proceselor metabolice:
Microbiomul intestinal joacă un rol crucial în metabolism. Modificările pe care alimentele ultraprocesate le aduc în organism, pot perturba procesele metabolice, ducând la rezistența la insulină și la creșterea stocării de grăsimi. Acest lucru poate contribui la dezvoltarea sindromului metabolic și al diabetului de tip 2.
- Afectarea mucoasei intestinale:
Mucoasa intestinală acționează ca o barieră, împiedicând pătrunderea substanțelor nocive în sânge. Alimentele ultraprocesate pot compromite această barieră, ceea ce duce la creșterea permeabilității intestinale, denumită adesea „intestin permeabil”. Această afecțiune permite toxinelor și agenților patogeni să pătrundă în fluxul sanguin, declanșând procesul inflamator și putând duce la tulburări autoimune.
Modalități prin care putem îmbunătăți microbiomul intestinal
- O alimentație bogată în fibre: consumați des fructe, legume și cereale integrale. Toate acestea sunt bogate în fibre, care acționează ca un prebiotic, hrănind bacteriile bune din intestin și promovând dezvoltarea acestora.
- Adăugați în meniul zilnic alimente fermentate: iaurt, castraveți murați în sare, varză murată, chefir – toate acestea sunt alimente fermentate care conțin în mod natural probiotice, bacteriile bune care contribuie la un intestin sănătos.
- Luați în considerare suplimentele prebiotice, dacă nu reușiți să le suplimentați din alimentație. Ele furnizează combustibilul (prebioticele) pentru ca bacteriile benefice să se dezvolte.
- Limitați alimentele ultraprocesate, precum zahărul și grăsimile nesănătoase: alimentele procesate, băuturile carbogazoase sau îndulcite și alimente bogate în grăsimile saturate și trans pot dăuna bacteriilor intestinale. Limitarea acestora poate ajuta la crearea unui mediu mai bun pentru microbiomul intestinal.
- Nu luați antibiotic fără să fie necesar: antibioticele sunt esențiale pentru combaterea infecțiilor, dar de asemenea pot distruge atât bacteriile bune, cât și cele rele din intestin. Luați antibiotice numai atunci când este neapărat necesar și este prescris de un medic.
- Încercați să gestionați stresul: stresul cronic poate avea un impact negativ asupra sănătății generale, inclusive asupra sănătății intestinale. Căutați modalități de a gestiona stresul prin exerciții fizice, tehnici de relaxare precum meditația sau petrecând timp în natură.
Citește și – De ce trebuie să evităm alimentele procesate ?
În concluzie, microbiomul reprezintă o structură importantă a sănătății umane, influențând o gamă largă de procese fiziologice și afecțiuni medicale. Menținerea unui microbiom divers și echilibrat printr-o dietă sănătoasă, bogată în fibre și alimente fermentate, activitate fizică regulată și utilizarea prudentă a antibioticelor, poate promova sănătatea și poate reduce riscul apariției diverselor boli.
A produce pe viitor alimente sănătoase din materie primă de calitate și la prețuri accesibile este esențială pentru a reduce consumul de alimente ultraprocesate. Pentru a atinge acest obiectiv, guvernele și industriile alimentare ar trebui să lucreze împreună. Ar trebui să existe o politică mai vizibilă consumatorului, care să promoveze alegerile alimentare sănătase.
Utilizarea studiilor care au ca subiect impactul alimentelor ultraprocesate asupra microbiotei intestinale, ar putea fi o modalitate eficientă de a reglementa producția și cantitatea de alimente ultraprocesate de pe piață.
Autor – Cosmina Nițu
Masterand în nutriție și consultant în diversificare
Surse :
https://www.sciencedirect.com/ – Science Direct
https://www.mdpi.com/ – MDPI – Publisher de reviste științifice cu acces liber
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/ – Centrul Național de Informare în Biotehnologie
