STRATEGIE din 14 decembrie 2023 în domeniul proprietății intelectuale 2024 – 2028
EMITENT : GUVERNUL
Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.160 bis din 21 decembrie 2023
Notă
Aprobată prin HOTĂRÂREA nr. 1.272 din 14 decembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.160 din 21 decembrie 2023.
Cuprins:
Capitolul I -Introducerea;
Capitolul II -Viziunea;
Capitolul III -Prioritățile, politicile și cadrul legal existente;
Capitolul IV -Analiza contextului și definirea problemelor;
Capitolul V -Obiectivele generale și specifice;
Capitolul VI -Direcțiile de acțiune;
Capitolul VII -Rezultatele așteptate;
Capitolul VIII -Indicatorii;
Capitolul IX -Procedurile de monitorizare și evaluare;
Capitolul X -Instituțiile responsabile;
Capitolul XI -Implicațiile bugetare și sursele de finanțare;
Capitolul XII -Implicațiile asupra cadrului juridic.
Capitolul I INTRODUCERE
Articolul 1
O mai bună protejare a proprietății intelectuale are în vederea caracterul legislației în domeniul proprietății intelectuale de instrument care garantează respectarea dreptului fundamental la proprietate, consacrat de dispozițiile art. 44 din Constituția României.
Strategia națională în domeniul proprietății intelectuale, aprobată de Guvernul României prin Hotărârea nr. 1424/2003 pentru aprobarea Strategiei naționale în domeniul proprietății intelectuale (2003 – 2007), cu modificările și completările ulterioare a promovat principiile unei societăți active, înalt stimulativă pentru performanță, bazată pe valorile muncii, ale coeziunii sociale, solidarității și responsabilității și a contribuit la instaurarea unui echilibru între interesele creatorului, inovatorului și interesul public, asigurând un mediu propice creativității și inovației în beneficiul tuturor.
Întru-un context marcat de globalizarea economiei mondiale, dezvoltarea economiei cunoașterii, o revoluție tehnologică în curs, care include inteligența artificială, computere cuantice, big data, internet-of-things, progrese în comunicațiile mobile, cu implicații inclusiv de ordin geopolitic și securitar, domeniul proprietății intelectuale este esențial pentru garantarea competitivității economiei, dezvoltării și bunăstării economice, sociale și culturale a României, pentru crearea și păstrarea de locuri de muncă sigure și bine plătite, pentru reziliența statului în general.
În prezent, instituțiile Uniunii Europene, precum și autoritățile statelor membre ale Uniunii Europene iau în considerare nevoia de a propune noi inițiative legislative și non-legislative pentru întărirea sistemului de reglementare și protejare a proprietății intelectuale, ținând cont de noile tehnologii, în vederea consolidării unui cadru modern și eficient de protecție și de promovare a proprietății intelectuale, spre beneficiul general al societății.
Activitatea de creație intelectuală, de cercetare-dezvoltare și inovare, care constituie o componentă strategică hotărâtoare pentru dezvoltarea economică și pentru progresul social, este strâns legată, din punct de vedere al liniilor de acțiune strategică, ce se adoptă la nivelul unui stat, de domeniul proprietății intelectuale. De asemenea, industriile culturale și creative se constituie într-un sector economic multidimensional care, pe lângă faptul că este generator de locuri de muncă, venituri și beneficii, în termeni economici, are și avantajul de a fi unul dintre sectoarele economice cu cea mai mare și mai rapidă rată de creștere din ultimul deceniu, superioară ritmului mediu de creștere a economiei.
Nu trebuie pierdut din vedere că proprietatea intelectuală este acum unul dintre cele mai valoroase active ca măsură a fiabilității firmelor și a performanței lor viitoare.
Stimularea capacității creatoare și inovative a unui popor este un proces sistematic, unitar, la a cărei înfăptuire contribuie un sistem național dinamic privind drepturile de proprietate intelectuală.
Există o relație directă între susținerea creativității și inovației și îmbunătățirea calității protecției proprietății intelectuale, precum și între acestea și îmbunătățirea accesului la protecție.
Tocmai de aceea, Strategia își propune susținerea creativității și inovației, și a legăturii dintre entitățile din domeniu: creatorii, zona educației și a cercetării, industriile culturale și creative, publicul larg, utilizatorii și instituțiile cu atribuții în domeniu.
Capitolul II VIZIUNEA
Articolul 2
Viziunea pe care Strategia națională și-a propus-o este: Proprietatea intelectuală – instrument esențial pentru dezvoltarea economică, socială și culturală a României.
Pentru aplicarea efectivă a drepturilor de proprietate intelectuală este necesară o mai bună percepție a daunelor pe care le cauzează contrafacerile și pirateria. Educarea și sensibilizarea publicului asupra importanței respectării drepturilor de proprietate intelectuală este recunoscută ca un instrument de luptă împotriva pirateriei și contrafacerii.
Misiunea Strategiei naționale în domeniul proprietății intelectuale constă în: promovarea proprietății intelectuale și folosirea eficientă a acesteia în vederea creșterii gradului de creativitate și inovare în toate domeniile economiei românești.
Având ca scop principal continuarea și dezvoltarea obiectivelor strategice în domeniul proprietății intelectuale, noua Strategie 2024-2028 propune obiective specifice în vederea creșterii gradului de creativitate și inovare, precum și creșterea protecției și promovării proprietății intelectuale în România.
Rolul Strategiei este acela de a coagula eforturile instituțiilor cu atribuții și implicare în sistemul proprietății intelectuale în România, fie că este vorba de asigurarea protecției, fie de asigurarea respectării drepturilor și crearea unui cadru de cooperare între acestea.
În egală măsură, strategia urmărește prevenirea și combaterea pirateriei și contrafacerii online, precum și investigarea cauzelor complexe din domeniul proprietății intelectuale.
Principiile ce guvernează abordarea strategică prezentată în domeniul proprietății intelectuale sunt: transparență, continuitate, control, compatibilitate, coordonare, colaborare și mobilizare de resurse.
Strategia în domeniul proprietății intelectuale vizează asigurarea sinergiei direcțiilor de acțiune și o abordare integrată cu privire la nevoile grupurilor țintă, care să creeze premisele pentru o cât mai bună identificare a beneficiarilor.
Capitolul III PRIORITĂȚILE, POLITICILE ȘI CADRUL LEGAL EXISTENTE
Articolul 3
În România, protecția proprietății intelectuale se realizează, potrivit legii, de către două instituții de specialitate: Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM) – în domeniul proprietății industriale, și Oficiul Român pentru Drepturile de Autor (ORDA) – în domeniul dreptului de autor și al drepturilor conexe.
Misiunea Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM), autoritate unică pe teritoriul României în acordarea protecției proprietății industriale, este de a susține inovarea, competitivitatea și profitabilitatea ca factori de creștere economică.
OSIM furnizează servicii publice de specialitate, eliberează titluri de protecție care conferă titularilor drepturi exclusive pe teritoriul României în domeniul proprietății industriale, promovează proprietatea industrială prin toate mijloacele și asigură cooperarea României în relațiile internaționale, în conformitate cu tratatele, convențiile și acordurile în domeniu, la care țara noastră este parte.
În domeniul proprietății industriale cadrul legal este unul complex, dispozițiile normative fiind stabilite prin legi, regulamente de aplicare a acestora, acordurile, convenții și tratatele internaționale în domeniul proprietății industriale, la care România este parte și care instituie angajamente pentru țara noastră. De asemenea, legislația națională în domeniul proprietății industriale este armonizată și urmărește evoluția legislației europene.
Protecția drepturilor de proprietate industrială în plan național este reglementată la nivel primar de următoarele acte normative:
a) Legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenție, republicată
b) Legea nr. 83/2014 privind Invențiile de serviciu,
c) Lege nr. 350/2007 privind Modelele de utilitate, cu modificările ulterioare
d) Legea nr. 84/1998 privind Mărcile și Indicațiile Geografice, republicată,cu modificările ulterioare
e) Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor,
f) Legea nr. 16/1995 privind protecția topografiilor produselor semiconductoare, republicată
În domeniul protecției drepturilor de proprietate industrială, România este parte la Acordurile și Tratatele multilaterale în domeniu, acestea fiind transpuse în legislația națională.
Totodată în vederea asigurării unei protecții uniforme a drepturilor de proprietate intelectuală în Uniunea Europeană, precum și pentru înființarea unor sisteme centralizate de autorizare, coordonare și control la nivelul Uniunii Europene a fost transpusă și implementată legislația aferentă mărcii Uniunii Europene, cea aparținând modelelor de utilitate, desene și modelelor industriale precum și cea a indicațiilor geografice, în concordanță cu măsura implementată prin intermediul articolului 118 din Tratatul de Funcționare al Uniunii Europene care prevede că, în contextul instituirii și funcționării pieței interne, Parlamentul și Consiliul stabilesc măsuri privind dreptul proprietății intelectuale al Uniunii Europene.
Consiliul Uniunii Europene, pe de altă parte, încurajează evaluarea legislației Uniunii Europene referitoare la protecția design-ului, lansată în 2014 și solicită Comisiei propuneri pentru revizuirea Regulamentului Consiliului (EC) 6/2002 privind designul comunitar și Directivei 98/71/EC privind protecția legală a designului, în scopul modernizării protecției europene pentru design.
Oficiul Român pentru Drepturile de Autor este organizat și funcționează în baza Legii nr.8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, republicată, precum și potrivit Hotărârii Guvernului nr. 401/2006 privind organizarea, funcționarea, structura personalului și dotările necesare îndeplinirii atribuțiilor Oficiului Român pentru Drepturile de Autor, cu modificările și completările ulterioare, ca organ de specialitate în subordinea Guvernului, respectiv în coordonarea metodologică a ministrului culturii, cu autoritate unică pe teritoriul României în ceea ce privește reglementarea, evidența prin registre naționale, supraveghere, autorizare, arbitraj și constatare în domeniul drepturilor de autor și al drepturilor conexe.
România dispune de o legislație în domeniul dreptului de autor și drepturilor conexe compatibilă cu legislația Uniunii Europene și care respectă tratatele și convențiile internaționale în domeniu. Se poate aprecia că România acordă atenție deosebită respectării legislației în domeniu și face eforturi în mod constant, pentru îmbunătățirea acestei legislații dar și a infrastructurii implicate în protecția și asigurarea respectării drepturilor.
Protecția dreptului de autor și a drepturilor conexe este reglementată în plan național de:– Legea nr. 8/1996 privind drepturile de autor și drepturile conexe, Republicată.– Ordonanța Guvernului nr. 25/2006 privind întărirea capacității administrative a Oficiului Român pentru Drepturile de Autor,– Hotărârea Guvernului nr. 401/2006 privind organizarea, funcționarea, structura personalului și dotările necesare îndeplinirii atribuțiilor Oficiului Român pentru Drepturile de Autor.
Din perspectivă internațională, România este membru fondator al Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale (OMPI), creată prin Convenția pentru instituirea Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale, semnată în 1967. De asemenea, România este membru din 1920 al Uniunii de la Paris pentru protecția proprietății industriale creată în baza Convenției de la Paris din 1883, iar din 1927, membru al Uniunii de la Berna pentru protecția operelor literare și artistice creată în baza Convenției de la Berna din 1886.
În anul 2001, România a ratificat Tratatul Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale privind dreptul de autor și Tratatul Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale privind interpretările, execuțiile și fonogramele, semnate în 1996 la Geneva.
În cadrul acestei cooperări active, elementul cel mai important îl constituie Programul de cooperare între Guvernul României și Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale, semnat la București, la 7 iunie 2001 și aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.974/2001. Documentul reprezintă baza cooperării dintre România și OMPI, oferind cadrul necesar pentru stabilirea unei relații strânse între instituțiile românești implicate, prin elaborarea unor acorduri sectoriale și planuri de acțiune, asigurându-se condițiile pentru valorificarea programelor promovate de organizație în domeniul proprietății intelectuale.
România este membru fondator al Organizației Mondiale a Comerțului și parte la Acordul pentru instituirea Organizației Mondiale a Comerțului inclusiv la Acordul privind unele aspecte ale drepturilor de proprietate intelectuală legate de comerț (TRIPS).
Totodată, ca stat membru al Uniunii Europene, România a transpus în legislația națională directivele europene și aplică regulamentele europene în domeniul proprietății intelectuale, aceasta fiind armonizată inclusiv cu acquis-ul european și alte tratate multilaterale în materie:– Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 iunie 2017 privind marca Uniunii Europene;– Regulamentul (CE) 6/2002 al Consiliului din 12 decembrie 2001 privind desenele sau modelele industriale comunitare;– Regulamentul (UE) 2022/868 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2022 privind guvernanța datelor la nivel european și de modificare a Regulamentului (UE) 2018/1724 (Regulamentul privind guvernanța datelor)– Regulamentul (CE) 469/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 6 mai 2009 privind certificatul suplimentar de protecție pentru medicamente;– Regulamentul (CE) 1901/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 decembrie 2006 privind medicamentele de uz pediatric și de modificare a Regulamentului (CEE) 1768/92, a Directivei 2001/20/CE, a Directivei 2001/83/CE și a Regulamentului (CE) 726/2004;– Regulamentul (CE) 1610/96 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 iulie 1996 privind crearea unui certificat suplimentar de protecție pentru produsele fitosanitare;– Regulamentul (UE) 2017/1128 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 iunie 2017 privind portabilitatea transfrontalieră a serviciilor de conținut on-line în cadrul pieței interne;– Regulamentul (UE) 2017/1563 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 septembrie 2017 privind schimbul transfrontalier între Uniune și țările terțe de exemplare în format accesibil ale anumitor opere și ale altor obiecte ale protecției prin drept de autor și drepturi conexe în beneficiul persoanelor nevăzătoare, cu deficiențe de vedere sau cu dificultăți de citire a materialelor imprimate;– Regulamentul (UE) 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii;– Regulamentul (UE) 608/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 iunie 2013 privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală de către autoritățile vamale și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1383/2003 al Consiliului;– Convenția de Brevet European (CBE), la care România este membră din anul 2003, revizuită ultima oară la 13 Decembrie 2007;– Aranjamentul de la Madrid privind înregistrarea internațională a mărcilor din 14 iulie 1967, revizuit la Bruxelles la 14 decembrie 1900, la Washington la 2 iunie 1911, la Haga la 6 noiembrie 1925, la Londra la 2 iunie 1934, la Nisa la 15 iunie 1957 și la Stockholm la 14 iulie 1967 – ratificat de România prin Decretul nr. 1176 din 28 decembrie 1968;– Protocolul referitor la Aranjamentul de la Madrid privind înregistrarea internațională a mărcilor adoptat la Madrid la 27 iunie 1989 – ratificat de România prin Legea nr.5 din 8 ianuarie 1998;– Regulamentul (CE) 469/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 6 mai 2009 privind certificatul suplimentar de protecție pentru medicamente, ce înlocuiește Regulamentul (CE) 1768/1992 al Consiliului din 18 iunie 1992 pentru același scop.
Capitolul IV ANALIZA CONTEXTULUI ȘI DEFINIREA PROBLEMELOR
Articolul 4
Urmare a implementării Strategiei naționale în domeniul proprietății intelectuale precedente, s-a constatat necesitatea accentuării eforturilor instituțiilor cu atribuții și implicații în acest domeniu în activitatea de dezvoltare și promovare a unei culturi în domeniul proprietății intelectuale în România.
Configurația instituțională utilizată în prezent pentru gestionarea proprietății intelectuale poate fi îmbunătățită prin organizarea unui sistem de monitorizare, prin indicatori, a rezultatelor derulării proceselor relevante (administrative, organizatorice, de învățământ, de control, de sancționare) în raport cu aspecte cu potențial stimulativ pentru producerea și înregistrarea invenției.
Un alt element de oportunitate în reconfigurarea instituțională îl reprezintă digitalizarea serviciilor furnizate de toate autoritățile publice cu responsabilități și atribuții în domeniu. Deși în ultimii ani s-au făcut eforturi și progrese în această direcție, procesul nu este finalizat.
În raport cu mediul privat, promovarea proprietății intelectuale presupune un cadru instituțional definit și construit în jurul unor stimuli care să conducă la dezvoltarea creativității și inovării, precum și la utilizarea acestora în activitatea jucătorilor economici.
Deși este cunoscut că inovarea este principalul atu al competitivității și succesului economic, în România competitivitatea marilor jucători economici este susținută preponderent de invenții importate din cadrul companiilor de origine , iar întreprinderile Mici și Mijlocii locale nu dispun de suficiente resurse sau nu sunt orientate, tradițional, către generarea inovație, iar actorii mediului extern nu sunt suficient motivați de beneficiile transferului tehnologic în România.
Legislația națională trebuie să asigure disponibilitatea unor mecanisme care să urmeze dinamica fenomenului infracțional și să permită efectuarea unor investigații complexe, pentru a evita ca dosarele să aibă un probatoriu liniar și minimal, cu efecte negative, mai cu seamă asupra rezultatelor în combaterea formelor emergente de încălcare a drepturilor de proprietate intelectuală.
Necesitatea priorităților prevăzute în Strategia națională este resimțită și dat fiind faptul că, în România, începând din 2020, au existat anual pe rol peste 5000 de cauze de încălcarea a drepturilor de proprietate intelectuală. Dinamica fenomenului s-a accentuat recent, cauzele intrate pe rol cu tematică incidentă drepturilor de proprietate intelectuală fiind cu 20% mai multe în 2022 față de 2021.
În prezent, majoritatea pedepselor pentru infracțiunile din domeniul proprietății intelectuale nu corespund cerințelor pentru folosirea anumitor procedee probatorii, cum ar fi supravegherea tehnică, utilizarea investigatorilor sub acoperire și participarea autorizată la anumite activități, și/sau obținerea datelor de trafic și localizare prelucrate de furnizorii de comunicații electronice.
Capitolul V OBIECTIVELE GENERALE ȘI SPECIFICE
Articolul 5
În contextul dezvoltărilor europene și internaționale în domeniul proprietății intelectuale, cât și având în vedere situarea specifică a țării noastre, se remarcă oportunitatea obiectivelor strategice și priorităților și direcțiilor de acțiune următoare:
1. Promovarea unei culturi în domeniul proprietății intelectuale;
2. Stimularea capacității inovative și creative a mediului economic, de cercetare și de creație românesc;
3. Armonizarea legislației și practicilor naționale cu reglementările, procedurile și practicile europene sau internaționale în domeniul proprietății intelectuale;
4. Diversificarea și digitalizarea serviciilor în domeniul proprietății intelectuale;
5. Dezvoltarea unui sistem eficient pentru asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală;
6. Intensificarea activităților de combatere a încălcărilor drepturilor de proprietate intelectuală.
Capitolul VI DIRECȚIILE DE ACȚIUNE
A. Obiectivul strategic nr. 1: Promovarea unei culturi în domeniul proprietății intelectuale
Priorități:
Articolul 6 Facilitarea accesului la informațiile și cunoștințele din domeniul proprietății intelectuale
Direcții de acțiune:
1. Derularea unor campanii naționale de informare, conștientizare și sensibilizare a publicului cu privire la importanța asigurării respectării drepturilor de proprietate intelectuală și educarea opiniei publice privind riscurile folosirii bunurilor contrafăcute sau piratate, pericolele generate de utilizarea unor astfel de produse, și impactul asupra mediului înconjurător;
2. Îmbunătățirea capabilităților/modalităților de acces on-line la informații;
3. Intensificarea implicării partenerilor din mediul privat în inițiativele de creștere a conștientizării importanței drepturilor de proprietate intelectuală.
Articolul. 7 Stimularea predării noțiunilor de proprietate intelectuală la nivel liceal, universitar, post-universitar și de specialitate
Direcții de acțiune:
1. Realizarea de parteneriate între autorități cu atribuții și responsabilități în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală și cu Ministerul Educației, cât și cu asociații profesionale din domeniul industriei creative, inclusiv pentru promovarea Programei Școlare pentru disciplina opțională Educație pentru Drepturile de Proprietate Intelectuală [curriculum la decizia școlii pentru liceu], aprobată prin Ordinul Ministrului MEN nr. 3542/27.03.2015;
2. Promovarea introducerii în curriculum-ul universităților a noțiunilor privind proprietatea intelectuală;
3. Promovarea educației juridice privind drepturile de proprietate intelectuală;
4. Promovarea importanței proprietății intelectuale la nivel preuniversitar;
5. Încurajarea activităților extracurriculare care țin de domeniul proprietății intelectuale, inclusiv în parteneriat public-privat.
Articolul. 8 Promovarea performanțelor în materie de proprietate intelectuală
Direcții de acțiune:
1. Promovarea unor “Povești de succes” ale titularilor de drepturi de proprietate intelectuală români și a creațiilor ce obțin premii la târguri, expoziții și festivaluri internaționale;
2. Promovarea în mediul economic și al comunității mediului de afaceri a avantajelor exploatării economice a proprietății industriale.
B. Obiectivul strategic nr. 2: Stimularea capacității inovative și creative a mediului economic, de cercetare și de creație românesc
Priorități:
Articolul . 9 Stabilirea unor metode de evaluare a activelor intangibile
Direcție de acțiune:
Stabilirea unui mod unitar de gestiune a proprietății intelectuale.
Articolul. 10 Îmbunătățirea gestiunii colective a drepturilor de autor și conexe
Direcții de acțiune:
1. Realizarea unei baze de date comune privind repertoriile de drept de autor și drepturi conexe pe baza unui parteneriat public sau public-privat, în scopul eficientizării activității de colectare a remunerațiilor;
2. Realizarea de consultări cu grupurile țintă pe marginea unor subiecte de interes ce vizează problematica gestiunii colective a drepturilor de autor, inclusiv în mediile digital și on-line;
3. Transparentizarea activității de colectare și repartizare către titulari a remunerațiilor aferente dreptului de autor și drepturilor conexe prin publicarea informațiilor prevăzute de lege, pe website-urile organismelor de gestiune colectivă și a platformelor on-line pe care le administrează și care sunt destinate comunicării în relația cu utilizatorii, astfel încât să se instituie un climat armonios între utilizatori, organismele de gestiune colectivă și titularii de drepturi.
Articolul. 11 Crearea unui sistem de facilitare a finanțării, aplicării și premierii inovării
Direcții de acțiune:
1. Stimularea managementului inovării și transferului tehnologic;
2. Sprijinirea sistemului de cercetare, dezvoltare și inovare în vederea promovării utilizării brevetelor;
3. Consolidarea entităților de transfer tehnologic din cadrul universităților sau a institutelor de cercetare, dezvoltare și inovare și/sau din centrele de transfer tehnologic acreditate.
Articolul 12
Promovarea cunoștințelor și expresiilor cultural-tradiționale și a resurselor genetice
Direcții de acțiune:
1. Implicarea în noile dezvoltări din domeniul resurselor genetice, cunoștințelor și expresiilor cultural-tradiționale la nivel european și internațional;
2. Stabilirea în parteneriat cu organele administrative centrale sau locale a unor programe de instruire în scopul reconversiei profesionale având ca finalitate valorizarea potențialului etnografic din zonele defavorizate;
Articolul 13
Promovarea și protejarea Indicațiilor Geografice, Denumirilor de Origine Protejată și a Specialităților Tradiționale naționale
Direcții de acțiune:
1. Promovarea și înregistrarea Indicațiilor Geografice, Denumirilor de Origine Protejată și a Specialităților Tradiționale naționale la nivelul Uniunii Europene;
2. Derularea de campanii de conștientizare la nivel național dar și al Uniunii Europene cu privire la Indicațiile Geografice, Denumirile de Origine Protejată și Specialitățile Tradiționale naționale, în parteneriat public sau public-privat.
C. Obiectivul strategic nr. 3: Armonizarea legislației și practicilor naționale cu reglementările, procedurile și practicile europene sau internaționale în domeniul proprietății intelectuale
Priorități:
Articolul 14
Continuarea procesului de armonizare a legislației în domeniul proprietății intelectuale prin transpunerea actelor normative ale Uniunii Europene și alinierea reglementărilor naționale la acordurile internaționale la care România este parte
Direcții de acțiune:
1. Evaluarea continuă a nivelului de armonizare a sistemului de protecție a drepturilor de proprietate intelectuală cu normele europene și internaționale în materie și elaborarea, după caz, de noi reglementări;
2. Continuarea îmbunătățirii legislației privind mijloacele de asigurare a respectării drepturilor de proprietate intelectuală în România.
Articolul 15
Susținerea obiectivelor și promovarea intereselor României în elaborarea normelor juridice ale Uniunii Europene și a celor internaționale în domeniul proprietății intelectuale
Direcție de acțiune:
Participarea și reprezentarea intereselor României la lucrările din cadrul Consiliului Uniunii Europene, Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO), Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale (OMPI), Oficiul European de Brevete (EPO), Organizația Mondială a Comerțului (OMC), precum și la lucrările altor organisme internaționale pe teme privind proprietatea intelectuală.
Articolul 16
Consolidarea cooperării în domeniul proprietății intelectuale cu autoritățile publice din Republica Moldova
Direcție de acțiune:
Intensificarea cooperării bilaterale în vederea derulării de proiecte în parteneriat pentru promovarea și asigurarea unei protecții eficiente a drepturilor de proprietate intelectuală în regiune.
D. Obiectivul strategic nr. 4: Diversificarea și digitalizarea serviciilor în domeniul proprietății intelectuale
Priorități:
Articolul 17
Îmbunătățirea proceselor de lucru și reducerea poverii administrative în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală
Direcții de acțiune:
1. Dezvoltarea și introducerea de standarde, metodologii, sisteme și servicii electronice ce optimizează procesele decizionale din cadrul instituțiilor cu atribuții în domeniu orientate către cetățeni și mediul de afaceri și care asigură un grad ridicat de protecție a drepturilor subsumate acestui domeniu, prin mijloace facile, inclusiv în mediul digital;
2. Derularea de campanii de instruire, pregătire, conștientizare și/sau prevenire a riscurilor folosirii de programe/aplicații din surse neautorizate în instituțiile publice.
Articolul 18
Eficientizarea serviciilor de înregistrare în Registrele naționale
Direcții de acțiune:
1. Simplificarea procedurilor administrative pentru interacțiunea beneficiarilor cu instituții cu atribuții în domeniu, preponderent prin intermediul serviciilor electronice;
2. Automatizarea circuitului documentelor de înregistrare și gestionare a actelor administrative ce țin de domeniul drepturilor de autor și drepturilor conexe, precum și plata on-line a taxelor aferente.
Articolul 19
Creșterea transparenței informațiilor și serviciilor din domeniul proprietății intelectuale
Direcții de acțiune:
1. Facilitarea accesului la informațiile disponibile public din bazele de date ORDA și OSIM;
2. Digitalizarea sistemului de identificare a operelor, execuțiilor și prestațiilor artistice, de colectare, evidență și repartiție a remunerațiilor.
Articolul 20
Promovarea medierii și arbitrajului ca opțiunii pentru rezolvarea alternativă a disputelor din domeniul dreptului de autor și drepturilor conexe
Direcție de acțiune:
Sporirea gradului de conștientizare în legătură cu opțiunile pentru rezolvarea alternativă a disputelor privind litigiile din domeniul dreptului de autor și drepturilor conexe în România – Centrul de Arbitraj și Mediere al OMPI.
E. Obiectivul strategic nr. 5: Dezvoltarea unui sistem eficient pentru asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală
Priorități:
Articolul 21
Îmbunătățirea cooperării interinstituționale
Direcții de acțiune:
1. Optimizarea capacității de coordonare a activității Grupului de lucru privind proprietatea intelectuală;
2. Actualizarea procedurilor de funcționare a Grupului de lucru privind proprietatea intelectuală;
3. Promovarea simplificării reglementărilor privind procedura de distrugere a produselor contrafăcute sau pirat;
4. Promovarea încheierii de acorduri de colaborare, acolo unde este necesar, între autoritățile publice cu atribuții în domeniu și organizațiile non-guvernamentale sau alți parteneri sociali interesați.
Articolul 22
Dezvoltarea și menținerea unor resurse umane stabile și specializate în domeniul proprietății intelectuale
Direcții de acțiune:
1. Asigurarea de personal specializat, proporțională nevoilor instituțiilor cu atribuții în domeniu precum și specificului activității tehnice vizate;
2. Formarea și perfecționarea continuă a resurselor umane specializate în domeniul proprietății intelectuale ale tuturor instituțiilor cu atribuții și responsabilități în acest domeniu;
3. Încurajarea stabilității pe post a personalului specializat.
Articolul 23
Menținerea unui nivel înalt de supraveghere și control vamal la frontieră pentru a asigura o mai bună securitate și siguranță pentru cetățeni, pentru a facilita comerțul legal, precum și pentru a preveni introducerea pe piața internă a mărfurilor care încalcă drepturile de proprietate intelectuală
Direcții de acțiune:
1. Menținerea unui nivel ridicat de intervenție a autorității vamale în vederea asigurării respectării drepturilor de proprietate intelectuală;
2. Menținerea eficienței controalelor vamale pe baza analizei de risc pentru depistarea mărfurilor susceptibile a încălca drepturile de proprietate intelectuală
F. Obiectivul strategic nr. 6: Intensificarea activităților de combatere a încălcărilor drepturilor de proprietate intelectuală
Priorități:
Articolul 24
Eficientizarea activităților investigative și de urmărire penală pentru combaterea contrafacerii și pirateriei
Direcții de acțiune:
1. Identificarea principalelor zone de risc/vulnerabilități și intensificarea acțiunilor de stopare a introducerii în România de produse contrafăcute sau piratate; precum și stoparea contrafacerii și pirateriei în România;
2. Combaterea comerțului cu mărfuri contrafăcute sau pirat prin intermediul Internetului, în mod deosebit pe platforme de comerț on-line și/sau rețele sociale;
3. Eficientizarea procedurilor de semnalare a situațiilor de încălcare a drepturilor de proprietate intelectuală, inclusiv în mediul on-line;
4. Stabilirea de bune practici privind combaterea pirateriei și contrafacerii on-line.
Articolul 25
Prioritizarea investigării cazurilor complexe de infracțiuni la regimul drepturilor de proprietate intelectuală
Direcții de acțiune:
1. Evaluarea necesității prioritizării cazurilor privind investigarea infracțiunilor la regimul drepturilor de proprietate intelectuală;
2. Consolidarea cooperării judiciare internaționale în investigarea cauzelor complexe din domeniul proprietății intelectuale;
3. Implicarea în acțiuni comune și extinderea cooperării polițienești în combaterea ilegalităților la regimul drepturilor de proprietate intelectuală;
4. Identificarea cauzelor complexe din domeniul proprietății intelectuale aflate pe rolul organelor de urmărire penală;
5. Analiza necesității extinderii aplicabilității unor metode speciale de supraveghere sau cercetare în cauzele complexe din domeniul proprietății intelectuale.
Capitolul VII REZULTATELE AȘTEPTATE
Articolul 26
Strategia națională în domeniul proprietății intelectuale vizează mai buna apreciere a drepturilor de proprietate intelectuală la nivel public prin campanii țintite de conștientizare, cât și combaterea încălcărilor acestor drepturi.
Implementarea Strategiei ar crea condițiile unui mediu de afaceri creativ și inovativ, ce crește încrederea investitorilor. Pe termen lung, consolidarea bunelor practici ale agenților economici și de creație stimulează dezvoltarea unui public larg de consumatori responsabili.
O atenție sporită este acordată combaterii încălcărilor drepturilor de proprietate intelectuală săvârșite în mediul on-line, ca parte a activității unor rețele infracționale internaționale, și/sau ce pun în pericol siguranța națională sau sănătatea consumatorilor.
Implementarea Strategiei se realizează prin conlucrarea constantă a instituțiilor publice cu atribuții și responsabilități în domeniul proprietății intelectuale. Strategia susține dialogul social, deopotrivă cu instituțiile publice relevante cât și cu parteneri economici importanți, organizații non- guvernamentale sau organizații profesionale.
Capitolul VIII INDICATORII
Articolul 27
Monitorizarea implementării Strategiei se face punctual, prin analiza gradului de realizare a fiecăruia dintre obiectivele generale enunțate de aceasta. Toate obiectivele se materializează în priorități, iar fiecare prioritate se precizează în direcții de acțiune.
Direcțiile de acțiune sunt specificate în acțiuni concrete în Planul de Acțiune, anexat. Planul prevede indicatori concreți, specifici fiecărei acțiuni, elaborați și evaluați anual de instituțiile responsabile.
Valorile indicatorilor arată performanța în realizarea acțiunilor, direcțiilor și priorităților subiacente obiectivelor generale ale Strategiei. Aceștia pot fi indicatori de impact, de rezultat sau produs, și de optimizare a eficienței activității. Deosebită atenție este acordată folosirii judicioase a resurselor publice prin estimarea veniturilor sau cheltuielilor bugetare necesare, cât și a impactului financiar de ansamblu al direcțiilor de acțiune. Categoriile specifice de indicatori și metoda de măsurare sau evaluare a acestora sunt precizate în Planul de Acțiune.
Capitolul IX PROCEDURILE DE MONITORIZARE ȘI EVALUARE
Articolul 28
În vederea evaluării progreselor realizate în promovarea proprietății intelectuale, instituirea unui sistem de monitorizare apare ca o necesitate, pentru că face posibilă analizarea eficienței utilizării resurselor.
Cadrul organizatoric necesar monitorizării și evaluării Strategiei presupune două componente principale. Prima componentă o constituie înființarea Comitetului pentru coordonarea strategiei și politicilor în domeniul proprietății intelectuale, fără personalitate juridică, finanțat de la bugetul de stat prin bugetul Secretariatului General al Guvernului. A doua componentă o constituie colaborarea acestui Comitet cu toate instituțiile cu atribuții în domeniul proprietății intelectuale pentru a pune în aplicare, într-un mod eficient, obiectivele, prioritățile, direcțiile și acțiunile specifice prevăzute de Strategia națională. Această colaborare va promova implementarea Planului de acțiune.
Instrumentul de monitorizare este structurat în jurul a patru paliere: (1) garantarea unei protecții riguroase a drepturilor de proprietate intelectuală în România; (2) instituțional; (3) planificarea strategică și coordonarea; (4) beneficiarii și părțile interesate.
Realizarea sistemului de monitorizare și evaluare va asigura creșterea gradului de responsabilizare și implicare a tuturor factorilor, cât și o mai bună cunoaștere a eforturilor de susținere realizate de instituțiile implicate.
Capitolul X INSTITUȚIILE RESPONSABILE
Articolul 29
Principalele instituții identificate, cu atribuții și responsabilități în domeniul proprietății intelectuale sunt:
a) Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM)
b) Oficiul Român pentru Drepturile de Autor (ORDA)
c) Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului
d) Ministerul Culturii
e) Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării
f) Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
g) Ministerul Afacerilor Interne, prin Inspectoratul General al Poliției Române și Inspectoratul General al Poliției de Frontieră
h) Ministerul Justiției
i) Institutul Național al Magistraturii
j) Autoritatea Vamală Română
k) Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor
l) Ministerul Educației
Capitolul XI IMPLICAȚIILE BUGETARE ȘI SURSELE DE FINANȚARE
Articolul 30
Fondurile aferente îndeplinirii obiectivelor prezentei Strategii naționale se planifică în bugetele proprii de către fiecare dintre instituțiile cu atribuții în domeniu, în raport cu posibilitățile, resursele disponibile și în mod corelat cu termenele de realizare a acțiunilor propuse.
(2) Sursele de finanțare pentru implementarea Strategiei Naționale pot fi:
a) fonduri de la bugetul de stat;
b) fonduri din venituri proprii;
c) fonduri europene, în cadrul proiectelor de asistență financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene;
d) fonduri europene, alocate în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență
e) fonduri rezultate din co-finanțarea asigurată de Statul român împreună cu statele Uniunii Europene;
f) donații și sponsorizări oferite / acceptate în condițiile legii;
g) alte sume.
(3) Resursele financiare necesare realizării acțiunilor conținute în prezenta Strategie sunt prevăzute în Planul de Acțiune pentru implementarea Strategiei naționale.
Capitolul XII IMPLICAȚIILE ASUPRA CADRULUI JURIDIC
Articolul 31
În urma implementării obiectivelor, priorităților, direcțiilor de acțiune și acțiunilor specifice prevăzute de Strategia naționale în domeniul proprietății intelectuale și de Planul de Acțiune anexat acesteia, pot suferi modificări sau completări sau pot fi inițiate acte normative incidente domeniului proprietății intelectuale. Specificul acestora depinde de dezvoltările tehnologice, creative, dar și de dinamica fenomenului infracțional aferent.
ANEXĂ
LA STRATEGIA NAȚIONALĂ ÎN DOMENIUL PROPRIETĂȚII INTELECTUALE 2024-2028
PLAN DE ACȚIUNE
în domeniul proprietății intelectuale 2024 – 2028
OBIECTIVUL STRATEGIC NR. 1: PROMOVAREA UNEI CULTURI ÎN DOMENIUL PROPRIETĂȚII INTELECTUALE
Prescurtări folosite:– OSIM: Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci– ORDA: Oficiul Român pentru Drepturile de Autor– MCID: Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării– PÎCCJ: Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție– IGPR: Inspectoratul General al Poliției Române– IGPF: Inspectoratul General al Poliției de Frontieră– AVR: Autoritatea Vamală Română– UEFISCDI: Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării
——
