Legislație și bune practici

Legea nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren şi inundaţiilor

(Republicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 635 din 15/10/2013). Parlamentul României

CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
 Art. 1. – Prezenta lege reglementează:
a) condiţiile asigurării obligatorii a locuinţelor aflate în proprietatea persoanelor fizice sau juridice;
b) raporturile dintre asigurat şi asigurător, precum şi drepturile şi obligaţiile fiecărei părţi la contractul de asigurare obligatorie a locuinţelor;
c) constituirea, atribuţiile, organizarea şi funcţionarea Poolului de Asigurare împotriva Dezastrelor Naturale.
 Art. 2. – În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
a) locuinţă, locuinţă socială, locuinţă de serviciu, locuinţă de intervenţie, locuinţă de necesitate, locuinţă de protocol, casă de vacanţă – au înţelesurile prevăzute la art. 2 din Legea locuinţei nr. 114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; în cazul locuinţelor situate în condominii, prin locuinţă se înţelege atât spaţiile aflate în proprietate exclusivă, cât şi cota-parte din coproprietatea indiviză asupra spaţiilor şi a elementelor de construcţii comune;
b) dezastru natural – cutremure de pământ, alunecări de teren şi inundaţii, ca fenomene naturale;
c) tipuri de locuinţe:
– tip A – construcţia cu structura de rezistenţă din beton armat, metal ori lemn sau cu pereţi exteriori din piatră, cărămidă arsă sau din orice alte materiale rezultate în urma unui tratament termic şi/sau chimic;
– tip B – construcţia cu pereţi exteriori din cărămidă nearsă sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic şi/sau chimic;
d) poliţă de asigurare împotriva dezastrelor naturale, denumită în continuare PAD – înscrisul ce atestă încheierea contractului de asigurare a locuinţei, în temeiul căruia asigurătorul se obligă să plătească asiguratului despăgubirea totală sau parţială pentru prejudiciile produse locuinţei ca urmare a producerii riscului asigurat, în condiţiile şi în limitele stabilite de prezenta lege şi, după caz, ale celorlalte clauze înscrise în poliţă sau în contractul de asigurare. PAD reprezintă o poliţă separată faţă de poliţa facultativă;
e) Pool de Asigurare împotriva Dezastrelor Naturale, denumit în continuare PAID – societate de asigurare/reasigurare, constituită prin asocierea societăţilor de asigurare autorizate să practice riscuri de catastrofă, în conformitate cu prevederile prezentei legi, ale Legii nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale normelor aprobate în aplicarea acestor legi;
f) primă obligatorie – suma de bani pe care o plăteşte proprietarul unei locuinţe, în calitatea sa de asigurat, ori împuternicitul, contractantul sau reprezentantul legal al acestuia, în scopul încheierii unei asigurări de locuinţe, în condiţiile prezentei legi;
g) sumă asigurată obligatoriu – limita maximă de despăgubire care poate fi acordată de asigurător pentru daunele provocate construcţiei, în funcţie de tipul locuinţei, ca urmare a producerii unui risc asigurat, în condiţiile prezentei legi;
h) asigurare de prim risc – pentru orice daună care a intervenit pe parcursul valabilităţii unui contract de asigurare, cuantumul despăgubirii se stabileşte la nivelul pagubei efective, în limita sumei asigurate;
i) certificat de asigurare – document care atestă existenţa unei poliţe de asigurare obligatorie PAD pentru locuinţa respectivă, eliberat împreună cu poliţa de asigurare PAD.
Art. 3. – (1) Începând cu data la care se împlinesc 90 de zile de la data adoptării normelor de către Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Comisia de Supraveghere a Asigurărilor*), emise în aplicarea prezentei legi, persoanele fizice şi juridice sunt obligate să îşi asigure împotriva dezastrelor naturale, în condiţiile prezentei legi, toate construcţiile cu destinaţia de locuinţă, din mediul urban sau rural, aflate în proprietatea acestora şi înregistrate în evidenţele organelor fiscale.
*) În anul 2011 a fost emis Ordinul preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor şi al ministrului administraţiei şi internelor nr. 6/87/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a Legii nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren şi inundaţiilor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 315 din 6 mai 2011. În prezent, conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2012 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea unor acte normative, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2013, cu modificările şi completările ulterioare, Ministerul Administraţiei şi Internelor a fost înlocuit cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice – în cazul domeniului “administraţie publică” şi cu Ministerul Afacerilor Interne – în cazul domeniului “interne”.
(2) Obligaţia încheierii contractelor de asigurare a locuinţelor aflate în proprietatea statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale revine persoanelor ori autorităţilor desemnate, în condiţiile legii, să le administreze.
(3) În cazul în care o locuinţă face obiectul unui contract de leasing financiar, încheierea contractului de asigurare este în sarcina locatorului.
(4) În cazul persoanelor fizice beneficiare de ajutor social, prima obligatorie se suportă din bugetele locale, pe seama sumelor defalcate din venituri ale bugetului de stat.
(5) În cazul construcţiilor cu destinaţie de locuinţă aflate în coproprietate, se va încheia câte un contract de asigurare obligatorie pentru fiecare locuinţă în parte. În acest caz, prima de asigurare se va plăti pe fiecare locuinţă în parte.
(6) Locuinţele situate în clădirile expertizate tehnic în condiţiile legii de către experţi tehnici atestaţi şi încadrate prin raport de expertiză tehnică în clasa I de risc seismic nu se asigură pentru niciunul dintre riscurile prevăzute de prezenta lege, până la data recepţiei la terminarea lucrărilor de consolidare a clădirilor.
(7) Nu intră sub incidenţa prezentei legi anexele, dependinţele care nu sunt legate structural de clădirea în care este situată locuinţa asigurată, precum şi bunurile din interiorul locuinţei.
(8) Dovada existenţei asigurării obligatorii PAD, în cazul controalelor efectuate de autorităţile abilitate, o constituie poliţa de asigurare PAD sau certificatul de asigurare.
 Art. 4. – Elementele contractuale şi condiţiile de asigurare cuprinse în poliţa de asigurare, precum şi criteriile de autorizare a asigurătorilor sunt cele prevăzute la art. 7 alin. (1) şi la art. 25 alin. (1), precum şi cele stabilite prin norme emise prin ordin al preşedintelui Autorităţii de Supraveghere Financiară (A.S.F.).

CAPITOLUL II
Poliţa de asigurare împotriva dezastrelor naturale
SECŢIUNEA 1
Suma asigurată obligatoriu şi condiţiile asigurării obligatorii a locuinţelor

 Art. 5. – (1) Suma asigurată ce poate fi acordată în temeiul prezentei legi, denumită în continuare sumă asigurată obligatoriu, este echivalentul în lei, la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României la data încheierii contractului de asigurare obligatorie a locuinţei, a:
a) 20.000 euro, pentru fiecare locuinţă de tip A;
b) 10.000 euro, pentru fiecare locuinţă de tip B.
(2) Primele cuvenite pentru sumele asigurate prevăzute la alin. (1), denumite în continuare prime obligatorii, sunt echivalentul în lei, la cursul Băncii Naţionale a României valabil la data efectuării plăţii, a:
a) 20 euro, pentru suma prevăzută la alin. (1) lit. a);
b) 10 euro, pentru suma prevăzută la alin. (1) lit. b).
(3) Suma asigurată obligatoriu, precum şi prima obligatorie aferentă pot fi modificate prin ordin al preşedintelui Autorităţii de Supraveghere Financiară, denumită în continuare A.S.F.
(4) Criteriile care pot sta la baza modificării se stabilesc prin normele de aplicare a prezentei legi şi trebuie să vizeze cel puţin suprafaţa locuinţei, costurile de înlocuire şi rata inflaţiei.
(5) Încadrarea pe tipuri de locuinţe a locuinţelor care prezintă în acelaşi timp elemente specifice atât tipului A, cât şi tipului B se face în condiţiile stabilite prin norme emise de A.S.F., după criteriul ponderii materialelor de construcţie.
  Art. 6. – Prin PAD sunt acoperite daunele produse construcţiilor cu destinaţia de locuinţă de oricare dintre formele de manifestare a dezastrului natural, ca efect direct sau indirect al producerii riscurilor asigurate.
Art. 7. – (1) Contractul de asigurare obligatorie a locuinţelor se încheie în formă scrisă între PAID şi proprietarul locuinţei, prin mijlocirea societăţilor de asigurare autorizate să practice riscuri de catastrofă, prin derogare de la dispoziţiile Legii nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare, şi trebuie să îndeplinească cel puţin următoarele condiţii:
a) suma asigurată trebuie să fie egală cu cea asigurată obligatoriu, prevăzută la art. 5 alin. (1) lit. a) sau, după caz, lit. b);
b) riscurile asigurate prin contract trebuie să cuprindă riscurile prevăzute la art. 6.
(2) Termenii, condiţiile şi clauzele contractului de asigurare a locuinţelor, referitoare la suma asigurată obligatoriu, prima obligatorie şi riscurile prevăzute la art. 6, denumite în continuare clauze obligatorii, sunt general valabile şi obligatorii şi se stabilesc prin normele de aplicare a prezentei legi, aprobate prin ordin al preşedintelui A.S.F.
(3) PAD trebuie să cuprindă cel puţin următoarele elemente:
a) denumirea/numele şi sediul/domiciliul părţilor contractante;
b) numele beneficiarului asigurării;
c) tipul locuinţei şi adresa acesteia;
d) suma asigurată obligatoriu;
e) prima obligatorie şi termenele de plată a acesteia;
f) perioada de valabilitate a contractului de asigurare;
g) numărul şi titlul actului normativ în temeiul căruia s-a emis PAD, precum şi numărul şi data publicării acestuia în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(4) PAD va putea fi tipărită de către PAID sau emisă în sistem electronic de către societăţile de asigurare autorizate să practice riscuri de catastrofă ori de către PAID, cu respectarea normelor privind prelucrarea datelor cu caracter personal în cadrul pieţei concurenţiale, reglementarea expresă fiind făcută prin norme emise de A.S.F.
 Art. 8. – Se consideră îndeplinită condiţia existenţei asigurării obligatorii a locuinţei în condiţiile prezentei legi, atunci când, în mod cumulativ:
a) prin PAD se asigură construcţia cu destinaţia de locuinţă pentru suma asigurată obligatoriu;
b) PAD acoperă riscurile prevăzute la art. 6;
c) asiguratul a plătit prima obligatorie.

SECŢIUNEA a 2-a
Valabilitatea PAD

Art. 9. – (1) PAD este valabilă pe o perioadă de 12 luni, cu începere, cel mai devreme, de la ora 0,00 a zilei următoare celei în care s-a plătit prima obligatorie.
(2) În situaţia schimbării proprietarului unei locuinţe care este asigurată obligatoriu şi prima a fost achitată integral, PAD rămâne valabilă până la data trecută în contract.
(3) Înainte de expirarea valabilităţii prevăzute în PAD, asigurătorul va încheia cu noul proprietar o asigurare obligatorie, în continuarea celei care expiră, după care va transmite în baza de date gestionată de PAID modificările survenite.
Art. 10. – Persoana care devine proprietară a unei locuinţe neasigurate pentru riscurile prevăzute la art. 6, după împlinirea termenului prevăzut la art. 3 alin. (1), este obligată să contracteze o PAD pentru aceeaşi locuinţă, în termen de 5 zile lucrătoare de la data autentificării titlului de proprietate.
Art. 11. – (1) Valabilitatea PAD încetează în cazul în care construcţia asigurată îşi pierde integral destinaţia de locuinţă sau bunul piere din alte cauze decât cele cuprinse în asigurarea obligatorie. Pierderea acestei destinaţii nu obligă asigurătorul care a emis PAD la restituirea sumei corespunzătoare valorii primei obligatorii.
(2) Beneficiarii asigurării şi asiguraţii care, după data intrării în vigoare a prezentei legi, vor proceda la construirea, lărgirea sau modificarea locuinţelor fără autorizaţie de construire, emisă în condiţiile legii, sau cu nerespectarea autorizaţiei respective, afectând structura de rezistenţă a locuinţelor şi favorizând expunerea la unul dintre riscurile asigurate obligatoriu, nu vor fi despăgubiţi în baza asigurării obligatorii, în cazul producerii riscului asigurat.

SECŢIUNEA a 3-a
Prima de asigurare

 Art. 12. – (1) Plata primelor obligatorii se face anticipat, înainte de expirarea valabilităţii PAD.
(2) Pentru locuinţele sociale sau pentru persoanele care beneficiază, din diferite motive, de ajutoare sociale, prima pentru asigurarea obligatorie este în sarcina autorităţii locale care are în evidenţă persoanele în cauză şi se face direct în contul PAID care, pe baza listei transmise de autoritatea locală, emite poliţele de asigurare pentru aceste persoane.
(3) Plata primelor subvenţionate parţial sau total se va face în contul PAID de la bugetele locale, din sumele virate cu destinaţie specială de la bugetul de stat.
 Art. 13. – (1) Din sumele încasate cu titlu de primă de asigurare obligatorie, asigurătorii reţin o cotă-parte cu titlu de comision.
(2) Comisionul încasat de societăţile de asigurare autorizate să practice riscuri de catastrofă, pentru asigurarea corespunzătoare PAD, se stabileşte prin ordin al preşedintelui A.S.F.

SECŢIUNEA a 4-a
Drepturi şi obligaţii ale asiguratului şi asigurătorului

Art. 14. – Prin PAD, asiguratul, împuternicitul sau contractantul asigurării se obligă să plătească PAID prima obligatorie, iar acesta se obligă ca, la producerea riscului asigurat obligatoriu, să plătească asiguratului despăgubirea rezultată din PAD încheiată în condiţiile prezentei legi şi ale normelor emise de A.S.F. în aplicarea prezentei legi.
Art. 15. – Potrivit PAD, asiguratului îi revin următoarele obligaţii şi drepturi:
1. obligaţii:
a) să achite prima obligatorie, în condiţiile prezentei legi;
b) să îndeplinească celelalte obligaţii şi să respecte condiţiile prevăzute de prezenta lege.
2. drepturi:
– să încaseze despăgubirea rezultată din PAD, în cazul producerii riscului asigurat obligatoriu.
 Art. 16. – Potrivit PAD, societăţile de asigurare care emit asigurări obligatorii pentru locuinţe, în conformitate cu prevederile prezentei legi, au următoarele obligaţii şi drepturi:
1. obligaţii:
a) să constate şi să evalueze prejudiciile, să stabilească cuantumul despăgubirii şi să finalizeze dosarele de daună în termenele şi în condiţiile stabilite în conformitate cu normele emise de A.S.F. în aplicarea prezentei legi;
b) să îndeplinească celelalte obligaţii şi să respecte condiţiile prevăzute de prezenta lege;
c) să emită asiguratului poliţa de asigurare, împreună cu certificatul de asigurare, la momentul încheierii asigurării obligatorii PAD.
2. drepturi:
– să reţină comisionul din valoarea primei obligatorii plătite, în cuantumul prevăzut prin ordin al preşedintelui A.S.F.

SECŢIUNEA a 5-a
Obligaţiile autorităţilor administraţiei publice locale

Art. 17. – (1) Primarii, prin compartimentele de specialitate, vor furniza PAID lista tuturor construcţiilor cu destinaţia de locuinţă, inclusiv a celor cu destinaţia de locuinţă socială, amplasate în unitatea administrativ-teritorială în cauză, specificând numele şi prenumele sau denumirea proprietarului şi, după caz, adresa domiciliului fiscal, codul numeric personal sau codul de identificare fiscală al acestuia, numărul din registrul de rol nominal unic şi din registrul agricol. Actualizarea se va face în termen de 72 de ore de la schimbarea proprietarului locuinţei sau, după caz, a datelor de identitate a acestuia.
(2) PAID va transmite lunar primarilor lista proprietarilor care nu au încheiat contracte de asigurare obligatorie a locuinţelor şi valoarea primei obligatorii datorate de fiecare.
(3) Primarul, prin compartimentul de specialitate, va trimite în termen de 3 zile de la data primirii listei scrisori de înştiinţare, cu confirmare de primire, către debitori.
(4) În cazul proprietarilor de construcţii cu destinaţia de locuinţă care declară şi o adresă de poştă electronică personală, PAID va putea folosi, cu acordul acestora, un asemenea mod de comunicare pentru avertizarea privind expirarea sau neîncheierea PAD. În mesajul electronic se va menţiona valoarea primei de asigurare. Acest mesaj electronic va fi trimis şi către compartimentul de specialitate al primarului din unitatea administrativ-teritorială unde se află clădirea în cauză, dacă există condiţii tehnice de primire a mesajului respectiv.
(5) Lista proprietarilor care nu au contractat o PAD şi a persoanelor care beneficiază de subvenţionarea parţială sau totală a primei obligatorii se pune la dispoziţia societăţilor de asigurare autorizate să practice riscuri de catastrofă, cu respectarea normelor privind prelucrarea datelor cu caracter personal în cadrul pieţei concurenţiale, reglementarea expresă fiind făcută prin norme emise de A.S.F.

SECŢIUNEA a 6-a
Cererile de despăgubire, constatarea daunelor şi plata despăgubirilor

Art. 18. – (1) În cazul producerii unuia dintre riscurile asigurate obligatoriu, cererea de despăgubire se poate face numai de beneficiarii PAD şi va fi adresată asigurătorului care a emis poliţa.
(2) Au calitatea de beneficiari ai PAD următoarele categorii de persoane:
1. În cazul persoanelor fizice:
a) proprietarii construcţiilor cu destinaţia de locuinţă, asigurate în condiţiile prezentei legi;
b) persoanele desemnate expres în PAD ca beneficiari de către proprietarii prevăzuţi la lit. a);
c) succesorii legali şi/sau testamentari ai persoanelor prevăzute la lit. a), în cazul în care acestea au decedat, cu aplicarea corespunzătoare a legislaţiei în domeniul succesoral, dacă nu există beneficiar desemnat potrivit lit. b);
2. În cazul persoanelor juridice:
a) proprietarii construcţiilor cu destinaţia de locuinţă, asigurate în condiţiile prezentei legi;
b) în cazul locuinţelor prevăzute la art. 3 alin. (2), persoanele sau autorităţile desemnate, în condiţiile legii, să le administreze;
c) persoanele desemnate expres în PAD ca beneficiari de către asiguraţi.
(3) În cazul în care beneficiarii prevăzuţi la alin. (2) pct. 1 lit. a) sunt minori, cererile de despăgubire se fac în numele acestora de către reprezentanţii legali, desemnaţi în condiţiile legii.
Art. 19. – (1) Constatarea şi evaluarea prejudiciilor, precum şi stabilirea cuantumului despăgubirii se fac de către asigurătorul care a eliberat PAD, în conformitate cu normele emise de către A.S.F. în aplicarea prezentei legi.
(2) În cazul proprietarilor care beneficiază de subvenţionarea primei de asigurare, cererea de despăgubire se adresează direct PAID şi, prin derogare de la prevederile alin. (1), constatarea şi evaluarea prejudiciilor, respectiv lichidarea daunelor se pot face şi de o societate desemnată conform normelor emise de A.S.F.
(3) Constatarea şi evaluarea prejudiciilor, precum şi finalizarea dosarelor de daună se vor face în termenele şi condiţiile stabilite de A.S.F. prin normele de aplicare a prezentei legi.
(4) Plata despăgubirilor se va face direct de către PAID în baza unui centralizator transmis de asigurătorul care a efectuat constatarea şi evaluarea prejudiciilor.
(5) În cazul în care o persoană are atât un contract de asigurare obligatorie, cât şi unul de asigurare facultativă, plata despăgubirilor se face mai întâi în baza contractului de asigurare obligatorie, urmând ca pentru restul de despăgubire neacoperit plata să se facă în baza contractului de asigurare facultativă. Valoarea asigurată luată în calcul la stabilirea ratei asigurării facultative reprezintă diferenţa dintre valoarea totală a locuinţei asigurate şi valoarea asigurată luată în calcul la stabilirea ratei asigurării obligatorii.
(6) Pentru neplata la termen a despăgubirilor se calculează penalităţi care se plătesc persoanei asigurate, în condiţiile şi în cuantumul stabilite de A.S.F.
(7) Sumele cuvenite ca despăgubire pot fi consemnate în conturi bancare deschise de beneficiarii asigurării sau în numerar.
(8) Despăgubirile acordate de PAID pentru daunele acoperite prin PAD nu pot depăşi valoarea sumei asigurate obligatoriu.
(9) PAID decontează asigurătorilor cheltuielile efectuate cu activitatea de constatare şi evaluare a prejudiciilor rezultate în urma producerii riscurilor asigurate obligatoriu. Modalitatea de repartizare a cheltuielilor ce urmează a fi decontate şi determinarea plafonului maxim pentru asigurarea obligatorie se stabilesc prin norme A.S.F.
 Art. 20. – PAID va plăti asiguraţilor numai contravaloarea costurilor de reparaţii/înlocuire referitoare la prejudiciile cauzate de producerea riscului asigurat, în limita sumei totale asigurate prin PAD.
Art. 21. – Pentru riscurile prevăzute la art. 6, sumele plătite de către PAID asiguratului, cu titlu de despăgubire, în temeiul PAD, se constituie în baza principiului asigurării de prim risc.
 Art. 22. – (1) Persoanele fizice sau juridice care nu îşi asigură locuinţele aflate în proprietate, în condiţiile prezentei legi, nu beneficiază, în cazul producerii unuia dintre dezastrele naturale definite potrivit prezentei legi, de niciun fel de despăgubiri de la bugetul de stat sau de la bugetul local pentru prejudiciile produse locuinţelor.
(2) Persoanele fizice despăgubite, în condiţiile prezentei legi, pentru pagubele rezultate în urma producerii unui dezastru natural nu beneficiază de prevederile Legii nr. 114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la acordarea locuinţelor sociale.

SECŢIUNEA a 7-a
Locuinţele din condominii

 Art. 23. – (1) Pentru condominiile în care sunt cel puţin 4 apartamente, elementele de construcţii, spaţiile şi utilităţile fiind în proprietate indiviză comună, se va încheia câte un contract de asigurare obligatorie pentru fiecare locuinţă în parte. În acest caz, prima de asigurare se va plăti pe fiecare locuinţă în parte.
(2) În situaţia prevăzută la alin. (1), valoarea sumei asigurate obligatoriu, respectiv a primei obligatorii se constituie din totalul sumelor care ar fi datorate pentru fiecare locuinţă în parte, iar procentul din prima de asigurare, datorat de fiecare persoană coasigurată, se stabileşte în raport cu numărul de locuinţe aflate în proprietatea acesteia, respectiv în funcţie de cota-parte care revine persoanei respective, din locuinţa aflată în coproprietate. Modul de repartizare la proprietari a sumelor plătite de asigurător cu titlu de despăgubire în cazul producerii riscului asigurat se stabileşte prin regulamentul-cadru emis de A.S.F.

CAPITOLUL III
Constituirea, atribuţiile, organizarea şi funcţionarea PAID

Art. 24. – (1) În vederea gestionării asigurării obligatorii împotriva dezastrelor naturale a locuinţelor se constituie societatea de asigurare/reasigurare, denumită PAID, potrivit dispoziţiilor Legii nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) PAID are următoarele atribuţii:
a) tipăreşte PAD;
b) contractează reasigurarea;
c) administrează baza de date privind evidenţa construcţiilor cu destinaţia de locuinţă care trebuie asigurate obligatoriu, precum şi a celor asigurate;
d) îndeplineşte funcţia de centru de coordonare a activităţii de constatare a prejudiciilor rezultate în urma producerii unui dezastru natural, desfăşurată de societăţile de asigurări autorizate.
(3) În ceea ce priveşte statutul de societate de asigurarereasigurare, activitatea PAID este supusă reglementării şi supravegherii A.S.F., în condiţiile legii.
(4) Pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la alin. (2), PAID va emite, cu avizul A.S.F., regulamente privind organizarea şi funcţionarea societăţii, inclusiv relaţia dintre societăţile de asigurare autorizate şi PAID, fluxurile financiare şi de informaţii şi orice alte aspecte considerate a fi necesare pentru funcţionarea societăţii, în condiţiile prezentei legi.
(5) Atribuţiile organelor statutare, precum şi cele ale conducerii executive a PAID se stabilesc în condiţiile prevăzute de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv de Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare, şi de normele emise de A.S.F. în aplicarea acesteia.
Art. 25. – (1) Pot fi acţionari ai PAID societăţile de asigurare-reasigurare autorizate de către A.S.F. să practice riscuri de catastrofă, care singure ori prin intermediul sau în legătură cu alte societăţi de asigurare controlate de aceleaşi persoane ori grup de persoane exercită drepturi ce decurg din deţinerea unor acţiuni care cumulate reprezintă cel mult 15% din capitalul social al PAID sau îi conferă acesteia cel mult 15% din totalul drepturilor de vot în adunarea generală a acţionarilor PAID.
(2) Ulterior constituirii PAID, asigurătorii care îndeplinesc condiţia prevăzută la alin. (1) au dreptul de a deveni acţionari la această societate în aceleaşi condiţii cu acţionarii PAID care au calitatea de asigurători autorizaţi să practice riscuri de catastrofă.
Art. 26. – PAID va plăti acţionarilor dividende din profit, dacă acesta există, pentru capitalul vărsat la constituirea acestuia.
 Art. 27. – Conducerea executivă a PAID se exercită de un director general şi de un director general adjunct, care trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute în Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale normelor emise în aplicarea acesteia.
 Art. 28. – Persoanele semnificative trebuie să îndeplinească criteriile prevăzute în normele emise de A.S.F. în aplicarea Legii nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cele prevăzute de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
  Art. 29. – Disponibilităţile PAID pot fi plasate la instituţii de credit, în instrumente ale pieţei monetare, în titluri de stat sau obligaţiuni municipale ori în alte instrumente financiare, în conformitate cu prevederile Legii nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

CAPITOLUL IV
Contravenţii

Art. 30. – (1) Următoarele fapte constituie contravenţii:
a) nerespectarea de către persoanele fizice sau juridice a obligaţiei de asigurare a locuinţelor prevăzute la art. 3 alin. (1), cu excepţia cazurilor în care persoanele respective se află în situaţia prevăzută la art. 11 sau nu a expirat perioada prevăzută la art. 33;
b) nerespectarea de către persoanele fizice sau juridice a obligaţiei de asigurare a locuinţelor prevăzute la art. 10;
c) nerespectarea, în orice mod, de către societăţile de asigurare autorizate să practice riscuri de catastrofă, a prevederilor prezentei legi.
(2) Contravenţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b) se sancţionează cu amendă de la 100 la 500 lei.
(3) Constatarea contravenţiilor prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b) şi aplicarea sancţiunilor se fac de către primari şi de către persoanele împuternicite în acest scop de către aceştia.
(4) Contravenţiilor prevăzute la alin. (1) lit. c) le sunt aplicabile dispoziţiile prevăzute în Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare, şi în normele emise de A.S.F. în aplicarea acesteia.
(5) Amenzile contravenţionale stabilite prin prezenta lege se fac venituri la bugetul de stat în cotă de 40%, iar restul de 60% se face venit la bugetul autorităţilor locale de pe raza teritorială în care locuieşte contravenientul.

CAPITOLUL V
Susţinerea financiară a PAID

Art. 31. – (1) Se autorizează Ministerul Finanţelor Publice să contracteze împrumuturi pentru:
a) plata primei de reasigurare pentru primul an de la intrarea în vigoare a prezentei legi, precum şi pentru completarea, după caz, a diferenţei până la nivelul primei de reasigurare cuvenite pentru fiecare din următorii 4 ani;
b) asigurarea resurselor financiare necesare pentru plata compensaţiilor necesare în cazul în care pagubele depăşesc valoarea maximă care poate fi acoperită din resursele PAID şi de către societatea de reasigurare în cazul producerii riscurilor asigurate.
(2) Condiţiile de contractare a împrumuturilor prevăzute la alin. (1) se stabilesc ulterior, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
(3) Se autorizează Ministerul Finanţelor Publice să acorde sumele contractate în temeiul prevederilor alin. (1), prin încheierea cu PAID a unor acorduri subsecvente de împrumut, în condiţiile legii.
(4) Rambursarea împrumuturilor se efectuează din sursele proprii ale PAID.
 Art. 32. – Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale vor prevedea în bugetul anual sumele necesare plăţii primei obligatorii pentru locuinţele aflate în proprietatea statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale.

CAPITOLUL VI
Dispoziţii finale

 Art. 33. – Pentru primul an, proprietarii de construcţii cu destinaţia de locuinţă sunt obligaţi să încheie contracte de asigurare obligatorie a locuinţelor până la expirarea unei perioade de un an de la data împlinirii termenului prevăzut la art. 3 alin. (1).
 Art. 34. – Pentru anul 2009, primarii, prin compartimentele de specialitate ale acestora, transmit datele prevăzute la art. 17 alin. (1) către PAID, după cum urmează:
a) în cazul oraşelor/municipiilor, în termen de o lună de la data adoptării normelor de către C.S.A.*), emise în aplicarea prezentei legi;
b) în cazul comunelor, în termen de 3 luni de la data adoptării normelor de către C.S.A.*), emise în aplicarea prezentei legi.
*) În prezent, sintagma “Comisia de Supraveghere a Asigurărilor” a fost înlocuită cu sintagma “Autoritatea de Supraveghere Financiară”, conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 35. – În aplicarea prezentei legi, A.S.F. va emite norme privind:
a) criteriile de autorizare a asigurătorilor pentru încheierea de contracte de asigurare obligatorie a locuinţelor;
b) forma şi clauzele poliţei PAD, precum şi forma certificatului de asigurare;
c) stabilirea comisioanelor care se încasează în condiţiile prevăzute de lege;
d) condiţiile cedării în reasigurare a riscurilor asigurate prin PAD;
e) constituirea rezervei pentru daunele asigurate prin PAD, cu aplicarea principiului managementului separat pentru activitatea de asigurare obligatorie a locuinţelor;
f) constatarea, evaluarea şi lichidarea daunelor;
g) aspectele pentru care prezenta lege prevede în mod expres că se reglementează pe această cale.
Art. 36. – În vederea îndeplinirii atribuţiilor stabilite prin prezenta lege, PAID va încheia protocoale de colaborare cu autorităţi, instituţii sau asociaţii a căror contribuţie la realizarea scopului urmărit de prezenta lege se apreciază ca fiind necesară.
Art. 37. – Prezenta lege se completează, în mod corespunzător, cu legislaţia civilă, comercială şi cu cea din domeniul asigurărilor şi reasigurărilor.
Art. 38. – Normele de aplicare a prezentei legi se adoptă de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi A.S.F. şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. 39. – Prezenta lege intră în vigoare la 120 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
NOTĂ: Reproducem mai jos prevederile art. II-IV ale Legii nr. 243/2013 care nu sunt încorporate în forma republicată a Legii nr. 260/2008 şi care se aplică, în continuare, ca dispoziţii proprii ale legii modificatoare:
“Art. II. – În tot cuprinsul Legii nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren şi inundaţiilor, republicată, cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege, sintagma autorizate să încheie asigurări obligatorii pentru locuinţe se înlocuieşte cu sintagma autorizate să practice riscuri de catastrofă.
Art. III. – În tot cuprinsul Legii nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren şi inundaţiilor, republicată, cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege, sintagma Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, denumită C.S.A., se înlocuieşte cu sintagma Autoritatea de Supraveghere Financiară, denumită A.S.F.
Art. IV. – Contractele de asigurare aflate în derulare la data intrării în vigoare a prezentei legi rămân valabile în condiţiile stabilite la data încheierii acestora.”