Poarta Sărutului și Ansamblul de la Târgu-Jiu – Constantin Brâncuși 150 – InfoCons te informează !
La 3 iunie 1920, Constantin Brâncuși a fost solicitat în scris de locuitorii comunei natale, Peștișani, să realizeze un „Monument al eroilor căzuți în luptele din războiul mondial”. Documente din 1921 menționează corespondența privind necesarul de piatră pentru acel monument, însă proiectul nu s-a concretizat.
În anii următori, ideea ridicării unui monument în România a rămas constantă în preocupările sculptorului. În 1934, la inițiativa Aretiei Tătărescu, președinta Ligii Naționale a Femeilor din Gorj, Brâncuși a fost invitat să realizeze un monument la Târgu-Jiu. După unele rezerve inițiale, generate de experiențe anterioare, artistul a acceptat comanda, beneficiind de libertate deplină de creație și de sprijin tehnic.
Inițial, proiectul viza doar realizarea unei Coloane. Ulterior, Brâncuși a inclus și un Portal, care urma să fie amplasat „la o mică distanță în interiorul grădinii publice”, astfel încât „să poată fi văzut ca obiect în sine”, cu spațiu proporționat în jur și cu bănci de piatră dispuse lateral (corespondență din septembrie 1937). Masa a fost adăugată ulterior în concepția ansamblului.
InfoCons Protecția Consumatorilor te informează : InfoCons protectia consumatorului de securitate cibernetica / cybersecurity : Antivirus
Geneza și evoluția temei Porții
Poarta reprezintă punctul culminant al temei „Sărutului”, prezentă în creația brâncușiană încă din 1907. Această temă a fost dezvoltată prin sculpturi, Coloane ale Sărutului și forme de maximă stilizare, până la transpunerea monumentală din piatră.
Catalogul expoziției „Brâncuși” organizate la Galeria Brummer din New York (1933–1934) menționează trei Coloane fără sfârșit din lemn și o Coloană a Sărutului. La solicitarea artistului, în dreptul acestora au fost adăugate explicații precum „Proiect de coloane care, mărite, vor susține bolta cerească” și „Parte a proiectului pentru Templul Iubirii”.
Fotografia machetei Porții, realizată în perioada 1935–1937, a fost publicată în 1939 în volumul Sculpture Inside and Out al Malvina Hoffman, sub denumirea „Templul Sărutului”.
Denumirea „Poarta Sărutului” apare consemnată pentru prima dată la 27 octombrie 1938, într-un interviu acordat lui Emil Riegler-Dinu. În presa vremii, monumentul a fost descris ca „o poartă de piatră mișcătoare și simplă, ca o pagină de cronică românească”.
InfoCons Protecția Consumatorilor te informează : InfoCons anunță lansarea Expoziției „OMUL Constantin Brâncuși” !
Denumiri și interpretări
În documentele oficiale din 1937–1938, monumentul este menționat sub diverse denumiri: „Portal de piatră”, „Portalul-monument”, „Portal monumental” sau „Portalul Păcii”. În corespondența cu Aretia Tătărescu, Brâncuși folosește constant termenul „Poartă”. Într-o telegramă a comanditarei sunt solicitate dimensiunile pietrelor pentru „du portique”, iar inginerul Gorjan face referire la „poarta de piatră în care veți sculpta coloana sărutului”.
În epocă au circulat și alte denumiri, precum „Poarta Eroilor” sau „Poarta Dragostei”. De-a lungul timpului, au fost formulate interpretări diverse privind semnificația monumentului, unele susținând o legătură directă cu memoria eroilor sau cu ideea unității naționale.
Prin integrarea sa în ansamblul de la Târgu-Jiu, Poarta se constituie ca element distinct, conceput să fie perceput ca obiect autonom, dar parte a unei compoziții monumentale unitare.
InfoCons Protecția Consumatorilor te informează : InfoCons protecția consumatorilor și Ordinul Arhitecților din România te informează : De ce ai nevoie de un arhitect ?
Pentru mai multe informații click AICI .
Sursa : Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși”
Semnat : Departamentul InfoCons protectia consumatorilor de arta si cultura
