Președintele Comisiei Juridice a Senatului, Tudor CHIUARIU, a declarat, vineri, 1 noiembrie, că fără funcționarea mijloacelor alternative de soluționare a litigiilor în afara instanțelor judecătorești, nu vom avea un sistem de justiție eficient.
Senatorul liberal de Mehedinţi explică, într-un comunicat de presă remis de către Senatul României: `Mijloacele alternative de soluționare a litigiilor au o oarecare tradiție în România. Mă refer, în primul rând, la arbitraj, Bucureștiul fiind un centru de arbitraj internațional cu alură regională încă din vremea comunismului. Avem mai nou și medierea, avem și o nouă reglementare a arbitrajului mai prietenoasă prin noul Cod de procedură civilă, avem noi prevederi referitoare la mediere. Sigur că medierea poate prinde mai greu, fiind oarecum în contra sens cu dorința noastră de conflict, dar nu cred ca vom reuși, și nu s-a reușit nicăieri în lume, să avem un sistem de justiție eficient, fără ca aceste mijloace alternative de soluționare a litigiillor să funcționeze, pentru că niciun sistem de justiție din lume nu poate face față creșterii exponențiale a numărului de litigii’. Declaraţia a fost făcută în cadrul unui seminar privind `Sisteme Alternative de Soluţionare a Litigiilor în Afara Instanţelor Judecătoreşti’, organizat la Curtea de Apel București. Senatorul PNL a salutat inițiativa privind organizarea acestui eveniment, spunând că de obicei în România toată lumea așteaptă soluții de la Guvern, de la autoritățile publice în general.
Directiva SAL privind soluţionarea alternativă a litigiilor în materie de consum
În cadrul dezbaterii de vineri s-a vorbit despre implementarea Directivei 2013/11/UE A Parlamentului European și a Consiliului (Directiva SAL) privind soluționarea alternativă a litigiilor în materie de consum, care intră în vigoare din iulie 2015. Tudor CHIUARIU a precizat că este nevoie de dialog între sectorul neguvernamental și cel al autorității publice, pentru a fi găsite cele mai bune soluții de implementare a Directivei, în acest sens Legislativul având `cea mai mare deschidere’.
Ce este SAL
Soluţionarea alternativă a litigiilor (SAL) oferă o soluţie extrajudiciară simplă, rapidă şi necostisitoare în cazul litigiilor dintre consumatori şi comercianţi.
`Entitate SAL’ înseamnă orice entitate, indiferent cum este numită sau menţionată, care este stabilită pe o bază durabilă şi oferă soluţionarea unui litigiu printr-o procedură SAL şi care este înscrisă pe listă în conformitate cu legea.
În cazul în care, în conformitate cu normele sale procedurale, o entitate SAL nu poate analiza o reclamaţie care i-a fost înaintată, entitatea SAL respectivă prezintă ambelor părţi o explicaţie privind motivele neanalizării litigiului în termen de trei săptămâni de la primirea dosarului de reclamaţie. Aceste norme procedurale nu trebuie să afecteze în mod semnificativ accesul consumatorilor la procedurile SAL, inclusiv în cazul litigiilor transfrontaliere.
DOMENIU DE APLICARE
Directiva SAL se aplică procedurilor de soluţionare extrajudiciară a litigiilor naţionale şi transfrontaliere care privesc obligaţiile contractuale prevăzute în contractele de vânzări sau în contractele de prestări de servicii între un comerciant stabilit în Uniune şi un consumator rezident în Uniune prin intervenţia unei entităţi SAL, care propune sau impune o soluţie sau reuneşte părţile în scopul de a facilita o soluţie amiabilă
Domenii în care SAL nu se aplică
Directiva nu se aplică: (a) procedurilor entităţilor de soluţionare a litigiilor, în cazul în care persoanele fizice responsabile de soluţionarea litigiilor sunt angajate sau remunerate exclusiv de comerciant, cu excepţia cazului în care statele membre hotărăsc să permită ca astfel de proceduri să fie considerate proceduri SAL în conformitate cu prezenta directivă şi sunt îndeplinite cerinţele prevăzute în capitolul II, inclusiv cerinţele specifice de independenţă şi transparenţă prevăzute la articolul 6 alineatul (3); (b) procedurilor supuse sistemelor de instrumentare a reclamaţiilor consumatorilor gestionate de comerciant; (c) serviciilor neeconomice de interes general; (d) litigiilor între comercianţi; (e) negocierilor directe între consumator şi comerciant; (f) încercărilor efectuate de un judecător de a soluţiona un litigiu pe parcursul procedurii judiciare referitoare la respectivul litigiu; (g) procedurilor iniţiate de un comerciant împotriva unui consumator; (h) serviciilor de sănătate prestate pacienţilor de către cadre medicale pentru evaluarea, menţinerea sau refacerea stării lor de sănătate, inclusiv prescrierea, eliberarea şi furnizarea de medicamente şi dispozitive medicale; (i) entităţilor publice de învăţământ superior sau complementar.
Sursa : www.jurnalromanesc.ro
