Reziduurile medicamentelor de uz veterinar pot produce reacţii adverse ca: reacţii alergice, efect cancerigen, efect teratogen, efect toxic asupra unor ţesuturi, tulburări ale florei microbiene, fenomene de antibiorezistenţă, perturbarea statusului hormonal, dureri de cap, tahicardie, efecte asupra sistemului nervos, icter.
Stilbenele
Stilbenele şi derivaţii lor au efecte nefrotoxice. Unele studii au sugerat implicarea stilbenelor în evoluţia cancerului mamar la femei. De asemenea, stilbenele pot interacţiona cu contraceptivele orale, perturbând statusul hormonal al femeilor. La copii şi tineri, administrarea stilbenelor poate afecta procesul de creştere şi dezvoltare armonioasă.
Agenţi antitiroidieni (substanţe tireostatice)
Utilizarea tireostaticelor la animalele de fermă duce la creşterea greutăţii acestora şi la acumularea reziduurilor substanţelor respective în ţesuturi. Interdicţia utilizării tireostaticelor la animalele de fermă se bazează pe următoarele motivaţii: reziduurile acestor substanţe prezente în alimentele de origine animală pot perturba statusul hormonal al consumatorului, prin acţiunea asupra glandei tiroide şi consumatorul este indus în eroare în mod deliberat, prin faptul că ţesutul muscular (carnea) provenit de la animalele tratate este inferioară calitativ, prin conţinutul mare de apă.
Steroizii
Steroizii anabolizanţi au ca efect creşterea greutăţii animalelor (omului) în principal prin creşterea masei musculare. Cele mai utilizate substanţe din această categorie sunt hormonii androgeni (metiltestosteron, metilboldenon, nandrolon, etc.). Utilizarea acestor hormoni este permisă doar la animalele bolnave, în scop terapeutic.
Efectele secundare ale steroizilor anabolizanţi: la bărbaţi, creşterea sânilor (efect ireversibil), atrofierea testiculelor, reducerea cantităţii de spermă, instalarea sterilităţii; la femei, creşterea excesivă a părului pe corp, îngroşarea vocii, mărirea clitorisului, căderea părului; la copii şi tineri, încetarea prematură a dezvoltării la pubertate (oasele cresc prea repede şi se opresc la o vârstă fragedă), chişti ovarieni.
Antibiotice
Bacteriile sunt considerate rezistente atunci când dezvoltarea lor nu este oprită de concentraţia maximă a antibioticului, tolerată de către gazdă. Multe microorganisme s-au adaptat, prin mutaţii spontane sau rezistenţă dobândită şi selecţie şi au dezvoltat tulpini mai virulente, dintre care unele sunt rezistente la mai multe antibiotice. Dezvoltarea acestor tulpini rezistente a fost pusă pe seama utilizării imprudente şi inadecvate a antibioticelor în condiţii ce nu necesitau tratament antibiotic.
Prezenţa antibioticelor în alimentele consumate de om poate duce la:
– Producerea unor fenomene de antibiorezistenţă; pentru a preveni apariţia acestui fenomen, este sugerată ideea de a nu se utiliza aceleaşi tipuri de antibiotice în terapia animalelor şi a omului.
– Alergii, mai ales în cazul penicilinelor şi cefalosporinelor.
– Modificări ale echilibrului florei microbiene intestinale implicată în digestie, mai ales în cazul antibioticelor cu spectru larg.
Eliminarea medicamentelor prin secreţia lactată
Laptele unor specii de animale (vacă, bivoliţă, oaie, capră) este un aliment curent pentru om şi mai ales pentru copii. De aceea, eliminarea medicamentelor în lapte are o importanţă deosebită.
Prin lapte se elimină medicamente precum: cloroformul, fenazona, plumbul, mercurul, cafeina, barbituricele, colistina, bromurile şi halogenaţii, fenilbutazona, cortizonii, eterul, camforul, substanţe care imprimă miros laptelui.
Acest articol a fost extras din cartea Probleme de nocivitate în alimentele uzuale, autori: Prof. Dr. A. V. Ciurea, Ing. Filip Vladimir Edu, Ed. Galaxia Gutenberg, 2011.
