InfoCons protectia consumatorilor de muzicoterapie : Dansul poeziei cu muzica corală: „Madrigalul” la Festivalul Internațional de Poezie
Ne întrebăm adesea care sunt în prezent importanța și locul poeziei în viețile noastre, dacă mai poate arta salva sufletul omenesc adâncit parcă într-o lume tot mai înspăimântătoare și rece, preocupată de artificial și de lucruri materiale? Cel puțin în privința poeziei suntem încredințați că aceasta nu și-a pierdut puterea de a pătrunde în suflet și de a ne convinge de existența frumosului în univers, așa cum ni s-a reamintit la ceremonia de deschidere a celei de-a XV-a ediții a Festivalului Internațional de Poezie, în discursurile susținute de personalități ale culturii române – între care s-au numărat Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, Varujan Vosganian, președintele Uniunii Scriitorilor din România, Ioan Cristescu, directorul general al Muzeului Național al Literaturii Române – precum și de directori ai institutelor culturale de la București. La eveniment au fost prezenți Ministrul Culturii, András István Demeter, și ambasadorii Republicii Elene, Mexicului, Portugaliei, directorii Institutului Goethe, Institutului Liszt și ministrul Culturii.
În viziunea lui Edgar Allen Poe „creaţia ritmică a frumuseţii în cuvinte”, poezia este acea artă care poate transmite într-un timp foarte scurt o pleiadă de emoții și stări sufletești, pictate în lumini și umbre. Publicul spectator a fost copleşit în seara de 15 septembrie de un astfel de amalgam de simțăminte, dat la iveală prin universuri create de 17 poeți din 6 țări (Italia, România, SUA, Mexic, Honduras, Spania, Columbia), însoțite şi potenţate de o coloană sonoră cu subtile schimbări de decor sonor oferită de Corul de Cameră „Madrigal – Marin Constantin”, condus de dirijoarea Anna Ungureanu, în compania pianistului Abel Corban. Astfel, în cadrul încărcat de semnificații și istorie al Aulei Bibliotecii Centrale Universitare Carol I, am asistat la reflecții asupra diverselor aspecte ale vieții omului – prin texte inspirate de natură, condiția poetului, iubire sau război –, limbajul poetic împletindu-se cu armoniile corale ale „Madrigalului” într-un spectacol care a creat punți între cuvânt și muzică, făcând publicul să vibreze la fiecare pas.
În acest scop au fost alese creații corale din repertoriul românesc și internațional (din care nu au lipsit lucrări precum Festival Sanctus de John Leavitt, Over the rainbow de Harold Arlen, Fata la parte de Juan del Encina, Fluture de Ștefan Popescu), inspirate alegeri muzicale care, prin asocierea cu sonoritatea diferitelor limbi (spaniolă, italiană, română și engleză) și în interpretarea expresivă și dinamică a „Madrigalului” au făcut ca spectacolul să vorbească direct sufletului.
Au fost invitați să-și recite propriile creații poeții Ana Blandiana, Denver Butson, Magda Cârneci, Ruxandra Cesereanu, Luigi Colagreco, Dan Coman, Caius Dobrescu, Teodor Dună, Iria Fariñas, Adriana Hoyos, Ciprian Măceșaru, Clyo Mendoza, Juan Carlos Mestre, Călin-Andrei Mihăilescu, Radu Vancu, Lucian Vasiliu, Denise Vargas.
Acesta a fost doar începutul unei serii de evenimente dedicate poeziei internaționale care a adus la București poeți din 30 de țări, într-o săptămână în care cuvintelor le-au fost atribuite multiple semnificații, iar sufletul a fost invitat să vibreze, să viseze și să se lase transpus în universuri diverse. Iar prin asocierea cu arta corală, fără îndoială că „Madrigalul” a conferit serii de deschidere o intensitate deosebită, într-un dans perfect sincronizat al poeziei cu muzica.
Ana Sireteanu
InfoCons protectia consumatorilor de arta si cultura : Armonie , culoare și parfum în comunitate Bujorul Românesc – Corul „Madrigal” – Bujorul „Madrigal”
Ioan Cristescu, directorul general al Muzeului Național al Literaturii Române:
„Este a XV-a ediție a Festivalului Internațional de Poezie și niciodată nu am avut un număr atât de mare de poeți invitați, din atât de multe țări și nici atât de mulți poeți români. Am fost întrebat zilele trecute: «De ce nu un festival de literatură și doar unul de poezie?» Pentru că, deși nu sunt poet, am crescut în poezie și poezia mi-a adus întotdeauna multe beneficii sufletești. Pentru că în poezie m-am regăsit de cele mai multe ori și în poezie am simțit că bate pulsul omenirii în general. Anul acesta am reușit să creionăm un program divers, variat și cu foarte multe forme de expresie artistică și poetică, dincolo de geografii și dincolo de timpurile pe care le trăim.”
Mireille Rădoi, directorul general al Bibliotecii Centrale Universitare Carol I:
„Poezia rămâne limbajul universal care trece dincolo de granițe geografice și culturale, aducând împreună oameni și tradiții aparent îndepărtate. Prezența reprezentanților din peste 30 de țări, din Columbia până în Georgia, din Mexic până în Japonia este dovada că poezia funcționează ca o matrice a identității și a memoriei colective. De-a lungul anilor Festivalul Internațional de Poezie a devenit un reper cultural major, iar din 2025 misiunea sa capătă o relevanță decisivă. Poezia atestă autenticitatea umană într-o epocă a textelor generate artificial; nu întâmplător deschiderea are loc în această aulă inaugurată acum 130 de ani. Biblioteca este locul unde gândul rămâne legat de rădăcinile sale, unde fiecare text are greutate și asumare. Într-o lume a simulacrelor, biblioteca este locul de certificare a adevărului. Prin prezența poeților, a ambasadorilor, a artiștilor și a traducătorilor, acest festival devine un act de diplomație culturală. Prezența «Madrigalului» prilejuiește o întâlnire între memoria colectivă și prezent, între un simbol al excelenței corale și poezia lumii, sub aceeași boltă care păstrează și protejează cuvântul scris. În 2025, o amintire nu este doar o captură digitală, este și cuvântul viu rostit și o voce care a vibrat în fața celorlalți și a rămas vie prin puterea de a fi ascultată.”
Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române:
„Este o celebrare a bucuriei, mai ales în această bibliotecă care onorează poezia de peste 130 de ani. Academia Română o onorează de circa 160 de ani și simbolul academiei este zeița înțelepciunii, Palas Atena sau Minerva, dar ar putea fi toate cele nouă muze. A fost un timp când totul era poezie, inclusiv istoria. Aș vrea ca în aceste zile să nu spunem inter arma silent musae (Între arme muzele tac), ci să spunem că poezia ucide armele.”
E.S. Divia Cepeda Rojas, ambasadoarea Republicii Columbia în România:
„Este o onoare să fiu aici la cea de-a XV-a ediție a Festivalului Internațional de Poezie. Ne bucurăm și suntem mândri că, odată cu redeschiderea Ambasadei Columbiei în România și la București, suntem prezenți în programul festivalului, într-un climat de prietenie, în care să sperăm că poezia va face să domnească pacea între noi toți și pretutindeni.”
Laura Napolitano, director al Institutului Italian de Cultură din București:
„Această a XV-a ediție a Festivalului Internațional de Poezie ne reamintește că poezia continuă să aibă un rol esențial în viețile noastre. Astfel, de 15 ani ne regăsim aici pentru a urma visul poeziei, arta de a visa și de a-i face și pe alții să viseze, după cum zicea Carlos Castaneda, pentru a citi deopotrivă și pentru a asculta poezii în mai multe limbi. Pentru că fiecare dintre noi are o idee și un sens diferit despre poezie. Michelle Tudor spunea că poeții lucrează asupra cuvintelor, le mențin în viață, acolo unde cuvintele din viața cotidiană adorm și împietresc. Oricare ar fi sensul, cuvântul poetic este universal și ne permite să clădim punți între culturi, tocmai de aceea noi, cei de la Institutul Italian de Cultură acordăm o deosebită importanță participării italiene la festival și ne bucurăm că anul acesta este mai bogată decât oricând în trecut.”
Abel Murcia Soriano, directorul Institutului Cervantes din București:
„O privire de ansamblu asupra prestigiosului program al actualei ediții a Festivalului Internațional de Poezie și numărul mare de participanți indiferent de țară vorbesc de la sine despre notorietatea acestui festival. În acest context, participarea noastră nu este decât o modestă contribuție prin care sperăm să susținem această reputație. Pe de altă parte, numărul mare de participanți din lumea vorbitoare de spaniolă este foarte însemnată și ne bucură foarte mult! Vă doresc să vă bucurați de un București mai poetic decât în restul anului!”
Varujan Vosganian, președintele Uniunii Scriitorilor din România:
„Mă bucur să fiu prezent la acest eveniment pe care îl pot numi cel mai important festival de poezie din România, o țară care are în istoria ei o strânsă legătură cu literatura. Se spune că poporul român s-a născut creștin. S-ar putea să fie o legendă, care însă ne oferă rădăcini sufletești profunde. Un lucru este însă cert: națiunea în întemeierea ei s-au sprijinit pe scriitori. Scriitorii au fost cei care au contribuit la întemeierea statului, scriitorii au fost cei care au creat primele proiecte constituționale și primele punți cu cultura europeană, contribuind la formarea statului român. Academia Română s-a înființat inițial ca societate literară ceea ce înseamnă că, în esența sa, poporul român este profund atașat culturii. Se spune că există culturi mari și culturi mici, însă de fapt putem vorbi despre culturi mai cunoscute și altele mai puțin cunoscute. Dacă uitându-vă la doi munți veți ști care este cel mai înalt, același lucru nu este valabil și dacă priviți două fântâni. În acest caz, trebuie să guști apa, iar în funcție de cât e de răcoroasă sau de vie, vei putea ști care fântână este mai adâncă, mai profundă. Poate că din cauza faptului că nu am cotropit niciodată alte popoare și nu am fost în centrul unui imperiu, de aceea cultura noastră este mai puțin cunoscută. Însă datoria noastră – slujită cu dedicare și pasiune de Muzeul Literaturii Române – este de a dovedi că dacă veți gusta din fântâna culturii române veți vedea că este la fel de profundă, la fel de proaspătă și la fel de vie ca oricare alta. Poezia se regăsește în toate cele trei dimensiuni ale existenței umane, amintire în trecut, tresărire în prezent și presimțire în viitor. Câtă vreme vor exista poeții, vor exista și popoarele, așadar poeții sunt pecetea identității naționale, și încă nu s-a născut frontiera sau pașaportul care să oprească poezia să creeze marea frăție a poeților.”
Demeter András István, Ministrul Culturii: „A XV-a ediție a oricărui festival este un important instrument de măsurare a importanței sale, a acceptanței cu care este primită de public, dar mai cu seamă de participanți. Acesta este un festival mai special, un loc al întâlnirilor între colegi de breaslă care creează diverse universuri, în diverse limbi. Această agoră a poeziei care a ajuns iată la această a XV-a ediție mie mi-a dat impresia unei șezători care astăzi s-a consumat prin ascultarea reciprocă foarte atentă, indiferent de micile probleme de ilizibilitate sau de mai dificila descifrabilitate a traducerilor, însă atmosfera care s-a creat îmi dă un sentiment cu totul aparte. Nu putem omite contribuția Corului de Cameră «Madrigal» care a conferit acestei seri ineditul și cred că prin hotărârea ansamblului de a participa și a contribui la emoția serii de deschidere a acestei a XV-a ediții, acesta și-a creat și o obligație, deoarece de aici nu se poate decât mai sus, la mai mare.”
Semnat :
licențiată în muzicologie la Universitatea Națională de Muzică din București
