Ai achiziționat un șampon scump despre care se spune că îți face părul să crească din nou în patru săptămâni, dar acest lucru nu se întâmplă. Faci o plângere la magazinul de unde l-ai cumpărat, iar acesta te trimite către producător, dar nu primești niciun răspuns.
Există reguli cu privire la reclama, comercializarea sau practicile de vânzare înșelătoare sau abuzive? Cine te poate ajuta și cum, atunci când devii victima unor asemenea practici?
Practicile comerciale abuzive sunt interzise în Uniunea Europeană. Ce este o practică comercială abuzivă?
Orice acțiune a unui vânzător de a face publicitate, a promova ori a vinde bunuri sau servicii către tine este o practică comercială. În general, comercianții și patronii de magazine trebuie să fie cinstiți și să acționeze cu bună credință atunci când încearcă să îți vândă ceva și nu pot încerca să îți influențeze comportamentul de cumpărare într-un mod care îți poate prejudicia interesele economice. În particular, ei nu te pot înșela cu informații false – sau omițând informații – și nici nu au voie să fie agresivi față de tine.
Practicile comerciale înșelătoare sau agresive sunt abuzive.
Practici comerciale înșelătoare
O practică comercială este de regulă înșelătoare dacă vânzătorul dă informații false ori incorecte sau omite informații esențiale de care ai nevoie pentru a face o achiziție avizată.
De exemplu, un vânzător nu poate:
– Să afirme în mod fals că bunul sau serviciul este disponibil doar pentru o perioadă limitată;
– Să promită un premiu și să nu acorde acel premiu sau un premiu echivalent;
– Să prezinte drepturi pe care ți le oferă legea ca fiind “condiții speciale incluse în oferta de vânzare`;
– Să facă afirmații false cu privire la calitatea terapeutică a produsului sau să îți trimită o factură împreună cu mostrele produsului și să te facă să crezi că de fapt le-ai comandat.
Practici comerciale agresive
O practică comercială este agresivă dacă vânzătorul îți restricționează alegerile prin hărțuire fizică sau psihică, prin coerciție sau prin influență nejustificată. De exemplu, un comerciant nu poate:
– Să te viziteze la domiciliu și să ignore cererea ta de a pleca sau de a nu mai reveni;
– Să sune insistent sau să trimită e-mail-uri cu oferte nedorite;
– Să îți trimită bunuri pe care nu le-ai comandat și să solicite plata acestora;
– Să lase impresia că nu poți pleca până când nu semnezi un contract;
– Să te facă să crezi că deja ai câștigat sau vei câștiga un premiu după ce cei face ceva, în cazul în care ți se solicită să plătești pentru a primi premiul.
Ai grijă la reclamele atrăgătoare, dar mincinoase!
Unii producători pot crea în mod fals impresia că produsul a fost autorizat de un organism, prin mesaje cum ar fi “fructe certificate` sau “100% BIO`, sau pot anunța o lichidare de stocuri, inducându-ți ideea falsă că își încetează activitatea sau își mută sediul, pentru a încerca să își mărească vânzările. Comercianții pot apela la tactici incorecte, anunțând un preț pe care nu îl au în mod real sau prezentând ca beneficii speciale anumite drepturi garantate consumatorului de lege.
Ce poți face dacă ești victima unei practici comerciale incorecte? Cine te poate ajuta?
În cazul în care consideri că ești victima unei practici comerciale incorecte, poți cere ajutorul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, care poate lua măsuri și te poate ajuta să-ți rezolvi problema.
