Eticheta unui aliment, mijloc de comunicare între industrie, comerţ şi consum, este un instrument de informare a consumatorului privind caracteristicile unui produs şi îl orientează în adoptarea unei diete echilibrate. Consumatorul are dreptul de a fi informat complet, corect şi precis referitor la profilul nutritional al alimentului corespunzător (ingrediente, siguranţă, dietă, nutriţie sau atenţionare), precum, şi de a fi educat să conştientizeze importanţa etichetării, ceea ce îi va permite să aleagă în cunoștință de cauză, conform dorinţelor şi necesităţilor personale.
Citește și : Ce fac când ajunge coletul deteriorat ?
In comerţul modern, eticheta alimentelor serveşte atȃt pentru consumator pentru identificarea produselor, cȃt şi agentului economic pentru facilitarea operaţiunile comerciale, ce să-i ofere posibilitatea de măsurare a pulsului pieţei şi de cunoaştere a reacţiei consumatorilor.
Creşterea nivelului de educare şi informare a consumatorilor, a dus la necesitatea realizării unor etichete specifice care să prezinte nu numai menţiunile obligatorii generale, dar şi unele speciale (atenţionări, precauţii, modalitate de procesare) care să certifice produsul în categoria corespunzătoare (aliment procesat, aliment natural, aliment ecologic, aliment pentru nevoi speciale) [1, 2].
Siguranţa protecţiei consumatorului prin garantarea de către producător a unei etichetări complete, reprezintă o problemă de interes public, ce vizează atât organismele naţionale, regionale, cât şi pe cele internaţionale. Toate produsele alimentare preambalate comercializate în statele-membre Uniunii Europene trebuie să fie etichetate, în conformitate cu Regulamentul UE nr.1169/2011 și cu legislația europeană complementară [2, 3, 4], astfel încȃt să furnizeze o varietate de informaţii utile consumatorului modern şi pentru a-i facilita o orientare a comportamentului alimentar adecvat.
Citește și: Șase milioane de persoane lucrează în UE în domeniul transporturilor în 2021 conform Eurostat
Incepand cu modelul de etichetre a celor „4 mari CODEX” (se declarau elementele energetice – glucide, liopide, proteine şi valorea energetică) [6], se trece prin modelele Grupa 1, respectiv Grupa 2 [7] şi se ajunge în prezent la prezentarea valoarii energetice şi a cantităţile de lipide, acizi graşi saturaţi, carbohidraţi, zaharuri, proteine, fibre şi sare [3].
Pentru exprimarea valorii nutriţionale, majoritatea producătorilor aleg să declare atât în unităţi fizice, cât şi în procente valoarea energetică şi a principalilor nutrienţi (indicând gradul de acoperire a necesarului zilnic recomandat -%DZR), precum şi menţionarea valorilor de referinţă ale unor categorii de nutrienţi, pentru o pentru o dietă cu 2000 kcal sau cu 2500 kcal. Regulamentul (CE) nr. 1924/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului, reglementează optarea unor producători şi pentru inscripţionarea unor „menţiuni nutriţionale” şi/sau a unor „menţiuni de sănătate”. Menţiunile nutriţionale se referă la compuşii cu impact negativ din alimente (zaharuri, sodiu/sare, grăsimi, grăsimi saturate) sau cu impact pozitiv (proteine, fibre, vitamine, substanţe minerale) [5].
Citește și: Fumatul în spații publice interzis minorilor
Aceste informaţii nutriţionale s-au dovedit a fi pentru unii consumatori mai dificil de perceput, încȃt s-au folosit simboluri diferite pe partea frontală a ambalajelor, fiind acceptate şi mai plauzibile de înţeles, începȃnd cu 2006 – sistemul realizat de către Food Standards Agency (FSA) din Marea Britanie – „Traffic Light” (TL) ce foloseşte codificarea cromatică a luminilor semaforului (îl ajută pe consumator să facă alegeri alimentare sănătoase) şi sistemul „Guideline Daily Amounts” (GDA) – realizat de reprezentanţii industriei alimentare din UE, reuniţi sub umbrela Federaţiei Europene a Industriei Alimentare şi Băuturilor Răcoritoare (CIAA). Sistemul GDA îl informează pe consumator asupra cantităţii pe care trebuie să o consume zilnic din anumiţi nutrienţi, precum şi contribuţia (în %) a porţiei de produs la valorile medii de referinţă ale unui adult pentru energie, grăsimi totale, grăsimi saturate, zaharuri şi sare (Figura 1,2) [6, 7]. O recentă etichetare dezvoltată de francezi – Eticheta NutriScore, evaluază valorile nutriţionale ale produsului pe o scară colorată de 5 puncte ( notate cu literele A, B, C,D,E), comparȃnd conţinutul conponentelor nefavorabile (zahăr, sare, energie) cu cele favorabile (fibre, proteine, vitamine şi minerale) – Figura 3. Analizȃndu-se percepţia consumatorilor asupra acestor sisteme de etichetare, studiile arată că fiecare dintre ele, prezintă neajunsuri, aduc critici din partea specialiştilor. Cele mai relevante sunt: sistemul „Traffic Light” deşi simplist, poate dezavantaja anumite categorii de alimente, punȃnd accent doar pe nutrienţii cu impact negativ; sistemul GDA vizează dificultatea de înţelegere a informaţiilor de către consumatori şi vizează doar aspectul cantitativ, nu şi calitativ al nutrienţilor conţinuţi de aliment; eticheta NutriScore nu ţine cont de o compoziţie în totalitate a alimentului, neglijind aditivii folosiţi (care de cele mai multe ori sunt de sinteză, cu potenţial periculos pentru sănatate) [5].
Avȃnd valorile nutriţionale declarate pe eticheta alimentului, acestuia i se poate calcula profilul nutriţional, folosind sistemul SENS, derivat din sistemul SAIN – LIM. Sistemul a fost introdus de francezi şi ia în considerare pentru scorul SAIN valorile pentru nutrienţii cu impact pozitiv (proteine, fibrele, acidul folic, vitamina C şi calciul), respectiv, pentu scorul LIM, cele negative (zaharuri, grăsimi, sare), fiind posibilă o scară de 4 clase definite de autorii acestui sistem SENS – Figura 4 [8, 9]. Se calculează profilul nutriţional ţinȃnd cont de valorile recomandate a fi consumate pe zi, prezentate în Tabelul 1, conform Regulamentului UE 1169/2011 şi OMS.
Studiile de piaţă, în ce priveşte consumul de către tineri a băuturilor răcoritoare şi energizante, au arătat că sunt în continuă creştere. Au apărut în ultimii 5 ani, apele vitaminizante cu adaus de vitamine şi minerale, cu un profil nutriţional nesatisfăcător pentru sănătate. Sunt produse îndulcite cu zahăr, conţin aditivi, vitamine şi minerale sintetice, cu o biodisponibilitate scăzută [10].Un factor esential in asigurarea calitatii acestor băuturi nealcoolice, este sursa naturală folosită de apă. Deseori, schimbările climatice şi poluarea artificială modifică compoziţia chimică apelor subterane, încȃt pot face dificil procesul de potabilitate, ceea ce creşte riscul de periclitare a sănătăţii consumatorilor [11]. Studii recente dovedesc acelaşi fenomen a promovării comerciale a unor produse alimentare dezechilibrate nutriţional, din toate categoriile, la scară globală [12].
Citește și : Începând cu 15 martie 2023 , restaurantele trebuie să afișeze ingredientele , declarația nutrițională și aditivii pentru preparate conform Ordinului ANPC – InfoCons Organizație de Protecția Consumatorilor te informează !
Un studiu recent, personal, privind calitatea unor ape vitaminizante cu adaus de extract de fructe (2-12%), vitamine C, D + B1/B6 + minerale (Calciu, Fosfor, Zinc), a concluzionat că aceste băuturi nealcoolice, deşi sunt produse din categoria celor cu valoare energetică scăzută şi din categoria “surse semnificative de vitamine şi minerale” (au cel puţin 15%DZR) , sunt majoritatea alimente cu un profil nutriţional dezechilibrat şi corespund claselor 2 şi 4 de alimente, conform Figurii 4. Din analiza sursei de element mineral, am constatat că predomină formele minerale (fosfat, carbonat), în detrimientul celor organice (citrat, gluconat, lactat), ceea ce scade valoarea nutritiva, avȃnd o biodisponibilitate scăzută. Un alt defect îl constituie lipsa precizării pe etichetă a sursei de vitamină, pentru unele din băuturile nealcoolice analizate [13]. Am continuat cu studiul băuturilor nealcoolice, în 2022 (studii care nu au fost înca publicate), focusȃndu-mă pe ape bogate în vitamine şi Mg+ cu extract energizant pe bază de ceai verde/negru, carnitina/taurina. Produsele analizate se pot caracteriza astfel: au “valoare calorică redusă” (2.3-12Kcal), sunt “surse bogate de vitamine (≥ 30%DZR) şi “surse de minerale” ( ≥ 15%DZR), dar conform algoritmului SENS, majoritatea se clasifică în clasa 4, ceea ce înseamnă, că aceste tipuri de băuturi răcoritoare, este recomandat a fi consumate mai rar. Analiza coloranţilor confirmă prezenţa celor naturali, iar dintre indulcitori, se regăseşte în multe dintre ele – zahărul, încȃt consumatorii care suferă de diabet trebuie să le evite.
Citeste si : Reducerea amprentei de carbon – sfaturi și sugestii
Datorită aditivării excesive de multe ori a produselor, implicit a băuturilor răcoritoare, specialiştii recomandă consumul de fruct ca atare, deşi mulţi consumatori activi interesaţi de practicarea activităților care susțin starea de bine a organismului, aleg să cumpere apa cu vitamine şi minerale cu adaus redus de extract de fructe (1-3%), orientându-se mai mult spre avantajele funcționale ale produselor de tip ready-to drink [10].
Concluzie
Globalizarea industriei alimentare moderne, promovează produse noi, intens procesate, diminuîndu-se calitatea în favoarea cantităţii, cu posibităţi de periclitare a sănătăţii. Atragem atenţia consumatorilor spre o evaluare atentă a etichetelor şi consumul produselor, cu mare discernămȃnt.
Bibliografie
1. Magdalena Bobe – Consideraţii etice privind etichetarea alimentelor, Etica în afaceri, Nr. 23 2008, 55-60 2. ***HG 106 din 7 februarie 2002 privind etichetarea alimentelor 3. ***Regulamentul UE nr.1169/2011 privind furnizarea de informații despre alimente consumatorilor. 4. ***Regulamentul (CE) nr. 66/2010, care vizează ameliorarea normelor de acordare, utilizare şi funcţionare a etichetei. 5. ***Regulamentul european nr. 1924/2006 privind mențiunile pe alimente, legate de nutriție și sănătate. 6. Claudiu Ghuinea – capitolul 9: Etichetarea alimentelor – Mijloc de orientare a comportamentului alimentar al consumatorului modern, https://www.academia.edu/39174827 7. Directiva 90/496/EEC, referitoare la etichetarea nutriţională 8. M. Maillot, J. Sondey, V. Braesco, N. Darmon, Sistemul simplificat de profilare a nutrienților (SENS) clasifică în mod adecvat alimentele în raport cu calitatea nutrițională generală a dietelor: un studiu de validare, 2018, Journal of Clinical Nutrition, Vol 72, pp 593–602
9. N. Darmon, J. Sondey, V. Braesco, M. Maillot: The SENS algorithm-A new nutrient profiling system for food labelling in Europe: Eur J Clin Nutr. 72 (2): 236-248 : DOI: 10.1038/s41430-017-0017-6 (2018).
5
10. M. Vlaschi: Se formează o nouă categorie: Apele cu vitamine şi minerale. Revista Piaţa -Ediţie digitală (2020
11. F. Sharifi, M. Salih: Determining the Physical and Chemical Characteristics of Groundwater in 4th District of Kabul City, Afghanistan: A cross-sectional study; Technium BioChemMed, Vol. 2, Issue 2: 86-98 (2021)
12. C.O. Bogdan, L.Voinea, A.Filip, R.Dina: Cercetarea discrepanţei dintre atractivitatea produselor alimentare şi profilul nutriţional real – condiţie esenţială pentru consolidarea educaţiei nutriţionale şi protecţia drepturilor consumatorilor, Protecţia drepturilor consumatorilor într-o eră a schimbărilor tehnologice şi a globalizării, Amfiteatru economic; Vol. XVI, Nr. 36: 383-3962014 (2014). 13. Buşuricu Florica , Schroder Verginica, Margaritti Doina, Anghel Andreea Hortensa, Tomoş Sirma -Nutritional quality of some non-alcoholic beverages from the Romanian market, Technium BioChemMed Vol. 3, Issue 1 pp.1-6 (2022) ISSN: 2734-7990 www.techniumscience.com
Autor : Buşuricu Florica
Facultatea de Farmacie, Universitatea Ovidius din Constanţa
