Comisia Europeană a publicat in data de 22 Iunie 2020 rezultatele celei de a cincea evaluări a Codului de conduită din 2016 privind combaterea discursurilor ilegale de incitare la ură din mediul online. Rezultatele sunt, în general, pozitive: 90 % din conținutul semnalat este evaluat de companiile informatice în decurs de 24 de ore, iar 71 % din conținuturile considerate a fi discursuri ilegale de incitare la ură sunt eliminate. Cu toate acestea, platformele trebuie să îmbunătățească și mai mult transparența și feedbackul către utilizatori. Ele trebuie, de asemenea, să asigure o evaluare consecventă de-a lungul timpului a conținutului semnalat; evaluări distincte și comparabile efectuate în momente diferite au revelat divergențe în materie de performanță.
Věra Jourová, vicepreședinta pentru valori și transparență, a declarat: `Codul de conduită rămâne un exemplu de reușită în ceea ce privește combaterea discursurilor ilegale de incitare la ură din mediul online. Acesta a adus îmbunătățiri urgente, respectând totodată pe deplin drepturile fundamentale. Codul a creat parteneriate valoroase între organizațiile societății civile, autoritățile naționale și platformele IT. Acum este momentul să se garanteze faptul că toate platformele au aceleași obligații în cadrul pieței unice în ansamblu și să se clarifice în legislație responsabilitățile platformelor de a spori siguranța online a utilizatorilor. Ceea ce este ilegal offline rămâne ilegal și online.`
Didier Reynders, comisarul pentru justiție, a declarat: `Salut aceste rezultate bune. Cu toate acestea, nu ar trebui să ne mulțumim cu aceste îmbunătățiri și ar trebui să continuăm pe această cale. Invit platformele să elimine lacunele observate în cele mai recente evaluări, în special în ceea ce privește furnizarea de feedback către utilizatori și transparența. În acest context, viitorul act legislativ privind serviciile digitale va aduce o schimbare binevenită. Acesta va crea un cadru european pentru serviciile digitale și va completa acțiunile de combatere a discursurilor ilegale de incitare la ură din mediul online pe care UE le desfășoară deja.Comisia va avea în vedere, de asemenea, adoptarea de măsuri obligatorii de asigurare a transparenței pentru platforme, pentru a clarifica modul în care acestea abordează discursurile ilegale de incitare la ură pe platformele lor.`
A cincea evaluare arată că, în medie:
- 90 % din conținutul semnalat a fost evaluat de către platforme în termen de 24 de ore, în timp ce acest procent era de numai 40 % în 2016.
- 71 % din conținuturile considerate a fi discursuri ilegale de incitare la ură au fost eliminate în 2020, în timp ce acest procent era de numai 28 % în 2016.
- Rata medie de eliminare, similară celei înregistrate în evaluările anterioare, arată că platformele respectă în continuare libertatea de exprimare și evită eliminarea conținuturilor care nu pot fi considerate drept discursuri ilegale de incitare la ură.
- Platformele au răspuns și au oferit feedback la 67,1 % din notificările primite. Acest procent este mai mare decât în exercițiul de monitorizare precedent (65,4 %). Cu toate acestea, doar Facebook informează utilizatorii în mod sistematic; toate celelalte platforme trebuie să aducă îmbunătățiri.
Următoarele etape
Rezultatele obținute în contextul punerii în aplicare a Codului de conduită în ultimii patru ani vor contribui la procesul de reflecție în curs cu privire la modul de consolidare a măsurilor menite să abordeze conținutul ilegal online în viitorul pachet legislativ privind serviciile digitale, cu privire la care Comisia a lansat recent o consultare publică.
Comisia va examina modalitățile de a stimula toate platformele care au de a face cu discursuri ilegale de incitare la ură să instituie sisteme eficace de notificare și de acțiune.
În plus, Comisia va continua în 2020 și 2021 să faciliteze dialogul dintre companiile informatice și organizațiile societății civile care își desfășoară activitatea pe teren pentru a combate discursurile ilegale de incitare la ură, în special pentru a favoriza cooperarea cu echipele de moderare a conținutului, precum și înțelegerea reciprocă privind specificitățile juridice locale ale discursurilor de incitare la ură.
Context
Decizia-cadru privind combaterea rasismului și a xenofobiei incriminează incitarea publică la violență sau la ură împotriva unui grup de persoane sau a unui membru al unui astfel de grup definit pe criterii de rasă, culoare, religie, descendență sau origine națională ori etnică. Discursurile de incitare la ură, așa cum sunt definite în decizia-cadru menționată, constituie o infracțiune și atunci când sunt formulate în mediul online.
Ca răspuns la proliferarea discursurilor de incitare la ură cu caracter rasist și xenofob din mediul online, Comisia Europeană și patru mari companii informatice (Facebook, Microsoft, Twitter și YouTube) au prezentat, la 31 mai 2016, un Cod de conduită privind combaterea discursurilor ilegale de incitare la ură din mediul online. De atunci, au aderat la cod și Instagram, Google+, Snapchat, Dailymotion și Jeuxvideo.com.
Codul de conduită se bazează pe o cooperare strânsă între Comisia Europeană, platformele IT, organizațiile societății civile (OSC) și autoritățile naționale. Toate părțile interesate se reunesc în mod regulat sub egida Grupului la nivel înalt pentru combaterea rasismului și a xenofobiei, pentru a discuta provocările și progresele înregistrate.
Fiecare exercițiu de monitorizare a fost efectuat pe baza unei metodologii stabilite de comun acord, care permite compararea rezultatelor în timp. Cel de-al cincilea exercițiu a fost efectuat pe o perioadă de 6 săptămâni, între 4 noiembrie și 13 decembrie 2019, de către 34 de organizații ale societății civile și 5 organisme publice care au raportat cu privire la rezultatele unui eșantion total de 4 364 de notificări din partea tuturor statelor membre (plus Regatul Unit), cu excepția Luxemburgului, a Țărilor de Jos, a Maltei și a Danemarcei. Notificările au fost transmise fie prin canale de raportare accesibile tuturor utilizatorilor, fie prin canale specifice accesibile doar notificatorilor/raportorilor de încredere.
Sursa: europa.eu
