În fiecare an, pe 14 Octombrie, este celebrată Ziua Mondială a Standardizării, prilej de creștere a gradului de conștientizare și înțelegere a acestui concept.
Standardul și standardizarea sunt două mecanisme minimal obligatorii pentru protectia consumatorilor.
Conceptul „dublu standard al calității” presupune că același produs poate conține ingrediente diferite, în funcție de țara în care este comercializat.
Conform studiului realizat în cadrul Proiectului European privind combaterea dublului standard la produsele alimentare (ECO) în care InfoCons a fost Partener alături de organizatii din Belgia si Italia, din cele 104 produse alimentare analizate, 50% au prezentat diferențe (dublu standard) luându-se în considerare următoarele criterii:
-Sunt vândute în minim 3 state membre;
-Sunt vândute sub aceeași marcă cu ambalaj identic sau foarte asemănător;
-Consumatorii din UE asociază în general produsul cu o anumită compoziție și imagine, astfel aceștia nu se așteaptă ca un produs cu ambalaj identic să aibă o compozitie diferită.
Citește și:Alertă InfoCons: Crenvurști retrași de la comercializare!
Astfel, 104 produse alimentare au fost publicate pe platforma online interactivă a proiectului și comparate.
Testările au fost realizate, în principal, sub forma unor comparații a:
-părții din față a ambalajului (cu scopul de a determina eligibilitatea produsului ce urma a fi testat),
-valorilor nutriționale
Produsele alimentare ce au făcut obiectul prezentului studiu sunt din următoarele categorii:
-băuturi;
-biscuiți;
-prăjituri;
-pâine;
-alimente conservate;
-cereale;
-brânză;
-chips-uri;
-ciocolată;
-produse lactate;
-mâncare congelată;
-înghețată;
-gem;
-paste;
-orez;
-sosuri;
-ceai.
Din 104 produse alimentare studiate, toate având partea din față a ambalajului identică sau foarte asemănătoare, 52 de produse, reprezentand 50% au prezentat diferențe.
Diferentele identificate la produsele identice, dar comercializate în diverse țări (Albania, Andorra, Austria, Belarus, Belgia, Bosnia și Hertegovina, Bulgaria, Croatia, Danemarca, Cehia, Estonia, Finlanda, Franața, Germania, Grecia, Ungaria, Islanda, Irlanda, Italia, Kosvo, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Moldova, Monaco, Muntenegru, Olanda, Macedonia de Nord, Norvegia, Polonia, Portugalia, România, Rusia, San Marino, Serbia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Elvetia, Turcia, Ucraina, Marea Britanie, Vatican) au fost :
-45 de produse sau 43% prezintă ingrediente diferite;
-În 10 produse sau aproximativ 15% au fost identificate diferențe de cel putin 1% din cantitatea unui ingredient (aceste informatii sunt disponibile pentru doar 69 din cele 104 produse mentionate in acest raport, si procentajul identificat, a fost, prin urmare, calculat ca și procentaj a acestui grup mai mic de produse);
Citește și:Zbor anulat – ce fac?!
-În 39 de produse sau 37% au fost identificate diferențe de cel puțin 1g din cantitatea a cel puțin o valoare nutrițională sau a cel puțin 1kcal de energie;
-52 de produse sau 50% nu prezintă niciuna dintre diferențele menționate anterior.
Cele mai multe diferențe s-au regăsit în Grecia, Spania, Irlanda, Italia, Danemarca, Belgia și Franța.
Diferențele amintite mai sus, sunt indicate prin simbol, alături de mențiunea „necesită mai multe informații”. Această mențiune apare ca urmare a unei lipse a justificării din partea producătorilor, astfel că nu este cunoscut dacă produsul conține diferenețele prezentate anterior din motive argumentate sau nu. Simbolul NU se referă la calitatea produsului.
Produsele nu pot prezenta diferente, însă sub limita admisă de 1%/1g/1kcal.
Diferențele de 1g din cantitatea unui ingredient s-au regăsit într-un număr cuprins între 1 și 4 ingrediente. Diferențele referitoare la ingrediente au variat între minim 1g și maximum 11,4g, în timp ce diferențele referitoare la valorile nutriționale au variat între 1 kcal și maximum 63 kcal
Diferențele cantitative identificate pe baza produselor studiate, au variat de la 1% până la 22%.
Menționăm că pe parcursul efectuării testărilor, organizațiile partenere au observat diferențe între informațiile produsului așa cum se regăsesc pe website-urile supermarketurilor și cele regăsite pe ambalajul propriu-zis – deși acest aspect nu s-a regăsit în mod expres în scopul testărilor efectuate în cadrul proiectului. Aceste diferențe pot induce în eroare consumatorii, influențându-le deciziile de cumpărare, presupunând că acestia achiziționează produsele respective din mediul online si nu prin a citi etichetele din supermarketuri.
Totodată, în anul 2017, InfoCons a realizat un studiu pe această temă, comparând etichetele acelorași produse din țară și din afară.
Studiul a fost efectuat pe baza a două tipuri de produse: băutură carbogazoasă și ciocolată. În ceea ce privește primul tip de produs (băutura carbogazoasă) s-au comparat etichetele din România cu cele din Spania și, respectiv, Marea Britanie. Au fost identificate diferențe precum: conținut de fructe, numeric aditivi sau cantitate de zahăr.
Pentru cel de-al doilea tip de produs (ciocolată), au fost comparată eticheta din România cu cea existentă în Spania. Diferențele dezvăluite prin studiul efectuat de InfoCons, au constat în conținutul de proteine, de sare și de zahăr.
Întregul studiu realizat de InfoCons poate fi consultat AICI.
Ziua Mondială a Standardizării este o colaborare între Comisia Electrotehnică Internațională (IEC), Organizația Internațională pentru Standardizare (ISO) și Uniunea Internațională a Telecomunicațiilor (ITU), fiecare entitate în parte demarând campanii la nivel global în vederea implicării cetățenilor. În acest an, tema propusă pentru Ziua Mondială a Standardizării este „Viziune comună pentru o lume mai bună”, prin care se dorește crearea unei lumi mai corecte și mai sustenabile pentru generațiile viitoare.
Cum a fost aleasă ziua de 14 Octombrie pentru Ziua Mondială a Standardizării?
Ziua de 14 Octombrie a fost aleasă pentru a deveni Ziua Mondială a Standardizării prin prisma evenimentului petrecut în anul 1946 când delegații din 25 de țări s-au reunit la Londra și au decis crerea unei organizații internaționale de Standardizare, fiind și piatra de temelie a înființării Organizației Internaționale pentru Standardizare (ISO).
Începând cu anul 1970, Ziua Mondială a Standardizării este sărbătorită la inițiativa lui Faruk Sünter, președintele ISO la acea vreme. Standardizarea a avut un impact important asuprea societății prin colaborarea cu părțile interesate din industrie, din mediul academic, cu autoritățile naționale, cu IMM-urile și instituțiile de cercetare și inovare, dar si cu reprezentanții marilor corporații.
Citește și:Unde fac o plângere împotriva angajatorului?
InfoCons, membru al Asociației de Standardizare din România
Încă din anul 2012, InfoCons este membru al Asociației de Standardizare din România, recunoscută prin H.G. NR.958/2004 drept Organismul Național de Standardizare. De asemenea, Asociația de Standardizare din România (ASRO) este platforma națională pentru elaborarea și adoptarea standardelor europene și internaționale.
„Astăzi, de Ziua Mondială a Standardizării trebuie să luăm o9atitudine! Deși cumpărăm produse cu ambalaje identice, poate la un preț chiar mai mare, totuși calitatea acestora nu se compară cu a celor din alte țări. Dublul standard de calitate al produselor este o realitate cu care ne confruntăm, de aceea consumatorul ar trebui să fie informat, să știe ce consumă și fie responsabili!”
„Astăzi, de Ziua Mondială a Standardizării trebuie să luăm o9atitudine! Deși cumpărăm produse cu ambalaje identice, poate la un preț chiar mai mare, totuși calitatea acestora nu se compară cu a celor din alte țări. Dublul standard de -Sorin Mierlea, Președinte InfoCons
