Ziua Europeană a Gătitului și Alimentației

Pe 8 noiembrie, marcăm Ziua Europeană a Gătitului și Alimentației, ce are drept scop conștientizarea în rândul oamenilor cu privire la orientarea către un stil de viață sănătos bazat pe o alimentație echilibrată. Încurajarea alimentației sănătoase este unul dintre pilonii pe care se bazează Ziua Europeană a Gătitului și Alimentației, mai ales din perspectiva unei creșteri accelarate, la nivel mondial și european, a ratei de obezitate și supraponderalitate.

Cum arată statisticile la nivel mondial privind obezitatea?

Conform Organizației Mondiale a Sănătății,  rata obezității s-a triplat din 1975 și până în prezent. În anul 2016, mai mult de 1.9 miliarde de adulți cu vârsta cuprinsă între 18 ani și peste, erau supraponderali, dintre aceștia, mai mult de 650 milioane persoane erau obeze.  Altfel spus, în anul 2016, 39% din adulții cu vârsta de peste 18 ani erau supraponderali, în timp ce 13% erau obezi.

În anul 2016, 340 milioane de copii și adolescenți cu vârste cuprinse între 5 și 19 ani, au fost încadrați în categoria supraponderalilor sau obezilor. Datele din 2020 arată că 39 milioane de copii cu vârste cuprinse sub 5 ani au fost caracterizați ca fiind supraponderali sau obezi.

Supraponderalitatea și obezitatea sunt  cauzează mai multe decese la nivel mondial decât subponderalitatea. La nivel global, există mai mulți oameni obezi decât subponderali – acest lucru se întâmplă în fiecare regiune, cu excepția părților din Africa subsahariană și Asia, conform Organizației Mondiale a Sănătății.

Cum arată statisticile la nivel european privind obezitatea?

Dacă în 2019, 45% dintre persoanele ce trăiesc pe teritoriul Uniunii Europene au o greutate normală, puțin peste jumătate din populație (53%) este caracterizată ca fiind supraponderală. Dintre aceștia, 36% sunt în faza de pre-obezitate, în timp ce 17% sunt obezi.

Categoria de vârstă predispusă la obezitatea este cea a vârstnicilor cu vârsta cuprinsă între 65 și 74 de ani (66%). Pe de altă parte, tinerii cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 (25%) sunt mai puțin predispuși spre a lua un surplus nedorit în greutate. Conform Organizației Mondiale a Sănătății, odată cu înaintarea în etate, persoanele tind să crească în greutate peste media normală.

Cum arată statisticile la nivel național privind obezitatea?

Conform Studiului Național privind Prevalenta Diabetului, a Prediabetului, Supraponderii, Obezităţii , Dislipidemiei, Hiperuricemiei şi Bolii Cronice de Rinichi (PREDATORR), în România, 31,4% dintre adulții cu vârstele cuprinse între 20 și 79 de ani suferă de obezitate. Dintre aceștia, 21,5% prezintă obezitate de gradul I, 7,2% prezintă obezitate de gradul II, iar 2,7% suferă de obezitate morbidă. În ceea ce privește supraponderalitatea, 34, 6% dintre persoane sunt afectate. Altfel spus, 6 din 10 adulti din România suferă de obezitate.

Cum se ajunge la obezitate și supraponderalitate?

Conform Organizației Mondiale a Sănătății, principalele cauze ale apariției obezității și supraponderalității sunt:

• Adăugarea în alimentația zilnică a mâncărurilor bogate în grăsimi și zaharuri;
• Creșterea inactivității fizice din cauza naturii din ce în ce mai sedentare a multor activități, expansiunea urbanizării, orientarea către mijloace de transport sau mașini personale etc.

Adoptarea o9atitudine poate face diferența! Un regim echilibrat poate scădea riscul apariției obezității și supraponderalității. De-a lungul timpului, InfoCons a realizat numeroase studii pe baza etichetelor alimentelor pe care le consumăm. Informațiile utile referitoare la conținutul alimentelor pe care le consumăm, ne pot face să ne gândim de două ori înaintea achiziționării. Astfel, putem include în dieta noastră alimente ale căror ingrediente ne sunt cunoscute.

Iată câteva dintre studiile realizate de InfoCons:

• „91.30% dintre produse au mai puțin de 5 grame de proteine/100g. Cantitatea de proteine se situează între 2-7g pentru produsele studiate. Remarcăm faptul că produsele cele mai bogate în glucide sunt și cele mai sărace în fibre.” (https://infocons.ro/pateul-de-post-bogat-in-e-uri-39-13-dintre-produse-au-minim-10-e-uri/);
• „Până la 40 de grame de zahăr pentru o sută de grame de înghețată! În condițiile în care, în medie, un plic conține 5 grame de zahăr, iar cantitatea zilnică recomandată de Organizația Mondială a Sănătății se încadrează între 25 grame pe zi.” (https://infocons.ro/o-cupa-de-zahar-doreste-cineva-inghetata-cu-pana-la-40-continut-de-zahar/)
• „Studiul realizat de InfoCons arată că 100 de g de șuncă conține 2,7 g de sare, iar o 100 g de pâine conține 1,7 g de sare.” (https://infocons.ro/doua-sandwich-uri-sunca-si-paine-si-ai-depasit-cantitatea-de-sare-recomandata-pe-zi/)

Care sunt riscurile aferente obezității și supraponderalității?

Conform Organizației Mondiale a Sănătății, persoanele ce suferă de obezitate și supraponderalitate sunt expuse la următoarele riscuri:

• Boli cardiovasculare (în special bolile de inimă și accidentul vascular cerebral), una dintre cauzele principale de deces în anul 2012. La nivel mondial, aceste boli provoacă peste 3 milioane de decese anual.
• Diabet;
• Tulburări musculo-scheletice (de exemplu: osteoartrita);

Obezitatea infantilă este asociată cu o șansă mai mare de obezitate, deces prematur și dizabilitate la vârsta adultă. Dar, pe lângă riscurile viitoare, copiii obezi se confruntă cu dificultăți de respirație, risc crescut de fracturi sau hipertensiune arterială.

Care e strategia la nivelul UE pentru combaterea obezității și a supraponderalității?

Comisia Europeană a lansat în anul 2021 o cerere privind combaterea obezității. Parte a programului „Orizont Europa” ce se întinde pe o perioada de 6 ani, din 2021 până în 2027,  componenta legată de combaterea obezității își propune:

• Adoptarea unor stiluri de viață și comportamente mai sănătoase, realizarea unor alegeri mai bune și sustenabile din punctul de vedere al sănătății, menținerea unei vieți sănătoase, active și independente, scăderea tendinței de îmbolnăvire, mai ales la vârste înaintate;
• Creșterea gradului de responsabilizare și conștientizare în rândul cetățenilor, pentru ca aceștia să își gestioneze cât mai bine propria sănătate fizică și mentală, să își monitorizeze starea de sănătate și să mențină contactul cu medicii;
• Consolidarea încrederii cetățenilor în autoritățile din domeniul sănătății, creșterea implicării și respectarea strategiilor eficiente pentru promovarea sănătății.

De Ziua Europeană a Gătitului și Alimentației, aducem în discuție încă un subiect cu o deosebită importanță, și anume Risipa Alimentară.

Risipa alimentară reprezintă un subiect important de dezbătut, conștientizat și, mai ales, soluționat! Acțiunile individuale au un puternic  impact atât  pentru societate, cât și pentru mediu. De aceea este esențial să reconfigurăm/corectăm/schimbăm comportamentele mai puțin benefice și să luam o9atitudine!

1. Ce este risipa alimentară și de ce este important să o stopăm?

Risipa alimentară este un fenomen într-o continuă și îngrijorătoare extindere, des întâlnit cu precădere în regiunile industrializate. În aparență mai puțin vizibile și alarmante, însă în realitate cu adevărat înspăimântătoare și demne de tratat cu seriozitate, efectele generate de irosirea inconștientă a alimentelor în gospodărie ori în lanțurile de magazine și restaurante reprezintă o certitudine ce nu mai poate fi ignorată!

Aflate în prezent într-o continuă creștere, foametea, malnutriția și sărăcia din zonele subdezvoltate sunt semnalele de alarmă ce pot sta la temelia adoptării unor noi atitudini și comportamente de către consumatori. Gândirea de tip individualistă nu este o opțiune atunci când este vorba despre resursele fundamentale, însă, important de menționat – epuizabile! Dacă la nivel macro ne confruntăm cu o situație iluzorie conform căreia suntem pe o traiectorie corectă, realitatea ne demonstrează contrariul, conform datelor prezentate în cele ce urmează.

1. Cum se prezintă situația la nivel global, european și național?

La nivel global, studiile arată că alimentele risipite ajung să atingă în total o cantitate de 931 milioane de tone, adică 121 de kg per cap de locuitor. Numere uriașe, a căror minimizare ar contribui la îmbunătățirea calității vieții și la dezvoltarea unui viitor sustenabil.

La nivel european situația nu este mai fericită. Peste 80 de milioane de alimente sunt risipite anual, altfel spus, aproximativ 20% din totalul cantității de alimente produse. Din totalitatea țărilor din Europa de Est, România se află pe locul 4 în ceea ce privește cantitatea de hrană risipită, după Rusia, Ucraina și Polonia. La nivel national, sunt irosite anual peste 1 milion de tone de alimente, mai cu seamă 70 de kg per cap de locuitor.

Într-o lume în care peste 800 de milioane de oameni suferă din cauza lipsei de hrană, este necesară adoptarea unei noi atitudini proactive de către fiecare individ în parte!

1. Cum putem adopta o9atitudine în trei pași simpli?

Iată cum poți contribui la crearea unui viitor mai bun, ținând cont de următorii pași:

1. Nu achiziționa alimente din impuls, ci ghidează-te cu ajutorul unei liste de cumpărături făcută în prealabil acasă;
2. Nu te lăsa „influențat” de varietatea de oferte și promoții afișate în magazine, cumpără doar ce ai nevoie;
3. Fii atent la data de expirare a fiecărui produs. Nu cumpăra un produs cu o data apropiată de expirare, dacă știi că nu îl vei consuma în timp util.

„Cu ocazia Zilei Europene a Gătitului și Alimentației să nu uitam că orice produs sau substanță într-o anumită cantitate este aliment, în altă cantitate este medicament, dar în altă cantitate poate fi otravă. Așa că, haideți să fim mai responsabili cu ceea ce cumpărăm ca să mâncăm și să fim de două ori mai responsabili când cumpăram pentru copiii, părinții sau bunicii noștri. Și nu uitați toate ingredientele sunt în ordine descrescătoare, ceea ce înseamnă că primul ingredient este în cantitatea cea mai mare, iar ultimul în cantitatea cea mai mică.”

–Sorin Mierlea– Președinte InfoCons

Până data viitoare, nu uita: InfoCons te ajută să fii informat! Citește eticheta produselor, pentru a ști ce consumi!

 

Redactat de Irina Dumitrache