Registrul Spațiilor Verzi : Cine răspunde când cad copacii și plătesc cetățenii ? InfoCons protectia consumatorilor te informeaza
În România, spațiile verzi din intravilan nu sunt un moft urbanistic și nici un „decor” opțional. Sunt infrastructură esențială de sănătate publică, reziliență climatică și siguranță urbană. Și totuși, de aproape două decenii, legea este aplicată fragmentar: multe administrații locale nu au un Registru local al spațiilor verzi funcțional sau cei care îl dețin nu îl actualizează.
Acest registru, cunoscut în practică drept Registru Verde, reprezintă o evidență digitală completă, de tip GIS, a spațiilor verzi dintr-o localitate: terenuri verzi, arbori, vegetație, categoria spațiului verde, starea de sănătate, proprietatea și modul de administrare.
Legea nu lasă loc de interpretări: autoritățile locale au obligația de a realiza și actualiza Registrul Spațiilor Verzi, iar cetățenii au dreptul să-l consulte.
Cadru legal: obligația există, dar aplicarea lipsește
Registrul spațiilor verzi este reglementat prin:
- Legea nr. 24/2007 privind spațiile verzi (cu modificările ulterioare), care stabilește obligația clară a autorităților locale de a organiza și conduce registrele spațiilor verzi.
- Ordinul nr. 1466/2010 (Norma tehnică), care detaliază conținutul registrului, inclusiv inventarierea arborilor și indicii de calitate și cantitate.
În baza acestor acte normative, registrul verde nu este un document „de bună practică”, ci un instrument obligatoriu de administrare. Lipsa lui înseamnă lipsa controlului: spații verzi care dispar, arbori neevaluați, risc pentru populație, proiecte urbanistice care evită transparența.
Ce reprezintă un Registru Verde ? InfoCons protectia consumatorilor te informeaza
Furtunile nu sunt o scuză. Lipsa evidenței este.
Anul 2025 a oferit suficiente episoade extreme în marile orașe: rafale puternice, precipitații torențiale și căderi de arbori. În București, o furtună violentă din iulie 2025 a doborât 359 de copaci și a avariat peste 150 de mașini, conform sursă:
Aceste situații ridică întrebări incomode:
- Copacii erau monitorizați?
- Aveau fișe de evaluare a stării biologice și mecanice?
- Exista un plan de întreținere, toaletare, consolidare?
- Cine semnează că arborele era sigur înainte să cadă?
În lipsa unui Registru Verde complet și actualizat, răspunsurile sunt, de cele mai multe ori, birocratice și fără responsabilitate: „fenomene meteo neprevăzute”. Însă legea tocmai asta cere: prevenție, nu reacție.
Bucureștiul încă luptă cu propria evidență verde.
Deși obligația există de ani de zile, inclusiv la nivelul Capitalei situația a fost recunoscută public: în martie 2025, reprezentanți ai Primăriei Municipiului București anunțau intenția lansării unei licitații pentru registru și admiteau că se caută o soluție GIS complexă. Această procedură a fost anulată ulterior.
În Noiembrie 2025, a fost lansat în mediul online de către directorul executiv adjunct al Direcției de Mediu din Primăria Capitalei, Diana Panait, că Licitația pentru realizarea Registrului spațiilor verzi ar urma să fie lansată până la finele anului 2025. În prezent pe pagina web pmb.ro, la secțiunea Registrul spațiilor verzi, există link către accesarea Registrului, însă acesta este nefuncțional. Vezi mai jos.
https://www2.pmb.ro/institutii/primaria/directii/directia_mediu/registrul_spatiilor_verzi.php
Asta indică un fapt critic: dacă inclusiv capitala României întârzie un instrument obligatoriu, restul țării rămâne vulnerabil.
Registrul Verde este infrastructura minimă pentru:
- protecția legală a spațiilor verzi (blocarea schimbării destinației)
- prevenirea defrișărilor abuzive
- gestionarea riscului arborilor periculoși
- investiții corecte în plantări și întreținere
- transparență urbanistică
- reziliență climatică (umbrire, biodiversitate, combaterea insulelor de căldură)
Întrebarea-cheie: câte primării sunt conforme?
Controalele Gărzii de Mediu au arătat în trecut o realitate îngrijorătoare: un procent semnificativ de localități verificate nu aveau registru verde sau nu îl actualizau. Într-un bilanț prezentat public, se menționa că 25% dintre localitățile verificate nu dețineau registru, iar dintre cele care îl aveau, multe nu îl actualizau.
Suprafața verde pe cap de locuitor în România variază enorm între localități, dar media națională este greu de determinat din cauza datelor învechite și metodologiilor diferite, deși standardul UE este de 26 mp/locuitor, iar cel OMS 50mp/locuitor; în timp ce Brașovul afișează valori mari (peste 118 mp/loc), Bucureștiul are sub 10 mp/loc, reflectând o problemă generală de insuficienșă în orașe, deși cifrele sunt bazate pe registre din 2011.
Situația în alte orașe din România cu date din 2023: Cluj-Napoca (28,64 mp/loc), Timișoara (41,82 mp/loc.), Iași (26,15 mp/loc), Oradea (27,56 mp/loc), conform bază de date INS.
Așadar întrebarea nu este dacă există lege — ci:
CÂTE PRIMĂRII O RESPECTĂ ÎN MOD REAL ȘI VERIFICABIL?
În prezent nu există un teremn limită unic și recent la nivel nașional pentru realizarea registrului, ci este o responsabilitate permanentă a primăriilor de a menține aceste registre. Implementarea efectivă variază la nivel local, iar unele primării au fost chiar amendate de Garda de Mediu pentru nerespectarea obligației de a avea un registru actualizat.
Semnat :
Inginer Peisagist | M.Sc. Hidrotehnică
