Problema risipei alimentare are nu doar un impact local, ci și unul global, care este legat de sferele sociale, economice și de mediul înconjurător. Să privim acest lucru în detaliu.
Mai puțină mâncare risipită = mai multe economii
V-ați gândit vreodată că, prin aruncarea alimentelor stricate, aruncați și bani la coșul de gunoi? Un exemplu foarte bun de risipire a banilor îl reprezintă alimentele care se pierd ca urmare a depozitării greșite. 143 de miliarde de euro sunt aruncate la coșurile de gunoi din casele cetățenilor Uniunii Europene în fiecare an.
Risipa alimentară are un impact direct negativ asupra veniturilor fermierilor, producătorilor și vânzătorilor. Pierderile economice sunt cauzate la fiecare stagiu al producerii și distribuirii alimentelor. Risipa alimentară este o problemă financiară serioasă atât pentru țările cu venituri ridicate, cât și pentru cele cu venituri reduse. În țările cu venituri reduse, fermierii și angajații lor pierd cel mai mult, deoarece foarte multe produse sunt risipite datorită tehnologiilor depășite și a condițiilor de depozitare prost implementate. În același timp, în țările cu venituri ridicate, cele mai mari pierderi economice sunt suferite în casele consumatorilor simpli, ca un rezultat al generării unei cantități prea mari de alimente.
Unul din 9 oameni la nivel global este subnutrit, iar majoritatea celor înfometați locuiesc în țări cu venituri scăzute, în principal din Africa și Asia. Populația este în continuă creștere, la fel ca și cererea de alimente în aceste țări, iar situația va deveni din ce în ce mai acută și mai vizibilă, în lumina schimbărilor climatice și a competiție din ce în ce mai acerbe pentru resurse. Europa risipește o cantitate de alimente care ar putea fi folosită pentru hrănirea a 200 de milioane de oameni.
Mai puțină mâncare risipită = mai mulți oameni fericiți
În contextul în care milioane de oameni din toată lumea se confruntă cu problema lipsei mâncării, faptul că milioane de tone de mâncare sunt risipite anual, este surprinzător. Risipa alimentară este și o problemă a egalității sociale, deoarece țările cu venituri ridicate aruncă mâncare în timp ce oamenii din țările cu venituri scăzute suferă datorită lipsei acesteia. De fapt, această inegalitate nu este doar o problemă globală: în fiecare țară există foarte mulți oameni care nu își pot permite o masă, în timp ce alții cumpără prea mult și sfârșesc prin a arunca alimente.
Țineți minte, mâncăm că să trăim, nu trăim ca să mâncăm!
