Ziua Europeană Împotriva Obezităţii se sărbătorește pe 21 mai, în fiecare an. Un motiv în plus să ne reamintim faptul că obezitatea în randul copiilor crește alarmant. Greutatea corporală crescută (supraponderalitatea și obezitatea) constituie una dintre cele mai importante probleme de sănătate publică în rândul copiilor și al tinerilor.
Supraponderalitatea și obezitatea se definesc în funcție de valoarea IMC-ului, o valoare cuprinsă între 25 și 29,9 clasifică grosier un copil ca fiind supraponderal, iar peste 30, ca obez.
În cazul copiilor mici, categoria de vârstă 4-5 ani este mai afectată decât cea de 2-3 ani, iar în cazul școlarilor, cea mai afectată categorie este cea a copiilor cu vârste cuprinse între 6 și 11 ani.
Magazinele restricționate să comercializeze anumite alimente pe o rază de 500 m în jurul unităților de învățământ
Vânzarea către minori de cafea, alcool, băuturi energizante, precum și produse din tutun, este deja interzisă prin lege. Pentru a proteja școlarii și pentru a limita accesul acestora la mâncarea considerată ca fiind nesănătoasă, Ministerul Sănătății a propus și publicat în dezbatere publică Proiectul de Ordin privind modificarea şi completarea Ordinului nr. 1456/2020, care vizează implementarea unor noi reguli în școlile și zonele adiacente acestora pentru a proteja sănătatea copiilor și adolescenților.
„Pe strada de acces a copiilor și tinerilor în unitățile pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna și recreerea copiilor și tinerilor, cu excepția unităților de învățământ universitar, pe o rază de 500 m, este interzisă comercializarea către minori, a alimentelor nerecomandate preșcolarilor și școlarilor conținute în lista prevăzută la art.9 litera a) din Legea nr 123/2008 pentru o alimentație sănătoasă în unitățile de învățământ preuniversitar, a băuturilor energizante, a cafelei și a altor produse interzise minorilor, conform legislației în vigoare, de către unitățile autorizate să comercializeze produse alimentare.”
Citește și : 10,9% din români suferă de obezitate ! Tu știi ce mânânci ?!
Care este lista alimentelor interzise ?
Pe lista alimentelor considerate nesănătoase, se află următoarele categorii:
- Alimentele cu un conținut ridicat de zahăr – prăjituri, bomboane, acadele (și alte produse similare)
- Alimente cu un conținut ridicat de grăsimi – hamburgeri, pizza, produse de patiserie, cartofi prăjiți, maioneze, margarină, brânză topită, mezeluri grase (și alte produse similare)
- Alimente cu un conținut ridicat de sare – chipsuri, biscuiți sărați, covrigei, sticksuri, snacksuri, semințe sărate, brânzeturi sărate (și alte produse similare)
- Băuturi răcoritoare – orice tip de băuturi răcoritoare, cu excepția apei potabile îmbuteliate sau a apei minerale îmbuteliate
Ceea ce înseamnă că nici sucurile naturale nu vor mai putea fi comercializate minorilor în proximitatea unităților de învățământ. Aceste restricții ar urma să fie aplicate pentru magazinele aflate în proximitatea creșelor, grădinițelor, școlilor, liceelor, școlile profesionale, cluburile sportive școlare și alte centre recreative sau educaționale.
Care sunt recomandările OMS ?
Datorită legăturii directe dintre comercializarea alimentelor și băuturilor nesănătoase și excesul de greutate și obezitatea în rândul copiilor, Adunarea Mondială a Sănătății (principalul organism de conducere al OMS) a aprobat un set de recomandări în 2010 pentru elaborarea de noi politici și/sau consolidarea politicilor existente, privind comunicarea produselor alimentare destinate copiilor pentru a reduce impactul marketingului alimentelor și băuturilor nesănătoase asupra sănătății acestora.
Copiii mici și adolescenții sunt expuși comercializării alimentelor și băuturilor nesănătoase în diferite medii, inclusiv în proximitatea școlii, în magazine, în aer liber, când joacă și urmăresc sport, se uită la televizor sau folosesc rețelele sociale. Acest marketing agresiv, prezent peste tot în jurul lor, face ca alimentele și băuturile nesănătoase să atragă copiii.
Copiii supraponderali sau obezi sunt expuși unui risc ridicat de a dezvolta diverse afecțiuni (boli de inimă, accident vascular cerebral, diabet, chiar și unele tipuri de cancer) mai târziu în viață și, astfel, pentru a reduce acest risc, copiii ar trebui să mănânce alimente cât mai curate: mai multe fructe, legume, leguminoase, nuci și cereale și să consume alimente cu conținut scăzut de grăsimi saturate, acizi grași trans, zaharuri adăugate și sare pentru a menține o greutate sănătoasă.
Citește și: Sfaturi pentru o alimentație sănătoasă
Ce pot face părinții și reprezentanții unităților de învățământ ?
Părinții și profesorii/educatorii joacă un rol major în îmbunătățirea sănătății copiilor și în protejarea acestora de strategiile de marketing ale industriei alimentare.
Părinții ar trebui:
- să aleagă opțiuni alimentare mai sănătoase și echilibrate pentru copii, inclusiv fructe și legume proaspete și să limiteze consumul de alimente și băuturi care conțin cantități mari de grăsimi și zaharuri;
- să fie un model pentru copii și să-i încurajeze să fie mai activi fizic și să urmeze o alimentație sănătoasă;
- să educe copiii cu privire la impactul nociv al marketingului, în special al marketingului digital;
- să controleze ceea ce cumpără și să nu se lase influențați de copii să cumpere alimente nesănătoase.
Școlile reprezintă un cadru important care poate contribui la îmbunătățirea alimentației copiilor, începând cu informarea, continuând cu alimentele pe care le primesc la școală în cadrul programelor naționale.
- integrarea educației nutriționale ca parte a curriculum-ului școlar.
- campanii de informare realizate periodic în școli de către organizații și asociații de profil.
- campanii de instruire cu privire la impactul marketingului și al mass-mediei cu privire la alimente și băuturi destinate copiilor.
- încurajarea copiilor să adopte stiluri de viață sănătoase prin promovarea practicilor alimentare sănătoase în cadrul diferitelor evenimente școlare și activități extracurriculare;
- sesiuni de consiliere nutrițională și/sau formare prin nutriționistul/medicul școlii.
Beneficiile implementării unei legi care să limiteze accesul copiilor la alimente nesănătoase
Campaniile de comunicare în sănătatea publică pot produce schimbări atât la nivel individual, organizațional, dar și la nivel comunitar sau la nivel de societate. Prin restricționarea magazinelor din proximitatea unităților școlare de a comercializa alimente nesănătoase, se pot evidenția următotoarele benificii :
- îmbunătățirea stării de sănătatea a copiilor prin limitarea produselor alimentare care pot determina dezechilibre nutriționale (bogate în zahăr, sare, grăsimi saturate, aditivi) și înlocuirea acestora cu alimente cu un aport scăzut de grăsimi saturate, sare și de zahăr adăugat.
- părinții și copiii vor înlocui gustarea cumpărată de la un magazin din proximitatea școlii cu un pachețel făcut acasă și sucurile carbogazoase cu apa plată.
- magazinele locale din proximitatea unităților de învățământ se vor implica în a comercializa și promova alimentele sănătoase prin creșterea disponibilității și sporirea vizibilității.
- copiii care vor dori să își cumpere o gustare pentru orele în care stau la școală vor avea de ales dintr-o gamă de alimente mai sănătoase, mai curate din punct de vedere al ingredientelor
Citește și: Cum alegem alimentele pentru copii ?
Cum îi putem ajuta pe copii să învețe să aleagă din raft un produs sănătos, nutritiv ?
- prin instalarea Aplicației InfoCons și scanarea codurilor de bare de pe produsele pe care vor să le achiziționeze sau consume, pentru a afla toate informațiile de pe etichetă într-o fracțiune de secundă.
- prin puterea exemplului – părinții cumpără, gătesc și consumă alimente cu etichete curate, citesc eticheta, îi învață și pe cei mici să citească eticheta produselor alimentare, să verifice dacă acel produs este în termenul de valabilitate.
- de asemenea, ar trebui să fie analizat produsul alimentar și din punct de vedere al aspectului, mirosului, culorii, texturii. Pentru că, se poate întâmpla ca acel aliment, deși se află în termenul de valabilitate, să fi fost depozitat necorespunzător de-a lungul lanțului alimentar și să fie un aliment contaminat.
- să aleagă din raft o sticlă de apă în locul unui suc. Iar dacă doresc neapărat să bea un suc, să opteze pentru unul natural care are ca unice ingrediente : ingredientul de baza (fructul sau fructele din care este obținut) și apă
În concluzie, mediul școlar joacă un rol esențial în modelarea obiceiurilor alimentare ale copiilor. Studiile au arătat că varietatea și calitatea alimentelor disponibile în jurul școlilor pot influența rezultatele în materie de sănătate și nutriție ale copiilor. Influențează felul în care copiii fac alegerile alimentare, precum și impactul pe care aceste alegeri îl au pe parcursul vieții lor adulte și al adolescenței.
Alegerile alimentare sunt determinate de mai mulți factori precum aspecte fizice, economice, socioculturale, oportunități și condiții care influențează felul în care copilul alege un produs din raft. Caracteristicile mediului alimentar din proximitatea școlii, cum ar fi marketingul, disponibilitatea și accesul la alimente nesănătoase, combinate cu un stil de viață sedentar, contribuie la creșterea în greutate a copilului. Studiile epigenetice indică efectele dietei bogate în grăsimi și zaharuri în creșterea probabilității de apariție a bolilor cronice precum obezitatea, diabetul, bolilor cardiovasculare, pe termen mediu și lung.
Școlile sunt în general înconjurate de cantine, magazine alimentare, restaurante, fast-food și baruri. În acest context, apropierea școlilor de unități care comercializează alimente poate fi un factor de potențare sau de protecție a obezității, în funcție de disponibilitatea, accesul și tipurile de alimente vândute în aceste locuri, precum și de accesul elevilor la educația alimentară și nutriție, pentru ca aceștia să cunoască mai bine alimentele și să aibă mai multă autonomie pentru a face alegeri sănătoase pentru a-și compune rutina alimentară.
Atunci când se ia în considerare expunerea copiilor la mediul alimentar este, de asemenea, necesar să se cunoască cauzele care duc la alegerile acestora (individuale și colective) și au relații puternice cu comportamentul alimentar, factorii culturali și socioeconomici.
Autor – Cosmina Nițu
Masterand în nutriție și consultant în diversificare
Surse
www.ms.ro – Ministerul Sănătății
www.emro.who.int – Organizația Mondială a Sănătății
www.ncbi.nlm.nih.gov – Centrul Național de Informare în Biotehnologie
