InfoCons protectia consumatorilor de terapie : Mâncatul compulsiv in rândul copiilor – riscuri si efecte pe termen lung
Mâncatul compulsiv la copii nu mai este doar despre „poftă” sau „alint”, ci despre un comportament tot mai frecvent, alimentat de un stil de viață modern: mese în fața televizorului, gustări în mașină sau ronțăieli constante în timp ce copilul stă pe telefon. În România, contextul devine îngrijorător: aproximativ 30% dintre copiii sub 14 ani sunt supraponderali sau obezi, iar mulți petrec între 4 și 5 ore zilnic în fața ecranelor. Această combinație creează terenul perfect pentru un tipar alimentar dezechilibrat.
Mâncatul compulsiv înseamnă consumul de alimente în lipsa foamei reale, adesea rapid și fără conștientizare. Copilul nu mai mănâncă pentru a-și hrăni corpul, ci pentru a-și umple timpul, emoțiile sau golurile interioare. Atunci când mâncarea este asociată constant cu ecranele, creierul nu mai percepe semnalele de sațietate, iar copilul pierde contactul cu propriile nevoi.
Evoluția acestui comportament este subtilă, dar periculoasă. La început, copilul mănâncă „fără să-și dea seama” în timp ce este distras. Apoi, acest obicei devine rutină. În timp, apare nevoia de a mânca tot mai des, chiar și în absența foamei. Mâncarea devine un mecanism de reglare emoțională – pentru plictiseală, stres, tristețe sau anxietate. Specialiștii atrag atenția că aceste comportamente pot începe chiar de la vârste foarte mici și au adesea o componentă emoțională profundă.
InfoCons protectia consumatorilor de terapie : Managerul de caz – un pilon central în centrele de recuperare pediatrică
Riscurile sunt atât fizice, cât și emoționale. Pe termen scurt, apar creșterea în greutate, oboseala, dificultăți de concentrare și scăderea energiei. Pe termen lung, lucrurile devin mult mai serioase: obezitate, probleme metabolice, risc crescut de diabet, dar și tulburări de alimentație precum binge eating. În plan psihologic, copilul poate dezvolta vinovăție, rușine, stimă de sine scăzută și o relație distorsionată cu propriul corp.
Un aspect esențial este pierderea conexiunii: copilul nu mai este prezent nici la masă, nici în propriul corp. Mesele devin automate, iar mâncarea – un fundal, nu o experiență conștientă. În timp, acest tipar se poate transforma într-un stil de viață greu de schimbat la maturitate.
Prevenția începe cu pași simpli, dar consecvenți. Fără ecrane la masă. Mese regulate, în familie. Încurajarea copilului să fie atent la senzațiile de foame și sațietate. Și, mai ales, înlocuirea mâncatului emoțional cu alternative sănătoase: mișcare, joacă, conectare.
Pentru că, în realitate, copilul nu are nevoie doar de mâncare. Are nevoie de atenție, de prezență și de un spațiu sigur în care să-și exprime emoțiile. Iar atunci când aceste nevoi sunt împlinite, relația cu mâncarea se echilibrează natural.
Semnat :
Centrele de Recuperare Pediatrica KinetoBebe
Raluca Chisu
Presedinte Asociatia Kinetobebe
