Fraude , deepfake și phishing în mediul online – ce arată cel mai recent studiu ANCOM ? InfoCons Protecția Consumatorilor te informează !
Internetul, rețelele sociale și platformele digitale fac parte din viața de zi cu zi pentru majoritatea utilizatorilor, însă utilizarea lor tot mai intensă vine și cu o expunere crescută la riscuri.
Cel mai recent studiu publicat de Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații – ANCOM, privind „Utilizarea platformelor online – persoane fizice”, arată că 65% dintre utilizatori au întâlnit, în ultimele 12 luni, cel puțin o formă de fraudă sau conținut înșelător în mediul online.
În același timp, numai 52% dintre respondenți consideră că sunt suficient de informați cu privire la riscurile asociate utilizării platformelor online.
Datele studiului indică și cât de importantă a devenit componenta digitală în viața de zi cu zi: 9 din 10 utilizatori de internet folosesc frecvent rețelele sociale, de câteva ori pe săptămână sau chiar zilnic.
Peste 4 ore petrecute zilnic pe internet
Potrivit studiului ANCOM, timpul mediu petrecut zilnic pe internet este de 4 ore și 19 minute.
În cazul adolescenților cu vârste între 14 și 17 ani și al tinerilor între 18 și 24 de ani, timpul petrecut online ajunge la aproximativ 5 ore și 30 de minute pe zi.
Cu toate acestea, 7 din 10 respondenți spun că nu folosesc instrumente prin care să monitorizeze timpul petrecut online.
Internetul este utilizat în principal pentru:
- comunicare – 96%;
- divertisment – 92%;
- socializare prin intermediul rețelelor sociale – 92%;
- informare – 75%;
- cumpărături – 75%.
Rețelele sociale ocupă primul loc în rândul platformelor online folosite, fiind utilizate zilnic de 96% dintre respondenți, cu un timp mediu de peste 100 de minute.
Pentru adolescenții cu vârste între 14 și 17 ani, timpul petrecut numai pe rețelele sociale ajunge la aproape 3 ore pe zi.
Platformele de căutare și informare sunt utilizate de 93% dintre respondenți, serviciile de video și music streaming de 90%, iar platformele de cumpărături și servicii de 83%.
Jocurile online sunt utilizate de 37% dintre respondenți la nivel general, însă procentul crește la 72% în rândul adolescenților de 14–17 ani.
Dezinformarea și fraudele, printre cele mai întâlnite riscuri online
Una dintre cele mai importante concluzii ale studiului privește expunerea utilizatorilor la fraude și conținut înșelător.
65% dintre respondenți au întâlnit cel puțin o astfel de situație în ultimele 12 luni, iar aproape jumătate dintre cei care au avut experiențe negative spun că și-au schimbat ulterior modul în care utilizează platformele online.
Cele mai frecvente situații identificate sunt:
- 51% dintre respondenți au întâlnit dezinformare sau informații false;
- 38% au identificat deepfake-uri și alte forme de conținut fals generat cu Inteligență Artificială;
- 33% au întâlnit conturi false sau situații de impersonare a unor persoane ori instituții;
- 31% au fost vizați de tentative de obținere frauduloasă a datelor sau de phishing.
În același timp, 79% dintre respondenți știu că pot raporta conținutul ilegal direct platformelor online.
Fraudele financiare și dezinformarea, considerate cele mai mari riscuri
În percepția utilizatorilor, fraudele financiare și dezinformarea reprezintă cele mai importante riscuri ale mediului online, fiind menționate de 73% dintre respondenți.
Un procent apropiat, de 72%, indică phishing-ul și grooming-ul ca riscuri importante. Grooming-ul presupune atragerea și manipularea minorilor de către adulți în scopuri abuzive.
În ceea ce privește platformele percepute ca având cele mai ridicate riscuri în utilizare, respondenții studiului indică:
- TikTok – 47%;
- Roblox și Snapchat – 33–34%;
- Facebook, Discord și X – 29–30%.
La polul opus, Pinterest, YouTube și LinkedIn sunt considerate deloc sau foarte puțin riscante de peste 60% dintre utilizatorii care cunosc aceste platforme.
Este important de precizat că aceste procente reflectă percepția respondenților studiului, nu o clasificare oficială a nivelului de siguranță al platformelor respective.
Ce măsuri iau utilizatorii pentru a se proteja?
Studiul ANCOM arată că o parte importantă dintre utilizatori au început să acorde mai multă atenție securității și confidențialității conturilor.
Astfel:
- 68% verifică și, atunci când consideră necesar, modifică setările de confidențialitate și securitate;
- 43% limitează cantitatea de informații personale publicate online;
- 40% utilizează autentificarea în doi pași.
Autentificarea în doi pași adaugă un nivel suplimentar de protecție conturilor și poate limita riscul ca acestea să fie accesate doar prin compromiterea parolei.
Protecția copiilor în mediul online – funcțiile există, dar sunt încă puțin utilizate
Protecția minorilor reprezintă o altă componentă importantă a studiului.
70% dintre respondenți consideră utile funcțiile de control parental și setările de siguranță puse la dispoziție de platformele online pentru protejarea copiilor și adolescenților.
Utilizarea efectivă a acestor instrumente este însă mult mai redusă.
Doar 34% dintre părinți spun că limitează timpul de acces, utilizează instrumente de control parental sau monitorizează conținutul accesat de copii.
Cea mai frecventă măsură adoptată de părinți este, în schimb, discuția directă cu copilul despre siguranța online, fraude, hărțuire și protecția datelor personale, menționată de 50% dintre aceștia.
În multe cazuri, această abordare este combinată și cu alte măsuri de protecție.
Câți părinți sunt de acord cu deschiderea conturilor online de către copii?
Peste jumătate – 52% – dintre părinții care au copii minori au fost de acord ca aceștia să își creeze conturi pe platformele online.
Procentul diferă însă în funcție de vârsta copilului:
- 74% dintre părinții copiilor de 15–17 ani;
- 63% dintre părinții copiilor de 12–14 ani;
- 38% dintre părinții copiilor cu vârsta sub 12 ani.
În același timp, 47% dintre minorii care au participat la studiu spun că nu au cerut acordul părintelui atunci când și-au creat conturi pe rețelele sociale.
O treime dintre minori declară, de asemenea, că părinții lor nu utilizează nicio măsură tehnică de control.
De ce sunt relevante aceste date pentru consumatori?
Mediul digital este astăzi și un spațiu de consum.
Utilizatorii cumpără produse, plătesc servicii, utilizează aplicații, oferă date personale și bancare, își creează conturi și interacționează zilnic cu platforme online.
În aceste condiții, fraudele, phishing-ul, dezinformarea, conturile false sau furtul datelor nu mai reprezintă doar probleme tehnice, ci și riscuri directe pentru consumatori.
Datele studiului ANCOM arată că expunerea la astfel de situații este ridicată, în timp ce nivelul de informare și utilizarea efectivă a instrumentelor de protecție pot fi în continuare îmbunătățite.
Pentru utilizatori, câteva măsuri simple pot avea un rol important: activarea autentificării în doi pași, verificarea periodică a setărilor de confidențialitate, limitarea informațiilor personale publicate și atenția sporită înainte de accesarea linkurilor sau transmiterea datelor personale.
În cazul copiilor și adolescenților, instrumentele tehnice trebuie completate de comunicarea constantă cu părinții despre conținutul întâlnit online, fraude, hărțuire și protecția datelor.
InfoCons Protecția Consumatorilor de Securitate Cibernetică susține informarea utilizatorilor privind riscurile din mediul digital și utilizarea responsabilă a platformelor online. Un consumator informat poate identifica mai ușor tentativele de fraudă și poate lua măsuri pentru protejarea datelor, conturilor și banilor săi.
Sursă: Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații – ANCOM
Semnătura: Departamentul InfoCons Protecția Consumatorilor de Comunicare
