Tranziția de la un model economic liniar la unul circular reprezintă un proces complex și de lungă durată, iar România se află încă la începutul acestui drum. În această perioadă de tranziție, este esențial să ținem cont de faptul că dezvoltarea capitalului economic și social nu mai poate fi privită separat de impactul pe care activitățile umane îl au asupra mediului natural. Astfel, dezvoltarea sistemelor socio-economice într-o economie circulară (EC) trebuie să pună un accent deosebit pe protecția capitalului natural. Aceasta presupune conservarea mediilor naturale, reducerea pierderii serviciilor ecosistemice valoroase și prevenirea emisiilor de poluanți, inclusiv a deșeurilor.
Citește și : Legislația din România privind mărcile comerciale – InfoCons Protectia Consumatorilor te informează despre Proprietate Intelectuala
Viziunea Strategiei pentru Economia Circulară a României
Pentru a depăși provocările întâmpinate în tranziția către un model economic circular, România are nevoie de o viziune pe termen lung și de o direcție strategică clară. Acesta reprezintă obiectivul principal al Strategiei Naționale privind Economia Circulară, care analizează situația actuală a economiei românești și a sectorului său în raport cu principiile economiei circulare. Strategia propune o cale clară pentru dezvoltarea unei economii sustenabile, care să asigure prosperitatea societății printr-o creștere economică armonizată cu protecția mediului și cu interesul generațiilor viitoare.
În ciuda progreselor economice din ultimii ani, creșterea economică a României rămâne strâns legată de generarea deșeurilor. De asemenea, gestionarea acestora este încă insuficientă, cu depozitarea deșeurilor, adesea ilegală, rămânând o practică dominantă. Conform Cadrului de Monitorizare a Economiei Circulare, România se află printre țările UE cu cele mai slabe rezultate în ceea ce privește productivitatea resurselor, generarea de deșeuri ca procent din PIB, tratarea deșeurilor și utilizarea materialelor reciclate. Totuși, România se află printre țările cu cele mai mici valori în ceea ce privește generarea de deșeuri per CIM, ceea ce oferă oportunități semnificative pentru îmbunătățirea performanțelor în adoptarea economiei circulare.
Citește și : Cum recunoaștem cosmeticele contrafăcute – InfoCons Protectia Consumatorilor vă atenționează despre pericole invizibile și încălcarea dreptului de proprietate intelectuală
Evaluarea Sectorială și Potențialul de Circularitate în România
Strategia Națională privind Economia Circulară analizează 14 sectoare economice din România, evaluându-le potențialul de circularitate. Această evaluare va servi drept bază pentru elaborarea unui Plan de Acțiune, care va detalia obiectivele specifice și recomandările de politici, precum și măsurile concrete necesare pentru atingerea obiectivelor stabilite. Sectoarele strategice, cum ar fi energia, apa și gestionarea deșeurilor, sunt tratate într-un cadru transversal, având în vedere provocările și potențialul lor în direcția circularității, într-un context marcat de infrastructura deficitară în aceste domenii.
Analiza preliminară arată că agricultura, silvicultura, industria auto, construcțiile și domeniul bunurilor de consum (produse alimentare și băuturi, ambalaje, textile și echipamente electrice) au cel mai mare potențial de adoptare a principiilor economiei circulare.
Citește și : InfoCons Protecția Consumatorilor de Proprietate Intelectuală te informează : Care sunt Tipurile de Proprietate Intelectuală ?
Obiectivul Principal al Strategiei și Alinierea cu Obiectivele Globale
Obiectivul principal al Strategiei Naționale privind Economia Circulară este crearea unui cadru solid pentru tranziția către o economie circulară, prin implementarea unui Plan de Acțiune dedicat. Indicatorul de succes al acestei tranziții este decuplarea dezvoltării economice de utilizarea resurselor naturale și de degradarea mediului. De asemenea, această strategie se aliniază cu Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale ONU (Agenda 2030) și cu angajamentele globale privind schimbările climatice, precum și cu noile obiective ale Uniunii Europene din Pactul Verde European.
La nivel național, tranziția către economia circulară este susținută de alte strategii relevante, cum ar fi Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030 și Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Citește și : InfoCons Protecția Consumatorului de Proprietate Intelectuală te informează despre Drepturile Conexe Dreptului de Autor
Provocările Tranziției către Economia Circulară în România
Tranziția către economia circulară trebuie să se desfășoare astfel încât să nu afecteze negativ calitatea, productivitatea și competitivitatea economiei. Este esențial ca acest proces să nu pună presiune pe IMM-urile din România, care reprezintă o parte importantă a economiei naționale și sunt responsabile pentru o mare parte din locurile de muncă și valoarea adăugată.
Pentru atingerea obiectivelor Strategiei Naționale privind Economia Circulară, sunt propuse următoarele direcții strategice:
-
Reducerea consumului de materii prime virgine prin activități durabile de extracție, reciclare și recuperare.
-
Prelungirea duratei de viață a produselor pentru a reduce consumul de bunuri de larg consum.
-
Reducerea impactului activităților de producție asupra mediului.
-
Reducerea impactului gestionării și eliminării deșeurilor și a apei reziduale asupra mediului.
-
Îmbunătățirea coerenței politicilor și guvernanței, precum și consolidarea comunicării și colaborării între autoritățile locale, regionale și naționale.
Citește și : InfoCons Protecția Consumatorilor te ajută să decizi ! Paste cu creveți cu până la 8 aditivi alimentari și 7.14 grame de sare pe porție !
Guvernanța și Implementarea Strategiei
O structură de guvernanță coerentă este esențială pentru implementarea cu succes a Strategiei Naționale privind Economia Circulară și a Planului de Acțiune. Procesul de tranziție va beneficia de o structură de guvernanță clar definită, cu roluri și responsabilități specifice pentru instituțiile implicate, incluzând un sistem de coordonare centralizat la nivel guvernamental și echipe executive la ministerele responsabile.
Strategia va fi completată de un Plan de Acțiune detaliat, care va include acțiuni sectoriale specifice, resurse bugetare, termene de implementare și responsabili pentru realizarea acestora.
Vizualizează Strategia integrală AICI .
InfoCons – Organizație Europeană pentru Protecția Consumatorului și Promovarea Programelor și Strategiilor , membră cu drepturi depline în Organizația Mondială Consumers International , membra fondatoare a Federației Asociațiilor de Consumatori , avand Secretariatul General în București, Bd. Mărășești , nr. 127-129, sector 4, tel: 021/319.32.66, mail : secretariat@infocons.ro , Protecția Consumatorului , Protecția Consumatorilor , Proprietate Intelectuală , Consumers Protection , Consumer Protection , Fii Un Exemplu , Dezvoltare Durabilă , Smart Deal , Green Deal , Alertă , Alerte
