DETOX DUPĂ VACANȚĂ? – ÎNAINTE SĂ ÎNCEPI O CURĂ, AFLĂ CE FACE DEJA CORPUL TĂU ÎN FIECARE ZI – InfoCons Protecția Consumatorilor – Alina Epure
Sucuri verzi, ceaiuri detox, post, suplimente, „curățarea ficatului” și câteva zile fără mâncare. După o perioadă în care am mâncat mai mult, am dormit mai puțin sau am ieșit din rutina obișnuită, ideea de „reset” pare foarte tentantă. Dar de ce are nevoie, de fapt, organismul nostru?
S-a terminat vacanța.
Ne urcăm pe cântar.
Blugii sunt puțin mai strâmți.
Ne simțim balonați, obosiți și parcă fără energie.
Și apare imediat gândul: „De luni intru la detox.”
Trei zile numai cu sucuri.
O săptămână fără carbohidrați.
Ceaiuri „pentru eliminarea toxinelor”.
Suplimente pentru ficat.
Poate chiar un program care promite că în 7, 14 sau 21 de zile „resetează organismul”.
Ideea este extraordinar de seducătoare: am exagerat o perioadă, apoi facem o curățenie generală și pornim din nou de la zero.
Numai că organismul uman nu funcționează precum memoria unui telefon. Nu are un buton de RESET.
Are ceva mult mai sofisticat: sisteme biologice care transformă, neutralizează și elimină permanent numeroși compuși și produși rezultați din metabolism.
Așadar, întrebarea nu este dacă organismul se detoxifică.
O face în fiecare zi.
Întrebarea este dacă o cură comercială numită „detox” face ceea ce promite.
Detoxifierea există. Dar nu arată ca în reclamele de pe Instagram
În medicină și fiziologie, detoxifierea este cât se poate de reală.
Ficatul este unul dintre organele centrale implicate în metabolizarea și transformarea multor substanțe. Rinichii filtrează sângele și contribuie la eliminarea produșilor de metabolism și la reglarea apei și electroliților. Tractul gastrointestinal, plămânii și alte sisteme participă, la rândul lor, la procesele prin care organismul gestionează și elimină diferiți compuși.
Ficatul nu este însă un burete în care se acumulează „toxine” până când bem un suc verde.
Iar rinichii nu așteaptă ceaiul detox de luni dimineață pentru a începe să funcționeze.
Aceste sisteme lucrează permanent.
Tocmai aici marketingul folosește inteligent un proces biologic real și îl transformă într-o promisiune mult mai simplă: „Ai acumulat toxine. Produsul nostru le elimină.”
Prima întrebare a consumatorului informat ar trebui să fie: Care toxine?
Pentru că „toxinele” sunt adesea menționate în reclame fără să fie identificate.
Ce substanță?
Cum știm că este prezentă în exces?
Cum este măsurată înainte de cură?
Cum este măsurată după?
Și prin ce mecanism demonstrat produsul respectiv accelerează eliminarea ei?
Dacă aceste întrebări nu primesc răspuns, avem mai degrabă o poveste de marketing decât o demonstrație de detoxifiere.
„Dar după detox mă simt mai bine.” Este posibil. Întrebarea este de ce
Experiența persoanei nu trebuie negată.
Cineva face șapte zile de „detox” și spune:
„Am mai multă energie.”
„Nu mai sunt atât de balonat.”
„Am slăbit două kilograme.”
„Dorm mai bine.”
Toate acestea se pot întâmpla.
Dar faptul că ne simțim mai bine nu demonstrează automat că am „eliminat toxine”.
Poate în acea săptămână am renunțat la alcool.
Poate am redus mesele foarte abundente.
Poate am mâncat mai multe legume și fructe.
Poate am băut mai multă apă.
Poate am mers la culcare mai devreme.
Poate am gătit acasă.
Poate am consumat mai puține alimente foarte sărate și, odată cu modificarea aportului și a rezervelor de glicogen, s-a schimbat și cantitatea de apă din organism.
Poate pur și simplu am acordat atenție corpului nostru după luni în care l-am ignorat.
British Dietetic Association subliniază tocmai această diferență: oamenii se pot simți mai bine în timpul unui program „detox”, dar efectul poate proveni din schimbările comportamentale care îl însoțesc, nu dintr-un mecanism magic de curățare a organismului.
Așadar, putem păstra obiceiurile care ne fac bine.
Fără să inventăm toxine pentru a le explica.
3. Dacă slăbesc trei kilograme într-o săptămână, înseamnă că detoxul funcționează?
Cântarul poate coborî rapid în timpul unei cure restrictive.
Dar cântarul nu măsoară doar grăsimea.
Măsoară masa totală.
Când reducem drastic aportul alimentar și mai ales carbohidrații, se pot modifica rezervele de glicogen și apa asociată acestora. Se modifică și cantitatea de alimente aflată în tractul gastrointestinal.
Prin urmare, o parte din scăderea rapidă observată pe cântar nu reprezintă automat pierdere de țesut adipos.
Curele foarte restrictive pot crea și un alt fenomen cunoscut: câteva zile de control extrem, urmate de revenirea la vechile obiceiuri.
National Center for Complementary and Integrative Health arată că cercetările disponibile privind curele detox sunt puține și, în general, de calitate redusă; nu există dovezi convingătoare că aceste diete elimină „toxinele” sau oferă o soluție durabilă pentru controlul greutății.
De aceea, întrebarea relevantă nu este: „Câte kilograme am pierdut în șapte zile?”
Ci:
„Ce s-a schimbat în compoziția corporală și ce pot menține peste șapte luni?”
Natural nu înseamnă automat sigur. Nici măcar atunci când scrie „detox”
Aici conversația devine importantă din perspectiva protecției consumatorului.
„Natural” creează o impresie de siguranță.
Un ceai pare inofensiv.
Un amestec de plante pare mai blând decât un medicament.
Dar substanțele biologic active pot avea și efecte adverse.
Unele produse comercializate pentru „detox” pot conține ingrediente cu efect laxativ sau diuretic. Pierderea de apă prin diaree nu este detoxifiere. Este pierdere de apă.
În anumite condiții, restricția severă, laxativele sau consumul excesiv de lichide pot produce deshidratare și dezechilibre electrolitice. NCCIH avertizează inclusiv asupra acestor riscuri și asupra faptului că unele programe de curățare pot fi nesigure.
Mai mult, o analiză recentă a literaturii privind ceaiurile comercializate pentru slăbit și detoxifiere a identificat dovezi limitate pentru beneficii și rapoarte privind efecte adverse, inclusiv tulburări electrolitice, evenimente cardiovasculare și leziuni hepatice asociate unor produse.
Acest lucru nu înseamnă că orice ceai de plante este periculos.
Înseamnă ceva mult mai important: „natural”, „herbal” și „detox” nu sunt sinonime cu „sigur pentru oricine”.
Iar persoanele care iau medicamente, au boli hepatice sau renale, diabet, sunt însărcinate sau alăptează ori au alte situații medicale trebuie să fie cu atât mai prudente înaintea unor cure restrictive sau suplimente.
Dacă vreau un „reset” după vacanță, ce pot face?
Aici cred că merită să recuperăm partea bună a ideii de detox.
Nu avem nevoie să ne pedepsim pentru vacanță.
Dar putem folosi revenirea acasă drept moment pentru a ne reorganiza stilul de viață.
În loc de: „Ce elimin timp de șapte zile?” putem întreba: „Ce readuc în viața mea pentru următoarele luni?”
Mese regulate și suficient de variate.
Mai multe legume și fructe.
Surse adecvate de proteine.
Fibre și alimente cât mai puțin procesate în proporția potrivită pentru noi.
Hidratare adaptată nevoilor individuale.
Mai puțin alcool.
Mișcare.
Somn.
Revenirea la un program care poate fi menținut.
Dacă în vacanță am mâncat înghețată, am stat până târziu și am ieșit mai des la restaurant, nu avem nevoie de „pedeapsă metabolică” la întoarcere.
Corpul nu ține un registru moral al meselor.
Câteva zile diferite nu anulează lunile de obiceiuri bune, după cum nici șapte zile de suc verde nu repară un stil de viață dezechilibrat.
Sănătatea este construită mai ales din ceea ce repetăm.
Nu din ceea ce facem excepțional timp de trei zile.
Cel mai bun detox poate fi să nu mai cumpărăm promisiunea de detox
Poate că aici se află cea mai importantă lecție pentru consumator.
Atunci când vedem un produs sau un program care promite: „elimină toxinele”, „curăță ficatul”, „drenează organismul”, „resetează metabolismul”, „purifică sângele”, nu trebuie nici să îl respingem reflex, nici să îl cumpărăm reflex.
Trebuie să întrebăm:
Ce înseamnă exact promisiunea?
Ce substanță elimină?
Cum a fost demonstrat efectul?
Există studii pe produsul respectiv sau doar afirmații despre ingredientele sale?
Ce riscuri există?
Și avem nevoie de el?
British Dietetic Association avertizează și în ghidul său actual despre dietele-fad că promisiunile de rezultate rapide, „detoxifierea” și programele care vând simultan dieta și produsele necesare acesteia sunt semnale care merită privite critic.
În proiectul „Să creștem generații sănătoase”, acesta este unul dintre lucrurile pe care vreau să le transmitem copiilor și adolescenților încă de timpuriu: corpul nu trebuie pedepsit după ce am mâncat.
Nu trebuie „curățat” după o vacanță.
Nu trebuie să compensăm o felie de tort prin înfometare a doua zi.
Trebuie să învățăm să revenim la echilibru, la nivel individual să știm exact ce înseamnă acest echilibru.
Aceasta este o competență mult mai valoroasă decât orice cură de șapte zile.
Detoxifierea biologică există. Ficatul și rinichii noștri o demonstrează în fiecare zi.
Există și intoxicații reale, expuneri reale și situații medicale în care tratamentele specifice sunt necesare. Acestea aparțin medicinei, nu raftului de wellness.
Așadar, după vacanță, poate că nu avem nevoie de o sticlă pe care scrie DETOX.
Poate avem nevoie de ceva mai puțin spectaculos și mult mai valoros: să dormim suficient, să mâncăm echilibrat, să ne mișcăm, să reducem excesele și să lăsăm organismul să facă ceea ce știe deja să facă.
Pentru că un stil de viață sănătos nu este o curățenie generală pe care o facem de două ori pe an.
Este felul în care locuim în propriul corp în fiecare zi.
Dr. Alina Epure
Doctor în Științe Medicale – Nutriție
Președinte Fondator, Asociația Nutribalance Nature
Fondator al proiectului „Să creștem generații sănătoase”
