Compostul – cum transformăm resturile de azi în resurse pentru mâine – InfoCons Protecția Mediului – Fii un Exemplu – Adriana Calcan
De la gospodărie la grădină: de ce compostarea poate reduce cantitatea de deșeuri care ajunge la groapa de gunoi
În fiecare zi, în bucătăria noastră rămân lucruri pe care le considerăm deșeuri: coji de fructe și legume, resturi vegetale, zaț de cafea, frunze, iarbă sau alte materiale organice. Le punem în coș și, în câteva ore, nu mai fac parte din viața noastră. Dar oare chiar devin „gunoi" în momentul în care nu le mai folosim?
Compostarea ne arată că răspunsul poate fi cu totul altul. O parte dintre resturile organice pe care le aruncăm pot deveni din nou resursă. Printr-un proces natural de descompunere controlată, materia organică se transformă într-un material bogat în substanțe organice, care poate fi utilizat pentru îmbunătățirea solului.
Este una dintre cele mai simple forme de economie circulară și poate începe chiar în propria gospodărie.
Ce este, de fapt, compostul?
Compostul este rezultatul descompunerii controlate a materialelor organice, în prezența oxigenului, a umidității și a microorganismelor. Frunzele, resturile vegetale, iarba, cojile de legume și fructe și alte materiale biodegradabile sunt transformate treptat într-un material stabil, asemănător unui sol bogat în materie organică. Procesul este natural. Noi doar îi creăm condițiile potrivite.
Un compost bine gestionat are nevoie de un echilibru între materiale „verzi", bogate în azot, și materiale „brune", bogate în carbon, precum frunzele uscate, crenguțele sau cartonul simplu, necerat și necontaminat. Aerul și umiditatea sunt, de asemenea, esențiale.
Iar rezultatul este simplu: ceea ce ieri era considerat deșeu poate deveni hrană pentru sol.
Ce ajunge, de fapt, la groapa de gunoi?
Când resturile organice sunt amestecate cu celelalte deșeuri și ajung la depozitare, pierdem posibilitatea de a le valorifica prin compostare.
Mai mult, materia organică depozitată în condiții anaerobe poate contribui la formarea metanului, un gaz cu efect de seră important. EPA explică faptul că depozitele de deșeuri reprezintă o sursă semnificativă de metan, în principal prin descompunerea anaerobă a materialelor organice precum resturile alimentare și deșeurile vegetale.
De aceea, compostarea nu este doar despre grădinărit. Este și despre ce alegem să nu trimitem la depozitare. Cu cât separăm mai bine materia organică de celelalte fluxuri de deșeuri, cu atât crește posibilitatea de a o transforma într-o resursă.
Compostul începe în bucătărie
Nu avem nevoie de o gospodărie mare pentru a începe să compostăm. În funcție de spațiu și de soluția aleasă, compostarea poate fi făcută în grădină, într-un compostor dedicat sau prin sisteme adaptate spațiilor mici.
Primul pas este separarea resturilor organice.
Cojile de legume și fructe, resturile vegetale, zațul de cafea, frunzele și iarba pot reprezenta materiale potrivite pentru compostare, în funcție de sistemul utilizat. În același timp, trebuie să fim atenți la ce introducem în compost: anumite alimente, produse de origine animală, uleiuri sau materiale tratate pot fi nepotrivite pentru unele sisteme casnice.
De aceea, compostarea responsabilă înseamnă și informare.
Nu tot ce este organic trebuie pus automat în orice compostor.
De ce contează pentru gospodărie?
Pentru o familie, compostarea poate avea beneficii foarte concrete. Reduce cantitatea de deșeuri menajere, oferă o utilizare pentru resturile organice și produce un material care poate fi folosit pentru sol și plante, atunci când compostul este matur și corespunzător.
Într-o gospodărie cu grădină, circuitul este aproape perfect: ceea ce crește în grădină devine, în parte, rest organic; acesta este compostat; compostul se întoarce în sol; iar solul susține o nouă creștere.
Restul devine resursă, iar resursa se întoarce în circuit.
Aceasta este, în esență, economia circulară la cea mai simplă scară.
Mai puțin deșeu, mai multă valoare
Compostarea nu va rezolva singură problema deșeurilor. Nu toate deșeurile pot fi compostate și nici toate gospodăriile nu au aceleași condiții pentru compostare.
Dar principiul este important: înainte de a întreba „Unde arunc?", putem începe să întrebăm „Mai poate fi folosit în alt mod?"
O sticlă poate fi reciclată. Un aparat electronic poate fi reparat sau predat pentru reciclare. O haină poate fi reutilizată. Iar resturile organice pot, în anumite condiții, deveni compost.
Fiecare flux are nevoie de propriul traseu.
Problema apare atunci când toate ajung în același loc.
Solul are nevoie de materie organică
Compostul nu este doar un mod de a scăpa de resturile din bucătărie. Este și un instrument pentru îmbunătățirea solului.
Adăugarea de compost poate contribui la creșterea materiei organice din sol, la îmbunătățirea structurii acestuia și la capacitatea solului de a reține apa și de a susține activitatea biologică.
Într-o perioadă în care seceta și degradarea solurilor devin provocări tot mai importante, orice soluție care contribuie la sănătatea solului merită privită cu atenție.
Aici se întâlnesc două probleme aparent diferite: gestionarea deșeurilor și protejarea solului.
Compostarea le poate conecta.
De la gestul individual la schimbarea comunității
Un compostor în curtea unei case poate părea un lucru mic. Dar dacă același principiu este aplicat la nivelul unui cartier, al unei comunități, al unei școli sau al unui oraș, cantitățile devin semnificative.
Pentru aceasta este nevoie de infrastructură, educație și sisteme de colectare separată a biodeșeurilor acolo unde compostarea individuală nu este posibilă.
Responsabilitatea nu trebuie pusă exclusiv pe umerii gospodăriilor. Oamenii pot separa corect, dar au nevoie și de sisteme care să păstreze valoarea acestor materiale și să le ducă pe traseul potrivit.
O colectare separată fără valorificare reală nu închide circuitul.
Economia circulară apare atunci când ceea ce colectăm separat ajunge să fie transformat și folosit din nou.
Groapa de gunoi nu ar trebui să fie prima destinație
Poate că aceasta este cea mai importantă lecție a compostului.
Nu tot ceea ce rămâne după ce folosim un produs trebuie să devină gunoi.
Unele lucruri pot fi reparate. Unele pot fi reutilizate. Unele pot fi reciclate. Iar materia organică poate reveni în natură într-o formă utilă.
Înainte de a arunca, merită să ne întrebăm ce valoare mai are ceea ce avem în față.
Pentru resturile organice, răspunsul poate fi surprinzător de simplu: pot deveni din nou parte din sol.
Așa se construiește circularitatea, pas cu pas. În bucătărie, în grădină, în comunitate și, în cele din urmă, în modul în care privim ceea ce numim „deșeu".
Pentru că poate cea mai importantă schimbare nu este să producem mai puține resturi, ci să învățăm să le vedem diferit.
Un rest organic nu este neapărat sfârșitul unui lucru. Poate fi începutul unui nou ciclu.
Iar compostul este una dintre cele mai simple dovezi că natura însăși ne-a arătat de mult timp cum funcționează economia circulară.
Autor: Adriana Calcan
Semnătura : Departamentul InfoCons Protecția Mediului – Fii un Exemplu
